DECIZIE Nr.
263 din 20 martie 2007
referitoare la exceptia de
neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 278 1 alin. 10 din Codul de
procedura penala
ACT EMIS DE:
CURTEA CONSTITUTIONALA
ACT PUBLICAT IN:
MONITORUL OFICIAL NR. 275 din 25 aprilie 2007
Ioan Vida - preşedinte
Nicolae Cochinescu -
judecător
Aspazia Cojocaru - judecător
Acsinte Gaspar - judecător
Kozsokar Gabor - judecător
Ion Predescu - judecător
Şerban Viorel Stănoiu - judecător
Tudorel
Toader - judecător
Iuliana Nedelcu - procuror
Benke Karoly -
magistrat-asistent
Pe rol se află soluţionarea excepţiei de
neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 2781 alin. 10 din Codul de procedură penală,
excepţie ridicată de Maria Băsescu, Georgeta Silişteanu şi Viorel Sandu în
Dosarul nr. 3.664/30/2006 al Tribunalului Timiş - Secţia penală.
La apelul nominal lipsesc părţile, faţă de care
procedura de citare a fost legal îndeplinită.
Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de
respingere a excepţiei de neconstituţionalitate, invocând, în acest sens,
jurisprudenţa Curţii Constituţionale.
CURTEA,
având în vedere actele şi lucrările dosarului, constată
următoarele:
Prin Incheierea din 15
decembrie 2006, pronunţată în Dosarul nr. 3.664/30/2006, Tribunalul Timiş -
Secţia penală a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de
neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 2781 alin. 10 din Codul de
procedură penală, excepţie ridicată de Măria
Băsescu, Georgeta Silişteanu şi Viorel Sandu într-o cauză penală având ca
obiect soluţionarea unui recurs formulat împotriva sentinţei pronunţate în baza
art. 2781 alin. 8
lit. c) din Codul de procedură penală.
In motivarea excepţiei autorii
acesteia apreciază că privarea de exercitarea căii de
atac sau exercitarea acesteia odată cu fondul aduce serioase prejudicii
persoanelor în cauză, întrucât reţinerea cauzei spre judecată are drept
rezultat judecarea fondului cauzei pentru infracţiunile sesizate în plângerea
penală. Totodată, se arată că nu există posibilitatea cenzurării soluţiei
pronunţate de instanţa de fond privind respectarea îndrumărilor obligatorii din
decizia de casare.
Tribunalul Timiş - Secţia penală apreciază că excepţia de neconstituţionalitate ridicată este
neîntemeiată.
Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr.
47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată preşedinţilor celor două
Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi
exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate ridicate.
Guvernul consideră că
excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată. In argumentarea acestui
punct de vedere, se susţine că textul constituţional invocat în susţinerea
excepţiei prevede că exercitarea căilor de atac se face în condiţiile legii;
or, exercitarea în condiţii diferite a căilor de atac împotriva hotărârilor
instanţei de judecată pronunţate potrivit art. 2781 alin. 8 lit. a)-c) din Codul de procedură penală se face în
temeiul competenţei exclusive a legiuitorului de a institui reguli deosebite în
considerarea unor situaţii diferite, ceea ce nu este de natură a încălca art.
129 din Constituţie.
Avocatul Poporului consideră
că excepţia de neconstituţionalitate ridicată este neîntemeiată, fiind de
competenţa exclusivă a legiuitorului de a reglementa procedura de judecată,
precum şi condiţiile de exercitare a căilor de atac. Se mai arată că textul
criticat nu permite atacarea cu recurs a hotărârii pronunţate potrivit art. 2781 alin. 8 lit. c) din Codul de
procedură penală, întrucât, în acest caz, se aplică, în mod corespunzător,
dispoziţiile privind judecarea în primă instanţă şi căile de atac.
Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere
asupra excepţiei de neconstituţionalitate.
CURTEA,
examinând încheierea de sesizare, punctele de vedere
ale Guvernului şi Avocatului Poporului, raportul întocmit de
judecătorul-raportor, concluziile procurorului, notele scrise depuse,
dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi
Legea nr. 47/1992, reţine următoarele:
Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este
competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, ale art. 1
alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze
excepţia de neconstituţionalitate.
