DECIZIE Nr. 268 din 17 octombrie 2002
referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a prevederilor art. 19 alin.
(4) si ale art. 23 alin. (4) din Legea partidelor politice nr. 27/1996, cu
modificarile ulterioare
ACT EMIS DE: CURTEA CONSTITUTIONALA
ACT PUBLICAT IN: MONITORUL OFICIAL NR. 815 din 11 noiembrie 2002
Nicolae Popa - presedinte
Costica Bulai - judecator
Nicolae Cochinescu - judecator
Constantin Doldur - judecator
Kozsokar Gabor - judecator
Petre Ninosu - judecator
Serban Viorel Stanoiu - judecator
Lucian Stangu - judecator
Ioan Vida - judecator
Gabriela Ghita - procuror
Gabriela Dragomirescu - magistrat-asistent
Pe rol se afla solutionarea exceptiei de neconstitutionalitate a
prevederilor art. 19 alin. (4) si ale art. 23 alin. (4) din Legea partidelor
politice nr. 27/1996, cu modificarile ulterioare, exceptie ridicata de Ioan
Antonescu in Dosarul nr. 4/P/2000 al Tribunalului Bucuresti - Sectia a V-a
civila si de contencios administrativ.
Dezbaterile au avut loc in sedinta publica din 15 octombrie 2002 si au fost
consemnate in incheierea de la acea data, cand Curtea, avand nevoie de timp
pentru a delibera, a amanat pronuntarea la data de 17 octombrie 2002.
CURTEA,
avand in vedere actele si lucrarile dosarului, constata urmatoarele:
Prin Incheierea din 26 februarie 2002, pronuntata in Dosarul nr. 4/P/2000,
Tribunalul Bucuresti - Sectia a V-a civila si de contencios administrativ a
sesizat Curtea Constitutionala cu exceptia de neconstitutionalitate a
dispozitiilor art. 19 alin. (4) si ale art. 23 alin. (4) din Legea partidelor
politice nr. 27/1996, cu modificarile ulterioare. Exceptia de
neconstitutionalitate a fost ridicata de Ioan Antonescu intr-un litigiu care
are ca obiect reinregistrarea Partidului Solidaritatii Democratice pentru Sanse
Egale si o Societate mai Buna.
In motivarea exceptiei de neconstitutionalitate se sustine ca textele de
lege criticate, care prevad caracterul definitiv al hotararii judecatoresti
pronuntate de Curtea de Apel Bucuresti, referitoare la inregistrarea unui
partid politic, respectiv la modificarea statutului unui partid politic,
incalca dispozitiile art. 128, 21, 24, 11 si 20 din Constitutie, precum si ale
unor tratate internationale la care Romania este parte, fara a se preciza insa
in ce consta aceasta incalcare.
Tribunalul Bucuresti - Sectia a V-a civila si de contencios administrativ considera
ca exceptia de neconstitutionalitate ridicata este nefondata, deoarece
consacrarea prin textele legale criticate a caracterului definitiv al hotararii
Curtii de Apel Bucuresti nu ingradeste accesul liber la justitie, de vreme ce
art. 128 din Constitutie prevede ca "Impotriva hotararilor judecatoresti,
partile interesate si Ministerul Public pot exercita caile de atac, in
conditiile legii". Se mai arata ca, de altfel, art. 19 si 23 din Legea nr.
27/1996 prevad ca hotararea Curtii de Apel Bucuresti ramane definitiva, in
conditiile in care exista doua grade de jurisdictie pentru solutionarea cererii
partidului politic, intrucat impotriva hotararii Tribunalului Bucuresti se
poate face contestatie in cinci zile de la comunicare.
Potrivit prevederilor art. 24 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, republicata,
incheierea de sesizare a fost comunicata presedintilor celor doua Camere ale
Parlamentului si Guvernului, pentru a-si exprima punctele de vedere asupra
exceptiei de neconstitutionalitate ridicate.
Presedintele Camerei Deputatilor considera ca exceptia de
neconstitutionalitate este neintemeiata, intrucat dispozitiile de lege
criticate permit accesul la justitie si parcurgerea a doua grade de
jurisdictie, fiind asadar in deplina concordanta cu prevederile art. 21, 24 si
ale art. 125 alin. (3) si art. 128 din Constitutie.
