DECIZIE   Nr. 246 din 15 iunie 2004

referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 10 alin. (1) si ale art. 11 alin. (1) din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 40/1999 privind protectia chiriasilor si stabilirea chiriei pentru spatiile cu destinatia de locuinte, aprobata cu modificari si completari prin Legea nr. 241/2001

ACT EMIS DE: CURTEA CONSTITUTIONALA

ACT PUBLICAT IN: MONITORUL OFICIAL  NR. 563 din 24 iunie 2004

    Ioan Vida             - presedinte
    Nicolae Cochinescu    - judecator
    Aspazia Cojocaru      - judecator
    Constantin Doldur     - judecator
    Acsinte Gaspar        - judecator
    Petre Ninosu          - judecator
    Ion Predescu          - judecator
    Serban Viorel Stanoiu - judecator
    Aurelia Popa          - procuror
    Doina Suliman         - magistrat-asistent sef

    Pe rol se afla solutionarea exceptiei de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 10 alin. (1) si ale art. 11 alin. (1) din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 40/1999 privind protectia chiriasilor si stabilirea chiriei pentru spatiile cu destinatia de locuinte, aprobata cu modificari si completari prin Legea nr. 241/2001, exceptie ridicata de Teodor Leahu in Dosarul nr. 1.957/2003 al Tribunalului Bucuresti - Sectia a IV-a civila.
    La apelul nominal lipsesc partile, fata de care procedura de citare a fost legal indeplinita.
    Reprezentantul Ministerului Public, avand in vedere jurisprudenta in materie a Curtii Constitutionale, pune concluzii de respingere a exceptiei de neconstitutionalitate ca neintemeiata.

