DECIZIE   Nr. 274 din 26 mai 2005

referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a prevederilor art. 50 alin. (2) din Legea nr. 10/2001 privind regimul juridic al imobilelor preluate in mod abuziv in perioada 6 martie 1945 - 22 decembrie 1989

ACT EMIS DE: CURTEA CONSTITUTIONALA

ACT PUBLICAT IN: MONITORUL OFICIAL  NR. 589 din  7 iulie 2005

    Ioan Vida              - presedinte
    Aspazia Cojocaru       - judecator
    Constantin Doldur      - judecator
    Acsinte Gaspar         - judecator
    Petre Ninosu           - judecator
    Ion Predescu           - judecator
    Serban Viorel Stanoiu  - judecator
    Florentina Balta       - procuror
    Irina Loredana Lapadat - magistrat-asistent

    Pe rol se afla solutionarea exceptiei de neconstitutionalitate a prevederilor art. 50 alin. (2) din Legea nr. 10/2001 privind regimul juridic al imobilelor preluate in mod abuziv in perioada 6 martie 1945 - 22 decembrie 1989, exceptie ridicata de Stelian Constantin Iordanescu, personal, si de Ana Ciurcu, Emil Gongescu, Nicoleta Dumitrescu, prin mandatar Stelian Constantin Iordanescu, in Dosarul nr. 12.119/2002 al Judecatoriei Sectorului 1 Bucuresti.
    La apelul nominal raspunde autorul exceptiei Stelian Constantin Iordanescu. Lipsesc celelalte parti, fata de care procedura de citare a fost legal indeplinita.
    Magistratul-asistent informeaza completul de judecata ca partile Corneliu Liviu Popescu si Rodica Iuliana Elena Popescu au depus la dosarul cauzei note scrise prin care solicita respingerea exceptiei ca neintemeiata.
    Curtea dispune a se face apelul si in Dosarul nr. 138D/2005. Exceptia de neconstitutionalitate a fost ridicata de Maria Marcon in Dosarul nr. 2.204/2004 al Curtii de Apel Bucuresti - Sectia a III-a civila si pentru cauze cu minori si de familie.
    La apelul nominal lipsesc partile, fata de care procedura de citare a fost legal indeplinita.
    Curtea, avand in vedere ca exceptiile de neconstitutionalitate care fac obiectul dosarelor nr. 77D/2005 si nr. 138D/2005 au continut identic, pune in discutie, din oficiu, problema conexarii cauzelor.
    Autorul exceptiei si reprezentantul Ministerului Public sunt de acord cu masura conexarii dosarelor.
    Curtea, in temeiul art. 53 alin. (5) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea si functionarea Curtii Constitutionale, dispune conexarea Dosarului nr. 138D/2005 la Dosarul nr. 77D/2005.
    Cauza fiind in stare de judecata, presedintele acorda cuvantul pe fond.
    Autorul exceptiei Stelian Constantin Iordanescu solicita admiterea exceptiei astfel cum a fost formulata prin notele scrise depuse la dosar.
    Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a exceptiei de neconstitutionalitate, invocand practica in materie a Curtii Constitutionale.

