DECIZIE Nr. 269 din 22 octombrie 2002
referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. I pct. 38
si 42 din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 102/2001 privind modificarea si
completarea Legii nr. 1/2000 pentru reconstituirea dreptului de proprietate
asupra terenurilor agricole si celor forestiere, solicitate potrivit
prevederilor Legii fondului funciar nr. 18/1991 si ale Legii nr. 169/1997,
precum si modificarea si completarea Legii nr. 18/1991, republicata, ordonanta
aprobata cu modificari si completari prin Legea nr. 400 din 17 iunie 2002
ACT EMIS DE: CURTEA CONSTITUTIONALA
ACT PUBLICAT IN: MONITORUL OFICIAL NR. 879 din 6 decembrie 2002
Costica Bulai - presedinte
Nicolae Cochinescu - judecator
Constantin Doldur - judecator
Kozsokar Gabor - judecator
Petre Ninosu - judecator
Lucian Stangu - judecator
Serban Viorel Stanoiu - judecator
Ioan Vida - judecator
Paula C. Pantea - procuror
Maria Bratu - magistrat-asistent
Pe rol se afla solutionarea exceptiei de neconstitutionalitate a
dispozitiilor art. I pct. 38 si 42 din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr.
102/2001 privind modificarea si completarea Legii nr. 1/2000 pentru
reconstituirea dreptului de proprietate asupra terenurilor agricole si celor
forestiere, solicitate potrivit prevederilor Legii fondului funciar nr. 18/1991
si ale Legii nr. 169/1997, precum si modificarea si completarea Legii nr.
18/1991, republicata, ordonanta aprobata cu modificari si completari prin Legea
nr. 400 din 17 iunie 2002, exceptie ridicata de Composesoratul AKLOS Sanmartin
in Dosarul nr. 3.836/2001 al Tribunalului Harghita.
La apelul nominal lipsesc partile, fata de care procedura de citare este
legal indeplinita.
Reprezentantul Ministerului Public solicita respingerea exceptiei de
neconstitutionalitate ca nefondata, intrucat textele legale criticate nu
contravin prevederilor Legii fundamentale. Este invocata jurisprudenta Curtii
Constitutionale, care, prin Decizia nr. 173 din 12 iunie 2002, a statuat ca
dispozitiile legale ce fac obiectul exceptiei sunt constitutionale.
CURTEA,
avand in vedere actele si lucrarile dosarului, constata urmatoarele:
Prin Incheierea din 27 noiembrie 2001, pronuntata in Dosarul nr.
3.836/2001, Tribunalul Harghita a sesizat Curtea Constitutionala cu exceptia de
neconstitutionalitate a dispozitiilor art. I pct. 38 si 42 din Ordonanta de
urgenta a Guvernului nr. 102/2001 privind modificarea si completarea Legii nr.
1/2000 pentru reconstituirea dreptului de proprietate asupra terenurilor
agricole si celor forestiere, solicitate potrivit prevederilor Legii fondului
funciar nr. 18/1991 si ale Legii nr. 169/1997, precum si modificarea si
completarea Legii nr. 18/1991, republicata, ordonanta aprobata cu modificari si
completari prin Legea nr. 400 din 17 iunie 2002.
Exceptia a fost ridicata de Composesoratul AKLOS Sanmartin intr-un proces
civil privind reconstituirea dreptului de proprietate.
In motivarea exceptiei de neconstitutionalitate se sustine ca art. I pct.
38 din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 102/2001 contravine prevederilor
art. 15 alin. (2) din Constitutie, "intrucat priveaza pe membrii formelor
asociative si pe mostenitorii acestora de dreptul de proprietate asupra unor
terenuri cu vegetatie forestiera asupra carora li s-a reconstituit deja dreptul
de proprietate", precum si ale art. 41 din Constitutie, datorita limitarii
acestor suprafete, ceea ce in opinia autorului echivaleaza cu o
"renationalizare", aceasta masura fiind contrara prevederilor art. 1
din primul Protocol aditional la Conventia pentru apararea drepturilor omului
si a libertatilor fundamentale.
In ceea ce priveste dispozitiile art. I pct. 42 din aceeasi ordonanta de
urgenta, autorul exceptiei considera ca ele ar fi contrare art. 41 din
Constitutie, intrucat lipsesc pe proprietarii terenurilor redobandite de
principalul atribut al dreptului de proprietate, si anume dreptul de
dispozitie, precum si celor ale art. 42 din Legea fundamentala, care garanteaza
dreptul la mostenire, fara a face deosebire intre mostenirea legala si cea
testamentara.