    CURTEA,
avand in vedere actele si lucrarile dosarului, constata urmatoarele:
    Prin Incheierea din 16 octombrie 2003, pronuntata in Dosarul nr. 1.957/2003, Tribunalul Bucuresti - Sectia a IV-a civila a sesizat Curtea Constitutionala cu exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 10 alin. (1) si ale art. 11 alin. (1) din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 40/1999 privind protectia chiriasilor si stabilirea chiriei pentru spatiile cu destinatia de locuinte, aprobata cu modificari si completari prin Legea nr. 241/2001. Exceptia a fost ridicata de Teodor Leahu cu ocazia solutionarii apelului formulat impotriva Sentintei civile nr. 1.454 din 3 martie 2003, pronuntata de Judecatoria Sectorului 1 Bucuresti in Dosarul nr. 2.971/2001.
    In motivarea exceptiei de neconstitutionalitate autorul acesteia sustine, in esenta, ca dispozitiile art. 10 alin. (1) si ale art. 11 alin. (1) din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 40/1999, aprobata cu modificari si completari prin Legea nr. 241/2001, infrang prevederile constitutionale consacrate in art. 15 alin. (2), art. 16 alin. (1) si art. 21 alin. (1) si (2), precum si prevederile art. 7 din Declaratia Universala a Drepturilor Omului. Astfel, potrivit opiniei sale, textele de lege criticate creeaza o situatie de inegalitate intre fostii chiriasi din imobilele care au fost retrocedate proprietarilor, deoarece situatia juridica a acestora depinde de vointa proprietarului de a incheia sau nu un nou contract de inchiriere. In acest sens, face trimitere la situatia chiriasului caruia proprietarul nu doreste sa ii incheie un contract de inchiriere si pe care o considera ca fiind precara din punct de vedere juridic, deoarece acesta se afla, practic, "in imposibilitatea de a se mai bucura de normele instituite de lege, tocmai in scopul protectiei chiriasului si in scopul evitarii arbitrarului fiecarui proprietar". Autorul exceptiei apreciaza, de asemenea, ca dispozitiile legale criticate sunt neconstitutionale "si in sensul in care se creeaza situatii de inegalitate si intre chiriasii din imobilele ce au fost retrocedate fostilor proprietari si chiriasii care locuiesc in imobile nationalizate care au ramas in patrimoniul statului". In continuare pune in discutie conformitatea prevederilor art. 11 alin. (1) din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 40/1999, aprobata cu modificari si completari prin Legea nr. 241/2001, cu prevederile constitutionale care consacra neretroactivitatea legii si liberul acces la justitie. In acest sens arata ca si in ipoteza in care, in speta, sunt aplicabile prevederile art. 11 alin. (1) din ordonanta, referitoare la prelungirea contractului de inchiriere, el nu se poate bucura de aceste dispozitii, deoarece nu mai este parte in nici un contract de inchiriere, "acest raport juridic incetand in momentul incheierii contractului de vanzare-cumparare in baza Legii nr. 112/1995, adica in 1998, anterior aparitiei Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. 40/1999".
    Instanta de judecata apreciaza ca exceptia de neconstitutionalitate nu este intemeiata. Astfel, retine ca textele de lege criticate, departe de a avea un caracter discriminatoriu, sunt concepute tocmai in sensul protejarii chiriasilor. In acest sens arata ca art. 10 alin. (1) din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 40/1999, aprobata cu modificari si completari prin Legea nr. 241/2001, instituie o obligatie pentru proprietari, in timp ce art. 11 alin. (1) prevede, in acelasi spirit, sanctiunea pentru nerespectarea acestei obligatii sub forma prelungirii de drept a contractului de inchiriere pana la incheierea unui nou contract, fara ca proprietarul sa aiba posibilitatea de a evacua chiriasii pentru neplata chiriei pe aceasta durata.
    Potrivit prevederilor art. 24 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, republicata, incheierea de sesizare a fost comunicata presedintilor celor doua Camere ale Parlamentului si Guvernului, pentru a-si exprima punctele de vedere asupra exceptiei de neconstitutionalitate ridicate, iar in conformitate cu art. 18^1 din Legea nr. 35/1997, cu modificarile ulterioare, a fost solicitat punctul de vedere al institutiei Avocatul Poporului.
    Guvernul apreciaza ca exceptia de neconstitutionalitate este neintemeiata. Astfel, in opinia sa, textele legale criticate nu infrang art. 16 alin. (1) din Constitutie, deoarece, asa cum a statuat si Curtea Constitutionala, "instituirea de regimuri diferite in situatii care impun rezolvari diferite nu poate fi apreciata drept o incalcare a principiului egalitatii in fata legii". De altfel, observa ca legiuitorul a asigurat prin dispozitiile legale care fac obiectul exceptiei atat posibilitatea proprietarului de a-si valorifica atributele dreptului sau de proprietate, cat si protectia chiriasului impotriva unor eventuale abuzuri, prin instituirea unor exigente rezonabile, fara a caror satisfacere chiriasul nu poate fi obligat sa elibereze locuinta. In continuare, referindu-se la conformitatea prevederilor art. 10 alin. (1) si ale art. 11 alin. (1) din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 40/1999, aprobata cu modificari si completari prin Legea nr. 241/2001, in raport cu principiul constitutional al neretroactivitatii legii, mentioneaza ca aceste texte legale nu contin nici o dispozitie cu aplicare sau efect retroactiv. In legatura cu acest aspect, retine si ca afirmatiile potrivit carora autorul exceptiei nu mai este parte in contractul de inchiriere, deoarece acest raport a incetat in momentul incheierii contractului de vanzare-cumparare in baza Legii nr. 112/1995, sunt neintemeiate, deoarece acestuia ii sunt aplicabile prevederile art. 6 din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 40/1999, aprobata cu modificari si completari prin Legea nr. 241/2001. In ceea ce priveste exceptia de neconstitutionalitate a prevederilor art. 11 alin. (2) din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 40/1999, aprobata cu modificari si completari prin Legea nr. 241/2001, raportate la dispozitiile art. 21 din Constitutie, privind accesul liber la justitie, precizeaza ca acestea nu contravin acestui principiu constitutional, intrucat legiuitorul a prevazut in mod expres, in art. 22 alin. (3) din ordonanta, care este procedura de urmat in cazul refuzului proprietarului de a reinnoi contractul de inchiriere. De asemenea, apreciaza ca dispozitiile legale criticate nu contravin prevederilor art. 7 din Declaratia Universala a Drepturilor Omului. In final, invoca jurisprudenta Curtii Constitutionale prin care aceasta instanta a respins exceptiile de neconstitutionalitate avand un obiect identic. In acest sens aminteste Decizia nr. 139/2001, Decizia nr. 89/2001, Decizia nr. 143/2001 si Decizia nr. 102/2000.
    Avocatul Poporului considera ca sustinerile autorului exceptiei referitoare la neconformitatea art. 10 alin. (1) si art. 11 alin. (1) din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 40/1999, aprobata cu modificari si completari prin Legea nr. 241/2001, cu art. 16 alin. (1) din Constitutie sunt neintemeiate. Astfel, observa ca textele de lege criticate se aplica, fara distinctie, tuturor chiriasilor. De asemenea, apreciaza ca situatia juridica a chiriasilor din locuintele retrocedate fostilor proprietari si a chiriasilor din imobilele care au ramas in patrimoniul statului este diferita, fapt ce justifica un tratament juridic diferit. In acelasi timp aminteste ca, in jurisprudenta sa, Curtea Constitutionala a statuat ca "statul, chemat sa medieze conflictul locativ dintre proprietarul persoana fizica si chirias, a procedat corect, asigurandu-i primului posibilitatea valorificarii atributelor dreptului sau de proprietate, ingrijindu-se totodata de protectia celui de-al doilea impotriva unor eventuale abuzuri". In sensul celor de mai sus este invocata jurisprudenta in materie a Curtii Constitutionale, concretizata in Decizia nr. 157/2003, in Decizia nr. 263/2003 si in Decizia nr. 439/2003.
    Presedintii celor doua Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra exceptiei de neconstitutionalitate ridicate.