Obiectul excepţiei de
neconstituţionalitate îl constituie dispoziţiile art. 2781 alin. 10 din Codul de procedură
penală, care au următorul cuprins:
„Hotărârea judecătorului pronunţată potrivit alin. 8
lit. a) şi b) poate fi atacată cu recurs de procuror, de persoana care a făcut
plângerea, de persoana faţă de care s-a dispus neînceperea urmăririi penale,
scoaterea de sub urmărire penală sau încetarea urmăririi penale, precum şi de
orice altă persoană ale cărei interese legitime sunt vătămate."
Textul constituţional invocat în susţinerea excepţiei
este cel al art. 129 privind folosirea căilor de atac.
Examinând excepţia de neconstituţionalitate ridicată,
Curtea reţine următoarele:
Textul legal criticat a mai format obiect al
controlului de constituţionalitate. Astfel, Curtea, spre exemplu, prin Decizia
nr. 294 din 28 martie 2006, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 358 din 20 aprilie 2006, s-a
pronunţat în sensul constituţionalităţii art. 2781 alin. 10 din Codul de procedură penală raportat la o critică
identică. Cu acel prilej, Curtea a reţinut că stabilirea unei singure căi de
atac împotriva hotărârii pronunţate de instanţă potrivit art. 2781 alin. 8 lit. a) şi b) din Codul de
procedură penală nu poate fi caracterizată ca o discriminare în raport cu
părţile din alte categorii de procese, tocmai pentru că situaţiile juridice
sunt diferite, iar, pe de altă parte, Constituţia nu prevede obligativitatea
reglementării în toate cazurile a două căi de atac. In acelaşi sens, Curtea s-a
mai pronunţat şi prin Decizia nr. 916 din 14 decembrie 2006, publicată în
Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 50 din 23
ianuarie 2007.
Totodată, prin Decizia nr. 423 din 25 mai 2006,
publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I,
nr. 510 din 13 iunie 2006, Curtea a statuat că
stabilirea de către legiuitor, prin dispoziţiile alin. 10 al art. 2781 din Codul de procedură penală, a
regulii potrivit căreia sunt susceptibile de recurs numai hotărârile instanţei
pronunţate potrivit alin. 8 lit. a) şi b) al art. 2781 din Codul
de procedură penală, iar nu şi hotărârea pronunţată în temeiul alin. 8 lit. c)
al aceluiaşi articol, nu este de natură să aducă atingere dispoziţiilor art. 21
şi 129 din Constituţie, întrucât, în situaţia admiterii plângerii cu reţinerea
cauzei spre judecare, dispoziţiile privind judecarea în primă instanţă şi căile
de atac se aplică în mod corespunzător şi, prin urmare, nu este restrâns în
niciun fel dreptul părţii de a se adresa instanţei, de a formula apărări şi de
a se prevala de toate garanţiile ce caracterizează un proces echitabil. Mai
mult, după pronunţarea unei hotărâri de către instanţa
de fond, care a reţinut cauza pentru judecată în primă
instanţă, se pot exercita căile de atac prevăzute de lege, partea având
posibilitatea să îşi exercite dreptul de acces liber la justiţie.
De asemenea, prin aceeaşi decizie, Curtea a statuat că
stabilirea competenţei, precum şi reglementarea utilizării căilor de atac împotriva rezoluţiilor sau
a ordonanţelor procurorului sunt atributul exclusiv al legiuitorului.
Neexistând elemente noi, de natură a determina
schimbarea jurisprudenţei Curţii, cele stabilite prin deciziile menţionate îşi
păstrează valabilitatea şi în prezenta cauză.
Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art.
146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, al art. 1-3, al art. 11
alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992,
CURTEA CONSTITUŢIONALĂ
In numele legii
DECIDE:
Respinge excepţia de neconstituţionalitate a
dispoziţiilor art. 2781 alin. 10 din Codul de procedură penală,
excepţie ridicată de Maria Băsescu, Georgeta Silişteanu şi Viorel Sandu în
Dosarul nr. 3.664/30/2006 al Tribunalului Timiş - Secţia penală.
Definitivă şi general obligatorie.
Pronunţată în şedinţa publică din data de 20 martie
2007.
PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE,
prof. univ. dr. IOAN VIDA
Magistrat-asistent,
Benke Karoly