DECIZIE Nr.
251 din 9 martie 2006
referitoare la exceptia de
neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 581 din Codul de procedura civila
ACT EMIS DE:
CURTEA CONSTITUTIONALA
ACT PUBLICAT IN:
MONITORUL OFICIAL NR. 319 din 10 aprilie 2006
Ioan Vida - preşedinte
Nicolae Cochinescu - judecător
Aspazia Cojocaru - judecător
Constantin Doldur - judecător
Kozsokar Gabor - judecător
Acsinte Gaspar - judecător
Petre Ninosu - judecător
Ion Predescu - judecător
Şerban Viorel Stănoiu - judecător
Ion Tiucă - procuror
Mihaela Senia Costinescu - magistrat-asistent
Pe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstitu-ţionalitate a dispoziţiilor art. 581 din Codul de procedură civilă, excepţie ridicată de Societatea Comercială „Oxilem" - S.R.L. din Călăraşi în Dosarul nr.
4.205/2005 al Curţii de Apel
Bucureşti - Secţia a Vl-a comercială.
La apelul nominal lipsesc părţile, faţă de care procedura de citare a fost legal
îndeplinită.
Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de
respingere a excepţiei de
neconstituţionalitate ca
neîntemeiată.
CURTEA,
având în vedere actele şi lucrările
dosarului, reţine următoarele:
Prin Decizia comercială nr. 1.863R din 7 noiembrie 2005, pronunţată în Dosarul nr.
4.205/2005, Curtea de Apel Bucureşti - Secţia a Vl-a comercială a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 581 din Codul de procedură civilă, excepţie ridicată de
Societatea Comercială „Oxilem"
- S.R.L. din Călăraşi.
In motivarea excepţiei de neconstituţionalitate autorul excepţiei arată că textul de lege
criticat încalcă dispoziţiile art. 21 din Constituţie, întrucât nu prevede posibilitatea
prelungirii termenului de 5 zile pentru exercitarea căii de atac a recursului împotriva ordonanţei, pentru partea prezentă la judecată, care
a luat cunoştinţă de soluţia pronunţată, în cazul în care termenul de 48 de ore
pentru redactarea motivelor ordonanţei a fost depăşit.
Curtea de Apel Bucureşti - Secţia a Vl-a comercială apreciază excepţia de
neconstituţionalitate ca fiind
neîntemeiată.
In conformitate cu dispoziţiile art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare
a fost comunicată preşedinţilor celor două
Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi formula punctele de vedere cu privire la excepţia de neconstitu-ţionalitate.
Avocatul Poporului, invocând
jurisprudenţa constantă a Curţii Constituţionale,
arată că excepţia de neconstitu-ţionalitate
este neîntemeiată, textul de
lege criticat fiind în deplină
concordanţă cu dispoziţiile constituţionale invocate.
Preşedinţii
celor două
Camere ale Parlamentului şi
Guvernul nu au comunicat punctele lor de vedere cu privire la excepţia de neconstituţionalitate ridicată.
CURTEA,
examinând încheierea de sesizare, punctul de vedere al
Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispoziţiile legale criticate, raportate la
prevederile Constituţiei,
precum şi Legea nr. 47/1992,
reţine următoarele:
Curtea Constituţională a fost legal
sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor
art. 146 lit. d) din Constituţie,
ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate.
Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate
îl constituie dispoziţiile
art. 581 din Codul de procedură civilă, care au
următorul conţinut: „Instanţa va putea să ordone măsuri vremelnice în cazuri grabnice,
pentru păstrarea
unui drept care s-ar păgubi prin întârziere, pentru prevenirea unei pagube iminente şi care nu s-ar putea repara, precum
şi pentru înlăturarea piedicilor ce s-ar ivi cu
prilejul unei executări.
Cererea de ordonanţă preşedinţială se va introduce la instanţa competentă să
se pronunţe
asupra fondului dreptului.
Ordonanţa va putea fi dată şi
fără citarea părţilor şi chiar atunci când există judecată asupra fondului. Judecata se face de urgenţă şi cu precădere. Pronunţarea se poate amâna cu cel mult 24 de ore, iar motivarea ordonanţei se face în cel mult 48 de ore de
la pronunţare.
Ordonanţa este vremelnică şi
executorie. Instanţa va putea hotărî ca executarea să se facă fără somaţie sau fără trecerea unui termen."