    CURTEA,
avand in vedere actele si lucrarile dosarului, constata urmatoarele:
    Prin incheierile din 25 ianuarie 2005 si din 27 ianuarie 2005, pronuntate in dosarele nr. 12.119/2002 si nr. 2.204/2004, Judecatoria Sectorului 1 Bucuresti si Curtea de Apel Bucuresti - Sectia a III-a civila si pentru cauze cu minori si de familie au sesizat Curtea Constitutionala cu exceptia de neconstitutionalitate a prevederilor art. 46 alin. (2) din Legea nr. 10/2001 privind regimul juridic al imobilelor preluate in mod abuziv in perioada 6 martie 1945 - 22 decembrie 1989.
    Exceptia a fost ridicata de Stelian Constantin Iordanescu, personal, si de Ana Ciurcu, Emil Gongescu, Nicoleta Dumitrescu, prin mandatar Stelian Constantin Iordanescu, in Dosarul nr. 12.119/2002 si de Maria Marcon in Dosarul nr. 2.204/2004.
    In motivarea exceptiei de neconstitutionalitate se sustine ca prevederile art. 46 alin. (2) din Legea nr. 10/2001 [devenit art. 50 alin. (2) in urma republicarii] contravin dispozitiilor constitutionale referitoare la neretroactivitatea legii, deoarece acest text de lege "valideaza, cu efect retroactiv, acte juridice care la momentul incheierii lor erau lovite de nulitate absoluta (...)".
    Se mai arata ca textul de lege criticat incalca si dispozitiile art. 16 din Constitutie, deoarece "creeaza un dezechilibru pe plan procesual intre fostii proprietari si fostii chiriasi (...)", intrucat "fostii chiriasi sunt obligati sa-si dovedeasca buna-credinta, pornindu-se ab initio de la o prezumtie de rea-credinta". Se mai invoca si incalcarea dispozitiilor art. 44 si 136 din Constitutie, prin "deschiderea caii de declarare a nulitatii absolute a unor acte prin care s-a dobandit dreptul de proprietate", in conditiile in care "este incontestabil ca la data incheierii lor aceste acte respectau toate normele legale in vigoare".
    Judecatoria Sectorului 1 Bucuresti considera ca exceptia de neconstitutionalitate este intemeiata, deoarece contravine dispozitiilor art. 15 alin. (2) si ale art. 44 alin. (2) si (3) din Constitutie. In ceea ce priveste incalcarea principiului constitutional al neretroactivitatii, instanta de judecata arata ca textul de lege criticat "vizeaza un caz de nulitate necunoscut sub imperiul legii in vigoare la data incheierii actelor declarate nule de legea noua (...)", consacrandu-se astfel, "cu efect retroactiv, (...) un caz de nulitate a unui act juridic in care simpla invocare a bunei-credinte este nu numai necesara, dar si suficienta pentru dobandirea unui drept real imobiliar de la o alta persoana decat de la cea a adevaratului proprietar (...)". Se mai arata ca este incalcat in acest mod si principiul constitutional al garantarii si ocrotirii proprietatii private.
    Curtea de Apel Bucuresti - Sectia a III-a civila si pentru cauze cu minori si de familie considera ca exceptia de neconstitutionalitate este neintemeiata. Se arata ca prevederile legale criticate nu incalca principiul constitutional al neretroactivitatii legii, deoarece "se consacra o solutie care exista si anterior intrarii in vigoare a actului normativ (...)". De asemenea, se mai arata ca textul de lege criticat "nu instituie obligatia fostilor chiriasi de a-si dovedi buna credinta" si "nu protejeaza interesele unei anumite categorii sociale in interesul alteia, din moment ce proprietatea este garantata, in conditiile legii".
    Potrivit art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, incheierile de sesizare au fost comunicate presedintilor celor doua Camere ale Parlamentului, Guvernului si Avocatului Poporului, pentru a-si exprima punctele de vedere asupra exceptiei de neconstitutionalitate ridicate.
    Guvernul apreciaza ca exceptia de neconstitutionalitate este neintemeiata. Se arata in acest sens ca textul de lege criticat "lipseste de eficienta juridica actele de instrainare a imobilelor preluate de catre stat fara titlu valabil, prin sanctionarea lor cu nulitatea absoluta", cu exceptia cazului in care "asemenea acte isi mentin valabilitatea in situatia in care au fost incheiate cu buna-credinta". Se mai precizeaza ca, in sensul jurisprudentei Curtii Constitutionale in materie, textul de lege criticat nu incalca dispozitiile art. 15 alin. (2) din Constitutie.
    Avocatul Poporului considera ca exceptia de neconstitutionalitate este neintemeiata. Se arata ca textul de lege criticat nu incalca dispozitiile art. 15 alin. (2) din Constitutie, deoarece "ocrotirea interesului dobanditorului de buna-credinta (...) a fost determinata de ratiuni care vizeaza asigurarea securitatii circuitului civil si stabilitatea raporturilor juridice civile si nu aplicarea retroactiva a legii". Invoca in acest sens jurisprudenta Curtii Constitutionale. Nu poate fi retinuta nici incalcarea art. 16 din Constitutie, deoarece prevederile art. 50 alin. (2) din Legea nr. 10/2001 "se aplica tuturor persoanelor prevazute in ipoteza normei legale, respectiv tuturor celor care au incheiat cu rea-credinta acte juridice de instrainare, avand ca obiect imobile preluate fara titlu valabil". In ceea ce priveste invocarea incalcarii art. 44 din Constitutie, se apreciaza ca textul de lege criticat nu contravine acestor dispozitii constitutionale.
    Presedintii celor doua Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere.

