DECIZIE Nr.
274 din 22 martie 2007
referitoare la exceptia de
neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 5 lit. a) din Legea nr. 146/1997
privind taxele judiciare de timbru si ale art. 34 alin. (2) din Legea nr.
8/1996 privind dreptul de autor si drepturile conexe
ACT EMIS DE:
CURTEA CONSTITUTIONALA
ACT PUBLICAT IN:
MONITORUL OFICIAL NR. 301 din 7 mai 2007
Ioan Vida - preşedinte
Nicolae Cochinescu - judecător
Aspazia Cojocaru - judecător
Kozsokar Gabor - judecător
Acsinte Gaspar -
judecător
Ion Predescu - judecător
Şerban Viorel Stănoiu - judecător
Ion Tiucă - procuror
Daniela Ramona Mariţiu - magistrat-asistent
Pe rol se află soluţionarea excepţiei de
neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 5 lit. a) din Legea nr. 146/1997
privind taxele judiciare de timbru şi ale art. 34 alin. (2) din Legea nr.
8/1996 privind dreptul de autor şi drepturile conexe, excepţie ridicată de
Societatea Comercială „Romus Industries" - S.A. din Bucureşti în Dosarul
nr. 27.952/1/2005 al Inaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie - Secţia civilă şi de
proprietate intelectuală.
La apelul nominal se constată lipsa părţilor, faţă de
care procedura de citare este legal îndeplinită.
Cauza fiind în stare de judecată, reprezentantul
Ministerului Public pune concluzii de respingere a excepţiei de
neconstituţionalitate ca neîntemeiată.
CURTEA,
având în vedere actele şi lucrările dosarului, reţine
următoarele:
Prin Incheierea din 5 mai 2006, pronunţată în Dosarul nr. 27.952/1/2005, Inalta
Curte de Casaţie şi Justiţie -Secţia civilă şi de proprietate intelectuală a
sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a art. 5
lit. a) din Legea nr. 146/1997 privind taxele judiciare de timbru şi ale art.
34 alin. (2) din Legea nr. 8/1996 privind dreptul de autor şi drepturile
conexe, excepţie ridicată de Societatea Comercială „Romus Industries"
- S.A. din Bucureşti.
In motivarea excepţiei de neconstituţionalitate autoarea acesteia susţine că dispoziţiile
art. 5 lit. a) din Legea nr. 146/1997, prin instituirea unor taxe de timbru
substanţiale, raportate la valoarea prejudiciului, în cazul cererilor
evaluabile în bani, şi a unor taxe simbolice, unice indiferent de valoare, în
cazul cererilor în domeniul drepturilor de autor, încalcă principiul
constituţional statuat de art. 16 din Constituţie.
In ceea ce priveşte dispoziţiile art. 34 alin. (2) din
Legea nr. 8/1996, se arată că acestea contravin prevederilor art. 45 din Legea
fundamentală. In acest sens, arată că negocierile pentru stabilirea
remuneraţiei compensatorii prevăzute de textul de lege criticat se desfăşoară
între organismul de gestiune colectivă şi importator, dar rezultatul acesteia
devine opozabil şi faţă de agentul economic utilizator, incălcându-se astfel
liberul acces al persoanei la o activitate economică şi la libera iniţiativă.
In continuare, se arată că dispoziţiile art. 34 alin. (2) din Legea nr. 8/1996 contravin şi prevederilor art.56 din
Constituţie, referitoare la contribuţiile financiare.
Inalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Secţia civilă
şi de proprietate intelectuală arată că excepţia
de neconstituţionalitate este neîntemeiată. In acest sens, arată că principiul
egalităţii nu înseamnă uniformitate, la situaţii diferite tratamentul juridic
trebuind să fie diferit. Tratamentul diferit instituit prin Legea nr. 146/1997
se întemeiază pe mai multe elemente de diferenţiere, cum ar fi izvorul şi
natura cauzelor, calitatea părţilor sau natura prejudiciilor.
In ceea ce priveşte dispoziţiile art. 34 alin. (2) din
Legea nr. 8/1996, arată că noţiunea de „acces liber" prevăzută de art. 45
din Constituţie, invocat de autorul excepţiei, nu poate avea în vedere utilizarea
unor produse protejate de dreptul de proprietate intelectuală în mod gratuit.
In continuare, arată că prevederile art. 45 din Constituţie trebuie corelate cu
cele ale art. 135 alin. (2) lit. c), care prevăd că statul trebuie să asigure
stimularea cercetării ştiinţifice şi tehnologice naţionale, a artei şi
protecţia dreptului de autor, îndeplinirea acestei obligaţii.
