DECIZIE Nr. 263 din 19 decembrie 2000
referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 62^1
alin. (1) si (2) din Legea nr. 3/1977 privind pensiile de asigurari sociale de
stat si asistenta sociala
ACT EMIS DE: CURTEA CONSTITUTIONALA
ACT PUBLICAT IN: MONITORUL OFICIAL NR. 46 din 29 ianuarie 2001
Lucian Mihai - presedinte
Costica Bulai - judecator
Constantin Doldur - judecator
Kozsokar Gabor - judecator
Lucian Stangu - judecator
Florin Bucur Vasilescu - judecator
Romul Petru Vonica - judecator
Paula C. Pantea - procuror
Doina Suliman - magistrat-asistent
Pe rol se afla solutionarea exceptiei de neconstitutionalitate a
dispozitiilor art. 62^1 alin. (1) si (2) din Legea nr. 3/1977 privind pensiile
de asigurari sociale de stat si asistenta sociala, exceptie ridicata din oficiu
de Curtea de Apel Bucuresti - Sectia contencios administrativ in Dosarul nr.
1.686/1999.
La apelul nominal raspunde Constantin Stamate, lipsind Directia generala de
munca si protectie sociala a municipiului Bucuresti, fata de care procedura de
citare este legal indeplinita.
Partea prezenta lasa la aprecierea Curtii Constitutionale solutionarea
exceptiei de neconstitutionalitate.
Reprezentantul Ministerului Public, considerand ca dispozitiile legale
criticate nu incalca prevederile art. 15 si ale art. 16 din Constitutie,
solicita respingerea exceptiei de neconstitutionalitate ridicate.
CURTEA,
avand in vedere actele si lucrarile dosarului, constata urmatoarele:
Prin Incheierea din 6 aprilie 2000, pronuntata in Dosarul nr. 1.686/1999,
Curtea de Apel Bucuresti - Sectia contencios administrativ a sesizat Curtea
Constitutionala cu exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 62^1
alin. (1) si (2) din Legea nr. 3/1977 privind pensiile de asigurari sociale de
stat si asistenta sociala. Exceptia a fost ridicata din oficiu de instanta de
judecata intr-o cauza civila ce are ca obiect cererea de anulare a doua decizii
de pensie, cerere formulata de Constantin Stamate impotriva Directiei generale
de munca si protectie sociala a municipiului Bucuresti.
In motivarea exceptiei de neconstitutionalitate Curtea de Apel Bucuresti -
Sectia contencios administrativ considera ca prin dispozitiile art. 62^1 alin.
(1) si (2) din Legea nr. 3/1977 "se creeaza o inegalitate intre pensiile
stabilite persoanelor care au lucrat, fara a avea vocatie la pensie, si cei
care au avut vocatie la pensie [...]", ceea ce incalca prevederile
constitutionale ale art. 15 alin. (2) privind neretroactivitatea legii civile,
precum si pe cele ale art. 16 referitoare la egalitatea in drepturi a
cetatenilor.
Potrivit dispozitiilor art. 24 alin. (1) din Legea nr. 47/1992,
republicata, incheierea de sesizare a fost comunicata presedintilor celor doua
Camere ale Parlamentului si Guvernului, pentru a-si exprima punctele de vedere
asupra exceptiei de neconstitutionalitate ridicate.
Guvernul, in punctul sau de vedere, considera ca exceptia de
neconstitutionalitate ridicata este nefondata, intrucat dispozitiile legale
criticate nu contravin prevederilor constitutionale invocate. Se arata, in
esenta, ca recalcularea pensiei in cazul unei persoane care dupa emiterea
deciziei continua sa lucreze o perioada mai mica de 5 ani nu poate fi facuta in
acelasi fel cu recalcularea pensiei persoanei care dupa pensionare lucreaza o
perioada mai mare de 5 ani. In acest din urma caz, prin art. 62^1 alin. (2) din
Legea nr. 3/1977 s-a creat posibilitatea ca recalcularea pensiei sa se faca
folosind ca baza de calcul fie salariul avut in vedere la stabilirea initiala a
pensiei, fie salariile realizate in ultimii 5 ani de activitate. Referindu-se
si la jurisprudenta Curtii Constitutionale, Guvernul sustine ca diferenta de
situatii existenta justifica tratamentul juridic diferit, astfel ca nu se poate
retine incalcarea dispozitiilor constitutionale cu privire la egalitatea in
drepturi. De asemenea, se precizeaza ca "la punerea in plata a pensiilor
suspendate se aplica indexarile ce s-au acordat dupa calcularea pensiei".
Presedintii celor doua Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele
lor de vedere asupra exceptiei de neconstitutionalitate ridicate.
CURTEA,
examinand incheierea de sesizare, punctul de vedere al Guvernului, raportul
intocmit in cauza de judecatorul-raportor, sustinerile partii prezente,
concluziile procurorului, dispozitiile legale criticate, raportate la
prevederile Constitutiei, precum si dispozitiile Legii nr. 47/1992, retine
urmatoarele:
Curtea Constitutionala a fost legal sesizata si este competenta, potrivit
dispozitiilor art. 144 lit. c) din Constitutie si ale art. 1 alin. (1), ale
art. 2, 3, 12 si 23 din Legea nr. 47/1992, republicata, sa solutioneze exceptia
de neconstitutionalitate ridicata.
Obiectul exceptiei de neconstitutionalitate il constituie dispozitiile art.