    CURTEA,
examinand incheierile de sesizare, punctele de vedere ale Guvernului si Avocatului Poporului, rapoartele intocmite de judecatorul-raportor, sustinerile partii prezente, concluziile procurorului, dispozitiile legale criticate, raportate la prevederile Constitutiei, precum si dispozitiile Legii nr. 47/1992, retine urmatoarele:
    Curtea Constitutionala a fost legal sesizata si este competenta, potrivit dispozitiilor art. 146 lit. d) din Constitutie, ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 si 29 din Legea nr. 47/1992, sa solutioneze exceptia de neconstitutionalitate ridicata.
    Asa cum rezulta din incheierile de sesizare a Curtii Constitutionale din data de 25 ianuarie 2005 si 27 ianuarie 2005, obiectul exceptiei de neconstitutionalitate il constituie prevederile art. 46 alin. (2) din Legea nr. 10/2001 privind regimul juridic al imobilelor preluate in mod abuziv in perioada 6 martie 1945 - 22 decembrie 1989, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 75 din 14 februarie 2001.
    Legea nr. 10/2001 a fost republicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 279 din 4 aprilie 2005, dandu-se textelor o noua numerotare. Astfel, art. 46 alin. (2) din Legea nr. 10/2001 a devenit art. 50 alin. (2), fara a se modifica substanta reglementarii.
    Prevederile legale criticate au urmatorul continut:
    - Art. 50 alin. (2): "Actele juridice de instrainare, inclusiv cele facute in cadrul procesului de privatizare, avand ca obiect imobile preluate fara titlu valabil, sunt lovite de nulitate absoluta, in afara de cazul in care actul a fost incheiat cu buna-credinta."
    In opinia autorilor exceptiei de neconstitutionalitate, prevederile contravin dispozitiilor art. 15 alin. (2), art. 16, art. 44 si art. 136 din Constitutie, al caror continut este urmatorul:
    - Art. 15 alin. (2): "Legea dispune numai pentru viitor, cu exceptia legii penale sau contraventionale mai favorabile.";
    - Art. 16: "(1) Cetatenii sunt egali in fata legii si a autoritatilor publice, fara privilegii si fara discriminari.
    (2) Nimeni nu este mai presus de lege.
    (3) Functiile si demnitatile publice, civile sau militare, pot fi ocupate, in conditiile legii, de persoanele care au cetatenia romana si domiciliul in tara. Statul roman garanteaza egalitatea de sanse intre femei si barbati pentru ocuparea acestor functii si demnitati.
    (4) In conditiile aderarii Romaniei la Uniunea Europeana, cetatenii Uniunii care indeplinesc cerintele legii organice au dreptul de a alege si de a fi alesi in autoritatile administratiei publice locale.";
    - Art. 44: "(1) Dreptul de proprietate, precum si creantele asupra statului, sunt garantate. Continutul si limitele acestor drepturi sunt stabilite de lege.
    (2) Proprietatea privata este garantata si ocrotita in mod egal de lege, indiferent de titular. Cetatenii straini si apatrizii pot dobandi dreptul de proprietate privata asupra terenurilor numai in conditiile rezultate din aderarea Romaniei la Uniunea Europeana si din alte tratate internationale la care Romania este parte, in conditiile prevazute prin lege organica, precum si prin mostenire legala.
    (3) Nimeni nu poate fi expropriat decat pentru o cauza de utilitate publica, stabilita potrivit legii, cu dreapta si prealabila despagubire.
    (4) Sunt interzise nationalizarea sau orice alte masuri de trecere silita in proprietatea publica a unor bunuri pe baza apartenentei sociale, etnice, religioase, politice sau de orice alta natura discriminatorie a titularilor.
    (5) Pentru lucrari de interes general, autoritatea publica poate folosi subsolul oricarei proprietati imobiliare, cu obligatia de a despagubi proprietarul pentru daunele aduse solului, plantatiilor sau constructiilor, precum si pentru alte daune imputabile autoritatii.
    (6) Despagubirile prevazute in alineatele (3) si (5) se stabilesc de comun acord cu proprietarul sau, in caz de divergenta, prin justitie.
    (7) Dreptul de proprietate obliga la respectarea sarcinilor privind protectia mediului si asigurarea bunei vecinatati, precum si la respectarea celorlalte sarcini care, potrivit legii sau obiceiului, revin proprietarului.
    (8) Averea dobandita licit nu poate fi confiscata. Caracterul licit al dobandirii se prezuma.
    (9) Bunurile destinate, folosite sau rezultate din infractiuni ori contraventii pot fi confiscate numai in conditiile legii.";
    - Art. 136: "(1) Proprietatea este publica sau privata.