In sfarsit, autorul exceptiei critica si dispozitiile Ordonantei de urgenta
a Guvernului nr. 102/2001, pe motiv ca acestea ar incalca prevederile art. 114
alin. (4) din Constitutie, intrucat "au fost modificate pe calea
ordonantei de urgenta unele dispozitii dintr-o lege recent adoptata de
Parlament, dispozitii care au si fost aplicate, ca ulterior Guvernul sa adopte
masuri restrictive de privare de drepturi (re)dobandite".
Instanta de judecata apreciaza ca fiind nefondate criticile privind
incalcarea prevederilor art. 41 si ale art. 15 alin. (2) din Constitutie, dar
considera ca sunt intemeiate criticile privind incalcarea art. 114 alin. (4)
din Legea fundamentala, apreciind ca "printr-un asemenea act normativ nu
pot fi modificate dispozitiile Legii nr. 1/2000, adoptata cu respectarea
Constitutiei".
Potrivit art. 24 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, republicata, incheierea
de sesizare a fost comunicata presedintilor celor doua Camere ale Parlamentului
si Guvernului, pentru a-si exprima punctele de vedere asupra exceptiei de
neconstitutionalitate ridicate.
Guvernul apreciaza ca modificarea alin. (2) al art. 26 din Legea nr. 1/2000
prin Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 102/2001 nu incalca principiul
neretroactivitatii legii, consacrat in art. 15 alin. (2) din Constitutie,
intrucat dispozitiile criticate urmeaza sa se aplice unor raporturi juridice
care sunt in desfasurare. Se arata, de asemenea, ca acelasi text nu contravine
nici prevederilor art. 41 alin. (1) din Constitutie, avandu-se in vedere ca,
potrivit tezei a doua a aceluiasi alineat, continutul si limitele dreptului de
proprietate sunt stabilite de lege. In ceea ce priveste critica privind
violarea dispozitiilor art. 1 din primul Protocol aditional la Conventia pentru
apararea drepturilor omului si a libertatilor fundamentale, Guvernul apreciaza
ca "nu are obiect, deoarece textul art. I pct. 38 din Ordonanta de urgenta
nr. 102/2001 stabileste continutul si limitele dreptului de proprietate al
composesorilor si nu cuprinde dispozitii privind lipsirea de proprietate a
acestora". Cu privire la neconstitutionalitatea art. I pct. 42 din
Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 102/2001, prin care au fost introduse
alin. (6) - (9) la art. 28 din Legea nr. 1/2000, Guvernul apreciaza criticile
ca fiind neintemeiate, aratand ca indiviziunea constituie insasi modalitatea de
reconstituire a drepturilor fostilor proprietari, membri asociati ai formelor
asociative. Guvernul considera ca, in acest caz, nu ne aflam in prezenta unui
drept subiectiv reglementat de art. 728 din Codul civil, ci "a unui drept
recunoscut - in existenta lui - numai colectivitatii".
Si, in sfarsit, in ceea ce priveste critica de neconstitutionalitate
privind incalcarea art. 114 alin. (4) din Constitutie, Guvernul apreciaza ca
adoptarea ordonantei s-a facut cu respectarea cerintelor prevazute de acest
text constitutional.
Presedintii celor doua Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele
lor de vedere asupra exceptiei de neconstitutionalitate ridicate.
CURTEA,
examinand incheierea de sesizare, punctul de vedere al Guvernului, raportul
intocmit de judecatorul-raportor, sustinerile autorului exceptiei, concluziile
procurorului, dispozitiile legale criticate, raportate la prevederile
Constitutiei, precum si dispozitiile Legii nr. 47/1992, retine urmatoarele:
Curtea Constitutionala constata ca a fost legal sesizata si este
competenta, potrivit dispozitiilor art. 144 lit. c) din Constitutie, precum si
ale art. 1 alin. (1), ale art. 2, 3, 12 si 23 din Legea nr. 47/1992,
republicata, sa solutioneze exceptia de neconstitutionalitate ridicata.
Obiectul exceptiei de neconstitutionalitate il constituie dispozitiile art.
I pct. 38 si 42 din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 102/2001 (publicata
in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 350 din 29 iunie 2001) privind
modificarea si completarea Legii nr. 1/2000 pentru reconstituirea dreptului de
proprietate asupra terenurilor agricole si celor forestiere, solicitate
potrivit prevederilor Legii fondului funciar nr. 18/1991 si ale Legii nr.