Autorul excepţiei susţine că dispoziţiile legale criticate încalcă prevederile constituţionale cuprinse în art. 21 referitoare la accesul liber la justiţie.
In prezenta cauză excepţia de
neconstituţionalitate a fost
ridicată în faţa Tribunalului Călăraşi, care, prin încheiere, a respins ca
neîntemeiată cererea de
sesizare a Curţii Constituţionale. Impotriva acestei încheieri
autorul excepţiei a formulat
recurs la Curtea de Apel Bucureşti - Secţia a Vl-a
comercială, instanţă care, prin Decizia comercială nr. 1.863R/2005, a admis calea de atac şi a modificat încheierea tribunalului în
sensul sesizării Curţii Constituţionale cu excepţia
de neconstituţionalitate.
Intr-o atare situaţie Curtea constată
că decizia pronunţată de Curtea de Apel Bucureşti nu a soluţionat
fondul cauzei, împrejurare ce ar fi făcut inutil controlul de constituţionalitate a prevederilor criticate, ci numai problema admisibilităţii excepţiei de neconstituţionalitate.
Aşa fiind, deşi sesizarea nu s-a realizat printr-o
încheiere, aşa cum prevăd dispoziţiile art. 29 alin. (4) din Legea nr. 47/1992, pentru a se evita
tergiversarea soluţionării litigiului dintre părţi, deci pentru înfăptuirea
cu celeritate a actului de justiţie, Curtea reţine
spre judecare excepţia de
neconstituţionalitate a
dispoziţiilor art. 581 din
Codul de procedură civilă.
Examinând excepţia de neconstituţionalitate,
Curtea observă că asupra constituţionalităţii
textelor de lege criticate s-a mai pronunţat, de exemplu, prin Decizia nr. 396/2004, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea
I, nr. 1.160 din 8 decembrie 2004. Instanţa constituţională a reţinut că prin
procedura de urgenţă instituită de art. 581 din Codul de procedură civilă nu numai că nu se
aduce vreo îngrădire dreptului
persoanei de a se adresa justiţiei pentru apărarea
drepturilor, a libertăţilor şi a intereselor sale legitime, ci,
dimpotrivă, se creează o posibilitate în plus pentru cel vătămat într-un drept legitim de a se adresa justiţiei prin cerere de ordonanţă preşedinţială.
In această materie, ca de altfel în toate cazurile în care legiuitorul a condiţionat valorificarea unui drept de
exercitarea sa în interiorul unui anumit termen, nu s-a procedat în sensul
restrângerii accesului liber la justiţie, drept de care persoana interesată a beneficiat în interiorul termenului instituit, ci exclusiv pentru
a asigura cadrul legal în vederea exercitării dreptului constituţional prevăzut de
art. 21. De altfel, Curtea a statuat în mod constant că
reglementarea de către legiuitor, în limitele competenţei ce i-a fost conferită prin Constituţie,
a condiţiilor de exercitare a
unui drept - subiectiv sau procesual -, inclusiv prin instituirea unor termene,
nu constituie o restrângere a exerciţiului acestuia, ci doar o modalitate eficientă de a preveni exercitarea sa abuzivă, în detrimentul altor titulari de
drepturi, ocrotite în egală măsură.
Raţiunile
ce au stat la baza adoptării
soluţiei anterioare îşi păstrează
valabilitatea şi în prezent,
astfel încât aceasta se impune a fi menţinută.
Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art.
146 lit. d) şi al art. 147
alin. (4) din Constituţie,
precum şi al art. 1-3, al art.
11 alin. (1) lit. A.d) şi al
art. 29 din Legea nr. 47/1992,
CURTEA CONSTITUŢIONALĂ
In numele legii
DECIDE:
Respinge excepţia de neconstituţionalitate
a dispoziţiilor art. 581 din
Codul de procedură civilă, excepţie ridicată de
Societatea Comercială
„Oxilem" - S.R.L. din Călăraşi în Dosarul nr. 4.205/2005 al Curţii de Apel Bucureşti
- Secţia a Vl-a comercială.
Definitivă şi general
obligatorie.
Pronunţată în şedinţa publică din data de 9 martie 2006.
PREŞEDINTELE
CURŢII CONSTITUŢIONALE,
prof. univ. dr. IOAN VIDA
Magistrat-asistent,
Mihaela Senia Costinescu