62^1 alin. (1) si (2) din Legea nr. 3/1977 privind pensiile de asigurari
sociale de stat si asistenta sociala. Acest text de lege a fost introdus prin
art. I pct. 16 din Decretul-lege nr. 70/1990 privind modificarea si completarea
unor reglementari referitoare la pensii, asigurari sociale si ocrotiri sociale,
publicat in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 24 din 9 februarie
1990, si are urmatorul cuprins:
"(1) Pensionarii pentru limita de varsta care si-au continuat
activitatea pot cere recalcularea pensiei de asigurari sociale prin adaugarea
timpului lucrat dupa pensionare. Recalcularea se face avandu-se in vedere baza
de calcul folosita la stabilirea initiala a pensiei.
(2) Pensionarii care au lucrat dupa stabilirea pensiei pentru limita de
varsta o perioada de cel putin 5 ani pot cere recalcularea pensiei folosind ca
baza de calcul, potrivit prevederilor art. 10 si 21, fie salariul avut in
vedere la stabilirea initiala a pensiei, fie salariile realizate in ultimii 5
ani de activitate."
Instanta de judecata considera ca aceste dispozitii legale contravin
urmatoarelor prevederi constitutionale:
Art. 15
"(1) Cetatenii beneficiaza de drepturile si de libertatile consacrate
prin Constitutie si prin alte legi si au obligatiile prevazute de acestea.
(2) Legea dispune numai pentru viitor, cu exceptia legii penale mai
favorabile.";
Art. 16
"(1) Cetatenii sunt egali in fata legii si a autoritatilor publice,
fara privilegii si fara discriminari.
(2) Nimeni nu este mai presus de lege.
(3) Functiile si demnitatile publice, civile sau militare, pot fi ocupate
de persoanele care au numai cetatenia romana si domiciliul in tara."
Analizand aceste prevederi constitutionale, Curtea nu poate retine ca fiind
pertinente pentru solutionarea exceptiei de neconstitutionalitate decat pe cele
ale art. 15 alin. (1) si ale art. 16 alin. (1), deoarece, in mod evident,
celelalte texte constitutionale nu au nici o legatura cu dispozitiile legale
criticate.
In aceste conditii Curtea constata ca dispozitiile art. 62^1 alin. (1) si
(2) din Legea nr. 3/1977 nu contravin principiului neretroactivitatii legii,
statuat in art. 15 din Constitutie, deoarece aceste dispozitii legale,
reglementand modul de recalculare a pensiei pentru limita de varsta, nu aduc
atingere dreptului la pensie, consacrat prin art. 43 alin. (2) din Constitutie,
care prevede: "Cetatenii au dreptul la pensie, [...] si la alte forme de
asistenta sociala prevazute de lege."
In legatura cu critica de neconstitutionalitate privind inegalitatea dintre
modul de recalculare a pensiei pentru persoanele care au lucrat mai putin de 5
ani dupa stabilirea pensiei pentru limita de varsta si modul de recalculare a
pensiei pentru persoanele care au lucrat mai mult de 5 ani dupa stabilirea
pensiei, Curtea constata ca aceasta sustinere nu este intemeiata. Diferenta de
tratament juridic aplicat celor doua categorii de pensionari este justificata
prin caracterul diferit al situatiilor juridice in care acestea se afla
datorita perioadelor lucrate dupa stabilirea initiala a pensiei, ceea ce in
materia pensiilor este determinant, conform legislatiei in vigoare. De altfel,
faptul ca principiul constitutional al egalitatii in drepturi nu este
echivalent cu uniformitatea, ci, dimpotriva, presupune dreptul la diferenta de
tratament juridic in situatii diferite, a fost recunoscut constant in jurisprudenta
Curtii Constitutionale. In acest sens sunt, spre exemplu: Decizia nr. 1 din 8
februarie 1994, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 69
din 16 martie 1994; Decizia nr. 135 din 5 noiembrie 1996, publicata in
Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 345 din 17 decembrie 1996; Decizia
nr. 20 din 2 februarie 2000, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea
I, nr. 72 din 18 februarie 2000. Aceasta jurisprudenta a Curtii Constitutionale
cu privire la aplicarea principiului egalitatii este in deplina concordanta cu
aceea a Curtii Europene a Drepturilor Omului, care a statuat, in aplicarea art.
14 privind interzicerea discriminarii din Conventia privind apararea
drepturilor omului si a libertatilor fundamentale, ca reprezinta o incalcare a
acestor prevederi orice diferenta de tratament juridic savarsita in situatii
similare, fara o justificare obiectiva si rezonabila (de exemplu, prin
hotararea pronuntata in cazul "Marckx contra Belgiei", 1979). De
asemenea, Anexa la Carta sociala europeana revizuita, ratificata de Romania
prin Legea nr. 74/1999, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I,
nr. 193 din 4 mai 1999, prevede in Partea a V-a, articolul E ca "O
diferenta de tratament intemeiata pe un motiv obiectiv si rezonabil nu este
considerata ca discriminatorie".
Fata de cele aratate exceptia de neconstitutionalitate urmeaza sa fie
respinsa.
Pentru considerentele expuse, in temeiul art. 144 lit. c) si al art. 145
alin. (2) din Constitutie, precum si al art. 13 alin. (1) lit. A.c), al art. 23
si al art. 25 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, republicata,
CURTEA
In numele legii
DECIDE:
Respinge exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 62^1 alin.
(1) si (2) din Legea nr. 3/1977 privind pensiile de asigurari sociale de stat
si asistenta sociala, exceptie ridicata din oficiu de Curtea de Apel Bucuresti
- Sectia contencios administrativ in Dosarul nr. 1.686/1999.
Definitiva si obligatorie.
Pronuntata in sedinta publica din data de 19 decembrie 2000.
PRESEDINTELE CURTII CONSTITUTIONALE,
LUCIAN MIHAI
Magistrat asistent,
Doina Suliman