169/1997, precum si modificarea si completarea Legii nr. 18/1991, republicata,
ordonanta aprobata cu modificari si completari prin Legea nr. 400 din 17 iunie
2002, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 492 din 9 iulie
2002.
Textele de lege criticate au urmatorul cuprins:
- Art. I pct. 38: "Alineatul (2) al articolului 26 va avea urmatorul
cuprins:
<<(2) Suprafata restituita formelor asociative se compune din
cota-parte indiviza a membrilor asociati, dar nu mai mult de 20 ha de fiecare
titular deposedat.>>";
- Art. I pct. 42: "La articolul 28, alineatele (1), (2), (3) si (5) se
modifica si se introduc alineatele (6) - (9), astfel:
<<Art. 28. - (1) In vederea administrarii si exploatarii terenurilor
forestiere prevazute la art. 26 membrii formelor asociative de tip
composesorate, obsti de mosneni, obsti de razesi, paduri graniceresti si altele
sau mostenitorii acestora se vor constitui intr-o asociatie autorizata de catre
judecatorie, potrivit legii.
(2) In termen de 45 de zile de la data validarii de catre comisie, in
conditiile prezentei legi, a cererilor fostilor composesori, mosneni, razesi
sau, dupa caz, ale mostenitorilor acestora, un comitet ales de adunarea
membrilor formei asociative sau/si mostenitorii acestora, cu majoritatea
simpla, va solicita judecatoriei competente teritorial, pe baza certificarii
dreptului de proprietate sau de mostenire de catre comisiile locale,
autorizarea formelor asociative de administrare a terenurilor forestiere.
(3) Comitetul va prezenta judecatoriei, o data cu cererea si cu certificatul
eliberat de comisia locala, un statut autentificat de notarul public, in care
se vor stabili: structura acestora si organele de conducere; modul de
administrare si de exploatare a terenurilor forestiere, in conditiile legii;
drepturile si obligatiile membrilor, care nu pot fi decat cetateni romani cu
domiciliul efectiv in Romania la data intrarii in vigoare a prezentei ordonante
de urgenta; raspunderi, sanctiuni, modul de dizolvare, precum si alte prevederi
specifice, insotite de dovada calitatii de membru dobandite numai pe cale de
mostenire legala.
................................................................................
(5) Suprafetele forestiere aflate in proprietate comuna raman in
proprietate indiviza pe toata durata existentei asociatiei.
(6) In cazul dizolvarii formei asociative suprafetele de teren forestier
respective revin in proprietatea statului si in folosinta consiliului local
respectiv.
(7) In situatia in care nu vor exista mostenitori legali ai membrilor
formelor asociative infiintate in conformitate cu prevederile prezentei legi
cotele aferente acestora trec in proprietatea statului si in folosinta
consiliului local respectiv.
(8) Membrii formelor asociative nu pot instraina propriile cote-parti intre
ei sau unor persoane din afara acestora si nu pot transmite drepturile prin
testament sau donatie, ci numai prin mostenire legala.
(9) Pe raza localitatilor in care se reconstituie forme asociative si dupa
stabilirea suprafetei totale cuvenite acestora terenurile neatribuite raman in
proprietatea statului si pot fi date in folosinta consiliului local pana la
limita suprafetei de 200 ha>>."
Curtea constata ca Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 102/2001 a fost
aprobata cu modificari si completari prin Legea nr. 400 din 17 iunie 2002,
publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 492 din 9 iulie 2002.
Cu privire la solutionarea exceptiei de neconstitutionalitate a unei
dispozitii legale modificate ulterior ridicarii exceptiei, prin Decizia
Plenului Curtii nr. III din 31 octombrie 1995, publicata in Monitorul Oficial
al Romaniei, Partea I, nr. 259 din 9 noiembrie 1995, Curtea a statuat ca in
cazul in care, dupa invocarea unei exceptii de neconstitutionalitate in fata
instantelor judecatoresti, prevederea legala supusa controlului a fost
modificata, Curtea Constitutionala se pronunta asupra constitutionalitatii
prevederii legale, in noua sa redactare, numai daca solutia legislativa din
legea sau ordonanta modificata este, in principiu, aceeasi cu cea dinaintea
modificarii.
Curtea observa ca dintre textele legale criticate de autorul exceptiei
numai prevederea de la art. I pct. 42 referitoare la alin. (8) al art. 28 din
Legea nr. 1/2000 a suferit modificari, pastrandu-se insa solutia legislativa de
principiu. Astfel, in redactarea data prin legea de aprobare a Ordonantei de
urgenta a Guvernului nr. 102/2001, acest text are urmatoarea redactare:
"Membrii formelor asociative nu pot instraina propriile cote-parti unor
persoane din afara acestora."