Guvernul apreciaza ca textele de lege criticate constituie expresia
aplicarii dispozitiilor constitutionale ale art. 125 alin. (3) si ale art. 128,
potrivit carora competenta si procedura de judecata sunt stabilite de lege si,
tot in conditiile legii, partile interesate pot exercita caile de atac
impotriva hotararilor judecatoresti. Astfel, se arata ca, desi art. 19 si 23
din Legea nr. 27/1996 prevad ca decizia Curtii de Apel Bucuresti este
definitiva, impotriva acesteia se poate promova recurs, potrivit dreptului
comun, iar impotriva hotararii tribunalului se poate formula contestatie. In
legatura cu incalcarea art. 21 din Constitutie, se invoca jurisprudenta Curtii
Constitutionale prin care aceasta a statuat cu privire la principiul liberului
acces la justitie. Cu referire la celelalte texte constitutionale a caror
incalcare este invocata de autorul exceptiei, se apreciaza ca nu au legatura cu
dispozitiile de lege criticate.
Presedintele Senatului nu a transmis punctul sau de vedere.
CURTEA,
examinand incheierea de sesizare, punctele de vedere ale Presedintelui Camerei
Deputatilor si Guvernului, raportul intocmit de judecatorul-raportor,
concluziile procurorului si dispozitiile legale criticate, raportate la
prevederile Constitutiei, precum si dispozitiile Legii nr. 47/1992, retine
urmatoarele:
Curtea Constitutionala a fost legal sesizata si este competenta, potrivit
dispozitiilor art. 144 lit. c) din Constitutie, ale art. 1 alin. (1), art. 2,
3, 12 si 23 din Legea nr. 47/1992, republicata, sa solutioneze exceptia de
neconstitutionalitate ridicata.
Obiectul exceptiei de neconstitutionalitate il constituie prevederile art.
19 alin. (4) si ale art. 23 alin. (4) din Legea partidelor politice nr.
27/1996, cu modificarile ulterioare, al caror continut este urmatorul:
- Art. 19 alin. (4): "Decizia Curtii de Apel Bucuresti este
definitiva.";
- Art. 23 alin. (4): "Curtea de Apel Bucuresti se pronunta in termen
de 15 zile de la inregistrarea contestatiei, iar hotararea sa este definitiva
si se publica in Monitorul Oficial al Romaniei."
Textele constitutionale considerate ca fiind incalcate sunt, in ordinea
invocarii lor, urmatoarele:
- Art. 128: "Impotriva hotararilor judecatoresti, partile interesate
si Ministerul Public pot exercita caile de atac, in conditiile legii.";
- Art. 21: "(1) Orice persoana se poate adresa justitiei pentru
apararea drepturilor, a libertatilor si a intereselor sale legitime.
(2) Nici o lege nu poate ingradi exercitarea acestui drept.";
- Art. 24: (1) Dreptul la aparare este garantat.
(2) In tot cursul procesului, partile au dreptul sa fie asistate de un
avocat, ales sau numit din oficiu.";
- Art. 11: "(1) Statul roman se obliga sa indeplineasca intocmai si cu
buna-credinta obligatiile ce-i revin din tratatele la care este parte.
(2) Tratatele ratificate de Parlament, potrivit legii, fac parte din
dreptul intern.";
- Art. 20: "(1) Dispozitiile constitutionale privind drepturile si
libertatile cetatenilor vor fi interpretate si aplicate in concordanta cu
Declaratia Universala a Drepturilor Omului, cu pactele si cu celelalte tratate
la care Romania este parte.
(2) Daca exista neconcordanta intre pactele si tratatele privitoare la
drepturile fundamentale ale omului, la care Romania este parte, si legile
interne, au prioritate reglementarile internationale."
De asemenea, autorul exceptiei invoca si incalcarea "principalelor
tratate, pacte si conventii internationale" ratificate de Romania,
enuntand un numar de 33 de astfel de acte internationale, fara a arata insa in
ce consta incalcarea acestui cadru conventional.
Examinand exceptia de neconstitutionalitate ridicata, Curtea retine ca
aceasta vizeaza dispozitiile art. 19 alin. (4) si ale art. 23 alin. (4) din
Legea nr. 27/1996, referitoare la caracterul definitiv al hotararilor
pronuntate de Curtea de Apel Bucuresti in legatura cu cererea de inregistrare a
unui partid politic, precum si cele cu privire la incetarea activitatii
partidului si radierea lui din Registrul partidelor politice.
In opinia autorului exceptiei aceste dispozitii de lege sunt contrare
prevederilor constitutionale ale art. 128 referitoare la folosirea cailor de
atac, ale art. 21 privind accesul liber la justitie, ale art. 24 care
garanteaza dreptul la aparare, ale art. 11 ce statueaza in legatura cu dreptul
international si dreptul intern si ale art. 20 referitoare la tratatele
internationale privind drepturile omului, fara insa, sa formuleze o motivare
din care sa rezulte in ce consta aceasta incalcare.