In conformitate cu dispoziţiile art. 30 alin. (1) din
Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată preşedinţilor celor
două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi
formula punctele de vedere cu privire la excepţia de neconstituţionalitate.
Guvernul arată că
excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 5 lit. a) din Legea nr.
146/1997 privind taxele judiciare de timbru este neîntemeiată. In acest sens
face referire la jurisprudenţa Curţii Constituţionale în materie.
In ceea ce priveşte dispoziţiile art. 34 alin. (2) din
Legea nr. 8/1996 privind dreptul de autor şi drepturile conexe, se arată că
acestea reglementează remuneraţia compensatorie, ce reprezintă un drept
patrimonial rezultând din dreptul de proprietate intelectuală al titularului
dreptului de autor sau al dreptului conex. Caracterul echitabil al acestei
remuneraţii rezultă din faptul că aceasta are valoarea unei contraprestaţii
pentru activitatea creatoare a unor persoane fizice sau juridice de drept
privat, activitate pusă în slujba unor terţi, fără a se încălca prevederile
art. 45 din Constituţie.
In ceea ce priveşte dispoziţiile art. 56 din
Constituţie, se arată că acestea nu sunt incidente în cauză, ele referindu-se
la obligaţia cetăţenilor de a contribui prin taxe şi impozite la cheltuielile
publice.
Avocatul Poporului arată
că excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată.
Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de
vedere cu privire la excepţia de neconstituţionalitate.
CURTEA,
examinând încheierea de sesizare, punctele de vedere
ale Guvernului şi Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile
procurorului, dispoziţiile de lege criticate, raportate la prevederile
Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele:
Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este
competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, ale art. 1
alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze
excepţia de neconstituţionalitate.
Obiectul excepţiei de neconstituţionalitatea îl
constituie dispoziţiile art. 5 lit. a) din Legea nr. 146/1997 privind taxele
judiciare de timbru, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 173 din 29 iulie 1997, şi ale art.
34 alin. (2) din Legea nr. 8/1996 privind dreptul de autor şi drepturile
conexe, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 60 din 26 martie 1996.
Nivelul taxei prevăzute de art. 5 lit. a) din Legea nr.
146/1997 a fost actualizat prin Hotărârea Guvernului nr. 1.514/2006 privind
nivelurile pentru valorile impozabile, impozitele şi taxele locale şi alte taxe
asimilate acestora, precum şi amenzile aplicabile în anul fiscal 2007,
publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I,
nr. 935 din 17 noiembrie 2006.
Art. 34 alin. (2) din Legea nr. 8/1996 a fost modificat
prin Legea nr. 329/2006 privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului
nr. 123/2005 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 8/1996 privind dreptul
de autor şi drepturile conexe, lege publicată în Monitorul Oficial al României,
Partea I, nr. 657 din 31 iulie 2006.
Textele de lege criticate au următorul cuprins:
- Art. 5 lit. a) din Legea nr. 146/1997: „Cererile
formulate în domeniul drepturilor de autor şi
de inventator se taxează după cum urmează:
a) cereri pentru recunoaşterea dreptului de autor şi
a celor conexe, pentru constatarea încălcării acestora şi repararea
prejudiciilor, inclusiv plata drepturilor de autor şi a sumelor cuvenite pentru
opere de artă, precum şi pentru luarea de măsuri în scopul prevenirii
producerii unor pagube iminente sau pentru asigurarea reparării acestora.
";
- Art. 34 alin. (2) din
Legea nr. 8/1996: „Pentru suporturile pe care se
pot realiza înregistrări sonore sau audiovizuale ori pe care se pot realiza
reproduceri ale operelor exprimate grafic, precum şi pentru aparatele concepute
pentru realizarea de copii, în situaţia prevăzută la alin. (1), se va plăti o
remuneraţie compensatorie stabilită prin negociere,
conform prevederilor prezentei legi."
In susţinerea neconstituţionalităţii acestor dispoziţii
legale autorul excepţiei invocă încălcarea prevederilor constituţionale ale
art. 16 referitoare la egalitatea în drepturi, ale art. 45 referitoare la
libertatea economică şi ale art. 56 referitoare la contribuţiile financiare.
Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea
constată că dispoziţiile art. 34 alin. (2) din Legea nr. 8/1996 reglementează
remuneraţia compensatorie pentru copia privată, remuneraţie ce se plăteşte de
fabricanţii sau importatorii de suporturi utilizabile pentru reproducerea
operelor şi de către fabricanţii şi importatorii de aparate ce permit
reproducerea acestora. Această remuneraţie compensatorie pentru copia privată
este un drept patrimonial rezultând din dreptul de proprietate intelectuală al
titularilor dreptului de autor sau al drepturilor conexe, iar nu o taxă impusă unei
anumite categorii de comercianţi şi care reprezintă o obligaţie fiscală.