Autorul exceptiei sustine ca textele legale criticate contravin
prevederilor art. 15 alin. (2), ale art. 41 alin. (1) si ale art. 114 alin. (4)
din Constitutie.
Examinand motivele de neconstitutionalitate, Curtea constata ca acestea
sunt neintemeiate, pentru cele ce urmeaza:
1. Art. I pct. 38 din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 102/2001,
referindu-se la componenta suprafetelor restituite formelor asociative, anume
cotele-parti indivize ale membrilor asociati, dar nu mai mult de 20 hectare de
fiecare titular deposedat, nu contine in sine nici o dispozitie cu caracter
retroactiv. De altfel principiul neretroactivitatii este valabil pentru orice
lege, indiferent de domeniul de reglementare al acesteia. Singura exceptie pe
care o ingaduie norma constitutionala priveste legea penala mai favorabila.
Acest text nu contravine nici prevederilor art. 41 alin. (1) din
Constitutie, prin limitarea suprafetei restituite, care, in opinia autorului
exceptiei, ar echivala cu o "renationalizare". Aspectul invocat de
autorul exceptiei, privind limitarea suprafetei cotei-parti indivize la 20
hectare de fiecare titular deposedat, se refera la o solutie legislativa care
corespunde unei optiuni politice, ce tine de competenta legiuitorului.
2. Cu privire la critica de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. I
pct. 42 din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 102/2001, Curtea constata ca
autorul exceptiei isi circumstantiaza criticile cu referire la alin. (6) - (8)
ale art. 28 din Legea nr. 1/2000, sustinand ca ar contraveni prevederilor art.
41 din Constitutie, intrucat lipseste dreptul de proprietate de principala sa
prerogativa, si anume dreptul de dispozitie.
Curtea Constitutionala a statuat, prin Decizia nr. 173 din 12 iunie 2002
referitoare la constitutionalitatea Legii pentru aprobarea Ordonantei de
urgenta a Guvernului nr. 102/2001 privind modificarea si completarea Legii nr.
1/2000 pentru reconstituirea dreptului de proprietate asupra terenurilor
agricole si celor forestiere, solicitate potrivit prevederilor Legii fondului
funciar nr. 18/1991 si ale Legii nr. 169/1997, precum si modificarea si
completarea Legii nr. 18/1991, republicata (decizie publicata in Monitorul
Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 492 din 9 iulie 2002), ca aceste dispozitii
sunt constitutionale.
In considerentele acestei decizii, Curtea a retinut ca proprietatea comuna,
sub toate formele pe care sistemul juridic romanesc le cunoaste, inclusiv
atunci cand imbraca forma "indiviziunii fortate si perpetue" la care
se refera legea supusa controlului de constitutionalitate, nu este o forma de
proprietate al carei exercitiu ar fi supus unor ingradiri. Indiviziunea, ca
forma a proprietatii comune, are in vedere pluralitatea subiectelor dreptului
de proprietate, iar nu continutul acestuia, si anume prerogativele pe care le
confera. Atunci cand exista diferente intre formele de proprietate comuna ori
intre acestea si proprietatea exclusiva, in ceea ce priveste exercitarea unora
dintre atributele dreptului de proprietate, aceste diferente corespund
particularitatilor regimului juridic al acelei forme de proprietate, neputand
fi considerate ca ingradiri ale exercitiului dreptului de proprietate, in
sensul la care se refera art. 49 din Constitutie, potrivit caruia o restrangere
poate fi facuta numai daca se impune, dupa caz, pentru apararea sigurantei
nationale, a ordinii, a sanatatii ori a moralei publice, a drepturilor si a
libertatilor cetatenilor, desfasurarea instructiei penale, prevenirea
consecintelor unei calamitati naturale ori ale unui sinistru deosebit de grav.
Regimul juridic al coproprietatii fortate si perpetue presupune numai o
alta modalitate de exercitare a dreptului de proprietate sau a celui de
mostenire.
In aceeasi decizie s-a mai retinut ca, in conceptia legiuitorului,
reconstituirea dreptului de proprietate in cazul suprafetelor forestiere
aflate, la data dobandirii lor de catre stat, in proprietatea comuna a formelor
asociative enumerate nu poate fi conceputa decat tot in cadrul acelor forme;
dreptul de proprietate urmeaza sa aiba configurarea, prerogativele si, in
general, regimul juridic avute din epoca respectiva. In aceste conditii regimul
juridic al proprietatii privind terenurile forestiere restituite fostilor
proprietari, in cadrul formelor asociative mentionate, este determinat de
legiuitor in mod special, in considerarea particularitatilor economice si
sociale ale formelor de exploatare anterioare trecerii terenurilor in
proprietatea statului.