    (2) Proprietatea publica este garantata si ocrotita prin lege si apartine statului si unitatilor administrativ-teritoriale.
    (3) Bogatiile de interes public ale subsolului, spatiul aerian, apele cu potential energetic valorificabil, de interes national, plajele, marea teritoriala, resursele naturale ale zonei economice si ale platoului continental, precum si alte bunuri stabilite de legea organica, fac obiectul exclusiv al proprietatii publice.
    (4) Bunurile proprietate publica sunt inalienabile. In conditiile legii organice, ele pot fi date in administrare regiilor autonome ori institutiilor publice sau pot fi concesionate ori inchiriate; de asemenea, ele pot fi date in folosinta gratuita institutiilor de utilitate publica.
    (5) Proprietatea privata este inviolabila, in conditiile legii organice."
    Examinand exceptia de neconstitutionalitate, Curtea retine urmatoarele:
    Articolul 46 alin. (2) din Legea nr. 10/2001, devenit art. 50 alin. (2) in urma republicarii legii, au mai facut obiect al controlului de neconstitutionalitate, prin raportare la aceleasi dispozitii constitutionale.
    Astfel, prin Decizia nr. 71 din 18 februarie 2003, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 211 din 1 aprilie 2003, exceptia de neconstitutionalitate a fost respinsa ca neintemeiata. Pentru a pronunta aceasta solutie Curtea a retinut ca, potrivit textului de lege criticat, sanctiunea nulitatii absolute loveste actele juridice de instrainare in cazul in care obiectul actului de instrainare il constituie un imobil preluat de stat fara titlu valabil sau actul de instrainare a fost incheiat cu rea-credinta. Intrucat este de principiu ca nimeni nu poate transmite altuia mai mult decat are el insusi, respectiv "nemo plus iuris ad alium transferre potest quam ipse habet", un act de instrainare consimtit de un neproprietar, fiind esentialmente viciat si lipsit de eficienta juridica, se poate sustine ca prevederea expresa a unei sanctiuni cu o asemenea finalitate nu are caracter retroactiv. Mai mult, examinand teza intai a art. 46 alin. (2) prin raportare la teza a doua a aceluiasi text, Curtea constata ca, fara a o prevedea in terminis, aceasta are in vedere actele de instrainare incheiate cu rea-credinta, sanctionate cu nulitatea absoluta, in lumina principiilor dreptului civil, si anterior actualei reglementari, ceea ce impune concluzia ca textul de lege criticat nu are caracter novator si, prin urmare, nu retroactiveaza.
    Totodata, prin Decizia nr. 191 din 25 iunie 2002, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 567 din 1 august 2002, Curtea a retinut ca, in conflictul de interese legitime dintre adevaratul proprietar si subdobanditorul de buna-credinta al bunului, a fost preferat cel din urma. Recunoasterea prevalentei interesului subdobanditorului de buna-credinta a fost impusa de preocuparea pentru asigurarea securitatii circuitului civil si a stabilitatii raporturilor juridice. Din punct de vedere juridic solutia a fost intemeiata pe ratiuni de ordin pragmatic, concretizate in principiul validitatii aparentei in drept, a carui esenta este exprimata prin adagiul "error communis facit jus".
    In aceeasi decizie s-a mai retinut ca "(...) singurul element novator adus de textul dedus controlului il constituie consacrarea expresa, pe cale legala, a principiului ocrotirii bunei-credinte, intr-un domeniu particular, dar de interes social major, acela al regimului juridic al imobilelor preluate in mod abuziv de stat in perioada 6 martie 1945 - 22 decembrie 1989. Consacrarea unei astfel de solutii legislative a fost impusa legiuitorului si de imprejurarea ca in aceasta materie eroarea comuna cu privire la concordanta dintre aparenta si realitate isi are temeiul in cadrul legislativ in vigoare la acel moment, ce confirma, cu forta unei prezumtii juris et de jure, ca proprietarul aparent, statul, este adevaratul proprietar. O atare imprejurare justifica pe deplin optiunea legiuitorului de a conferi bunei-credinte o eficienta juridica similara celei din dreptul comun.
    In considerarea acestor argumente, Curtea a constatat ca textul de lege dedus controlului de constitutionalitate nu are caracter retroactiv si a respins ca neintemeiata exceptia.
    Solutiile pronuntate in deciziile anterior mentionate, precum si considerentele ce au stat la baza acestora isi mentin valabilitatea si in prezenta cauza, intrucat nu au fost aduse elemente noi, de natura a determina o reconsiderare a jurisprudentei Curtii Constitutionale.