Caracterul echitabil al remuneraţiei compensatorii rezultă din faptul că aceasta are valoarea unei contraprestatii
pentru activitatea creatoare a unor persoane fizice sau juridice de drept
privat, activitate pusă în slujba unor terţi, care în acest fel pot să apară în
calitate de debitori. Aşa fiind, se constată că remuneraţia compensatorie
pentru copia privată nu face parte din categoria impozitelor şi taxelor.
Astfel, se constată că nu poate fi reţinută excepţia de neconstituţionalitate a
dispoziţiilor art. 34 alin. (2) din Legea nr. 8/1996 prin raportare la
prevederile art. 56 din Constituţie, referitoare la contribuţiile financiare.
In sensul că remuneraţia compensatorie pentru copia privată nu face parte din
categoria impozitelor şi taxelor s-a mai pronunţat Curtea Constituţională şi
prin Decizia nr. 180 din 10 octombrie 2000, publicată în Monitorul Oficial al
României, Partea I, nr. 642 din 8 decembrie 2000.
De asemenea, Curtea constată că nu poate fi reţinută
nici critica potrivit căreia textul de lege menţionat încalcă prevederile art.
45 din Constituţie, referitoare la libertatea economică, exercitarea accesului
liber la o activitate economică fiind garantată în condiţiile specifice
fiecărui domeniu, prevăzute de lege.
In ceea ce priveşte excepţia de neconstituţionalitate a
dispoziţiilor art. 5 lit. a) din Legea nr. 146/1997, Curtea constată că
prevederile legale criticate nu aduc atingere principiului egalităţii în
drepturi, fiind aplicabile tuturor persoanelor vizate prin ipoteza normei. Sub
aspectul cuantumului taxelor judiciare de timbru pentru acţiunile şi cererile
introduse la instanţele judecătoreşti, Curtea s-a mai pronunţat, de exemplu,
prin Decizia nr. 422/2003, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 908 din 19 decembrie 2003, arătând
că regula de bază în materia impozitelor şi taxelor, prevăzută de legislaţia
fiscală, care decurge din dispoziţiile art. 56 alin. (1) din Constituţie,
potrivit cărora „Cetăţenii au obligaţia să contribuie, prin impozite şi prin
taxe, la cheltuielile publice", este aceea că pentru anumite
activităţi desfăşurate de instituţiile publice se datorează taxe de timbru,
care au rolul de contribuţie la cheltuielile publice. Stabilirea modalităţii de
plată a taxelor de timbru, ca de altfel şi a cuantumului lor, este însă o
opţiune a legiuitorului, ce ţine de politica legislativă fiscală.
Astfel, Curtea constată că instituirea diferenţiată a
cuantumului taxelor judiciare de timbru după cum obiectul acestora este sau nu
este evaluabil în bani, cu excepţiile prevăzute de lege, nu constituie o
discriminare sau o atingere adusă acestui principiu constituţional, fiind la
latitudinea legiuitorului stabilirea diferenţiată a modalităţii de plată a
taxelor judiciare de timbru, fără ca prin aceasta să se aducă atingere
principiului egalităţii în drepturi. In acest sens, s-a pronunţat Curtea şi
prin Decizia nr. 75 din 8 februarie 2007, publicată în Monitorul Oficial al
României, Partea I, nr. 122 din 19 februarie 2007.
Intrucât nu au intervenit elemente noi, de natură să
determine reconsiderarea jurisprudenţei Curţii Constituţionale, atât soluţia,
cât şi considerentele cuprinse în aceste decizii îşi păstrează valabilitatea şi
în cauza de faţă.
Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art.
146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al
art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992,
CURTEA CONSTITUŢIONALĂ
In numele legii
DECIDE:
Respinge excepţia de neconstituţionalitate a
dispoziţiilor art. 5 lit. a) din Legea nr. 146/1997 privind taxele judiciare de
timbru şi ale art. 34 alin. (2) din Legea nr. 8/1996 privind dreptul de autor
şi drepturile conexe, excepţie ridicată de Societatea Comercială „Romus
Industries" - S.A. din Bucureşti în Dosarul nr. 27.952/1/2005 al Inaltei
Curţi de Casaţie şi Justiţie - Secţia civilă şi de proprietate intelectuală.
Definitivă şi general obligatorie.
Pronunţată în şedinţa publică din data de 22 martie
2007.
PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE,
prof. univ. dr. IOAN VIDA
Magistrat-asistent,
Daniela Ramona Mariţiu