Aceste particularitati cuprind anumite limitari ale unor prerogative ale
dreptului de proprietate, decurgand din faptul ca acest drept poarta asupra
unei proprietati aflate intr-o perpetua indiviziune fortata; bunurile
respective sunt administrate si exploatate exclusiv in formele asociative
prevazute de lege, corespunzator situatiei existente in momentul trecerii
terenurilor forestiere in proprietatea statului.
La fel ca in cazul oricaror restituiri de bunuri, fostii proprietari
urmeaza, de regula, sa fie despagubiti integral, dar nu se poate admite ca ei
sa dobandeasca mai multe drepturi decat cele pe care le-au avut anterior.
Aceste elemente definesc dreptul de proprietate comuna in indiviziune
fortata si perpetua, sub conditia exploatarii terenurilor forestiere in forme
asociative - subiecte de drept colective - si cu respectarea regimului silvic.
Limitele si continutul acestui drept au fost stabilite in acord cu dispozitiile
art. 41 alin. (1) din Constitutie, potrivit carora: "Dreptul de
proprietate, precum si creantele asupra statului, sunt garantate. Continutul si
limitele acestor drepturi sunt stabilite de lege." Astfel, aceste
reglementari nu contravin principiului ocrotirii egale a proprietatii private,
indiferent de titular, consacrat la art. 41 alin. (2) din Constitutie.
De asemenea, este nefondata si critica privind incalcarea art. 42 din
Constitutie, referitor la garantarea dreptului la mostenire, deoarece legea
este aceea care stabileste formele de mostenire, iar in speta reglementarea
dreptului la mostenire este facuta in considerarea regimului juridic special al
acestei forme asociative.
Si, in sfarsit, in ceea ce priveste critica potrivit careia textele legale
atacate ar contraveni prevederilor art. 114 alin. (4) din Constitutie, cu
motivarea ca "in speta au fost modificate pe calea ordonantei de urgenta
unele dispozitii dintr-o lege recent adoptata de Parlament, dispozitii care au
si fost aplicate, ca ulterior Guvernul sa adopte masuri restrictive de privare
de drepturi (re)dobandite", apreciem de asemenea ca este neintemeiata.
In jurisprudenta sa, ca, de exemplu, in Decizia nr. 65/1995, publicata in
Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 129 din 28 iunie 1995, Curtea
Constitutionala a statuat ca interventia Guvernului pe calea ordonantei de
urgenta, in temeiul art. 114 alin. (4) din Constitutie, este justificata de
interesul public lezat de caracterul anormal si excesiv al cazurilor
exceptionale. De aceea o astfel de masura se poate fundamenta numai pe
necesitatea si urgenta reglementarii unei situatii care, datorita circumstantelor
sale exceptionale, impune adoptarea de solutii imediate in vederea evitarii
unei grave atingeri aduse interesului public.
Considerentele, precum si solutiile adoptate prin deciziile citate isi
pastreaza valabilitatea si in prezenta cauza, neexistand elemente noi de natura
a determina o reconsiderare a jurisprudentei Curtii Constitutionale.
Fata de cele mai sus aratate, in temeiul art. 144 lit. c) si al art. 145
alin. (2) din Constitutie, precum si al art. 13 alin. (1) lit. A.c), al art. 23
si al art. 25 alin. (1) si (4) din Legea nr. 47/1992, republicata,
CURTEA
In numele legii
DECIDE:
Respinge exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. I pct. 38
si 42 din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 102/2001 privind modificarea si
completarea Legii nr. 1/2000 pentru reconstituirea dreptului de proprietate
asupra terenurilor agricole si celor forestiere, solicitate potrivit
prevederilor Legii fondului funciar nr. 18/1991 si ale Legii nr. 169/1997,
precum si modificarea si completarea Legii nr. 18/1991, republicata, ordonanta
aprobata cu modificari si completari prin Legea nr. 400 din 17 iunie 2002,
exceptie ridicata de Composesoratul AKLOS Sanmartin in Dosarul nr. 3.836/2001
al Tribunalului Harghita.
Definitiva si obligatorie.
Pronuntata in sedinta publica din data de 22 octombrie 2002.
PRESEDINTE,
prof. univ. dr. COSTICA BULAI
Magistrat asistent,
Maria Bratu