    Pentru considerentele expuse, in temeiul art. 146 lit. d) si al art. 147 alin. (4) din Constitutie, precum si al art. 1 - 3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) si al art. 29 din Legea nr. 47/1992,

    CURTEA CONSTITUTIONALA
    In numele legii
    DECIDE:

    Respinge exceptia de neconstitutionalitate a prevederilor art. 50 alin. (2) din Legea nr. 10/2001 privind regimul juridic al imobilelor preluate in mod abuziv in perioada 6 martie 1945 - 22 decembrie 1989, exceptie ridicata de Stelian Constantin Iordanescu, personal, si de Ana Ciurcu, Emil Gongescu, Nicoleta Dumitrescu, prin mandatar Stelian Constantin Iordanescu, in Dosarul nr. 12.119/2002 al Judecatoriei Sectorului 1 Bucuresti si de Maria Marcon in Dosarul nr. 2.204/2004 al Curtii de Apel Bucuresti - Sectia a III-a civila si pentru cauze cu minori si de familie.
    Definitiva si general obligatorie.
    Pronuntata in sedinta publica din data de 26 mai 2005.

          PRESEDINTELE CURTII CONSTITUTIONALE,
              prof. univ. dr. IOAN VIDA

                              Magistrat asistent,
                              Irina Loredana Lapadat