Din analiza sustinerilor formulate Curtea constata ca, potrivit
dispozitiilor art. 19 din Legea nr. 27/1996, cuprins in cap. III
"Inregistrarea partidelor politice", Tribunalul Bucuresti se pronunta
asupra cererii de inregistrare a partidului politic printr-o decizie, impotriva
careia se poate face contestatie la Curtea de Apel Bucuresti. Conform alin. (4)
al textului criticat ca fiind neconstitutional, contestatia este solutionata printr-o
decizie definitiva a Curtii de Apel Bucuresti. De asemenea, legea stabileste,
tot in competenta Tribunalului Bucuresti, si procedura de inregistrare a
modificarilor statutului sau a programului partidului politic. Astfel, art. 23
din lege prevede ca Tribunalul Bucuresti se va pronunta printr-o hotarare
asupra cererii Ministerului Public de incetare a activitatii partidului si de
radiere a acestuia din Registrul partidelor politice, in cazul in care partidul
actioneaza in baza unui statut a carui modificare a fost respinsa de instanta
de judecata. Impotriva acestei hotarari partea interesata poate face
contestatie la Curtea de Apel Bucuresti, care va pronunta, in temeiul alin. (4)
al aceluiasi articol, o hotarare definitiva. Rezulta ca, sub aspectul criticat,
si anume faptul ca decizia Curtii de Apel Bucuresti are caracter definitiv,
dispozitiile art. 19 si 23 din Legea nr. 27/1996 nu numai ca nu incalca
prevederile constitutionale ale art. 128, referitoare la folosirea cailor de
atac, in conditiile legii, ci sunt in deplina concordanta cu acestea, in sensul
ca reglementeaza contestatia impotriva hotararii Tribunalului Bucuresti ca o
cale de atac. Or, potrivit dispozitiilor constitutionale, reglementarea cailor
de atac impotriva hotararilor judecatoresti este atributul exclusiv al
legiuitorului, ceea ce se intampla in cazul de fata, intrucat reglementarea
este cuprinsa in lege.
Curtea nu poate retine nici incalcarea dispozitiilor constitutionale ale
art. 21 privind accesul liber la justitie, care presupune accesul la mijloacele
procedurale prin care justitia se infaptuieste. Accesul liber la justitie nu
inseamna ca el trebuie asigurat la toate structurile judecatoresti si la toate
caile de atac, deoarece, asa cum statueaza art. 125 alin. (3) din Constitutie,
competenta si procedura de judecata sunt stabilite exclusiv de legiuitor, care
poate institui reguli deosebite in considerarea unor situatii diferite. In
acest sens este si jurisprudenta constanta a Curtii Constitutionale, din care
mentionam, de exemplu, Decizia nr. 129 din 6 decembrie 1995, publicata in
Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 105 din 23 mai 1996, si Decizia
nr. 156 din 15 mai 2001, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I,
nr. 339 din 26 iunie 2001.
In opinia autorului exceptiei, art. 19 alin. (4) si art. 23 alin. (4) din
Legea nr. 27/1996 contravin si art. 24 din Constitutie, care garanteaza dreptul
la aparare. Curtea constata ca textele criticate nu contin dispozitii de natura
sa ingradeasca drepturile procesuale ale partilor ori dreptul de a fi asistate
de un avocat in tot cursul procesului, astfel ca, si sub acest aspect, exceptia
este neintemeiata.
In sfarsit, Curtea observa ca nici in legatura cu contrarietatea dintre
textele de lege criticate si "principalele tratate, pacte si conventii
internationale" ratificate de Romania nu sunt formulate motive de
neconstitutionalitate, astfel ca prevederile constitutionale ale art. 11
privind "Dreptul international si dreptul intern" si cele ale art 20
referitoare la "Tratatele internationale privind drepturile omului",
invocate de asemenea ca fiind incalcate, nu sunt incidente in cauza.
Pentru considerentele expuse, in temeiul art. 144 lit. c) si al art. 145
alin. (2) din Constitutie, al art. 13 alin. (1) lit. A.c), al art. 23 alin. (3)
si al art. 25 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, republicata,
CURTEA
In numele legii
DECIDE:
Respinge exceptia de neconstitutionalitate a prevederilor art. 19 alin. (4)
si ale art. 23 alin. (4) din Legea partidelor politice nr. 27/1996, cu
modificarile ulterioare, exceptie ridicata de Ioan Antonescu in Dosarul nr.
4/P/2000 al Tribunalului Bucuresti - Sectia a V-a civila si de contencios
administrativ.
Definitiva si obligatorie.
Pronuntata in sedinta publica din data de 17 octombrie 2002.
PRESEDINTELE CURTII CONSTITUTIONALE,
prof. univ. dr. NICOLAE POPA
Magistrat asistent,
Gabriela Dragomirescu