    CURTEA,
examinand incheierea de sesizare, punctele de vedere ale Guvernului si Avocatului Poporului, raportul intocmit de judecatorul-raportor, concluziile procurorului, dispozitiile legale criticate, raportate la prevederile Constitutiei, precum si dispozitiile Legii nr. 47/1992, republicata, cu modificarile si completarile ulterioare, retine urmatoarele:
    Curtea Constitutionala a fost legal sesizata si este competenta, potrivit dispozitiilor art. 146 lit. d) din Constitutie, republicata, ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 12 si 23 din Legea nr. 47/1992, republicata, cu modificarile si completarile ulterioare, sa solutioneze exceptia de neconstitutionalitate ridicata.
    Obiectul exceptiei de neconstitutionalitate il constituie dispozitiile art. 10 alin. (1) si ale art. 11 alin. (1) din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 40/1999 privind protectia chiriasilor si stabilirea chiriei pentru spatiile cu destinatia de locuinte, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 148 din 8 aprilie 1999, aprobata cu modificari si completari prin Legea nr. 241/2001, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 265 din 23 mai 2001.
    Textele de lege criticate au urmatorul continut:
    - Art. 10 alin. (1): "In vederea incheierii noului contract de inchiriere, in termen de 30 de zile de la data intrarii in vigoare a prezentei ordonante de urgenta sau de la deschiderea rolului fiscal, dupa caz, proprietarul ii va notifica chiriasului sau fostului chirias, prin executorul judecatoresc, data si locul intalnirii. Notificarea va fi comunicata prin scrisoare recomandata cu confirmare de primire.";
    - Art. 11 alin. (1): "Nerespectarea de catre proprietar a dispozitiilor art. 10 alin. (1) atrage prelungirea de drept a contractului de inchiriere anterior pana la incheierea unui nou contract de inchiriere. Neplata chiriei pana la incheierea noului contract de inchiriere nu poate fi invocata de proprietar ca motiv de evacuare a chiriasului sau a fostului chirias."
    In sustinerea neconstitutionalitatii acestor texte de lege autorul exceptiei invoca incalcarea urmatoarelor prevederi din Constitutia republicata:
    - Art. 15 alin. (2): "Legea dispune numai pentru viitor, cu exceptia legii penale sau contraventionale mai favorabile.";
    - Art. 16 alin. (1) si (2): "(1) Cetatenii sunt egali in fata legii si a autoritatilor publice, fara privilegii si fara discriminari.
    (2) Nimeni nu este mai presus de lege.";
    - Art. 21 alin. (1) si (2): "(1) Orice persoana se poate adresa justitiei pentru apararea drepturilor, a libertatilor si a intereselor sale legitime.
    (2) Nici o lege nu poate ingradi exercitarea acestui drept."
    De asemenea, autorul exceptiei considera ca textele de lege criticate incalca dispozitiile art. 7 din Declaratia Universala a Drepturilor Omului, al caror continut este urmatorul: "Toti oamenii sunt egali in fata legii si au dreptul fara deosebire la o protectie egala a legii. Toti oamenii au dreptul la o protectie egala impotriva oricarei discriminari care ar incalca prezenta Declaratie si impotriva oricarei provocari la o astfel de discriminare."
    Examinand exceptia de neconstitutionalitate, Curtea constata ca o prima critica pe care autorul acesteia o aduce dispozitiilor art. 10 alin. (1) si ale art. 11 alin. (1) din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 40/1999, aprobata cu modificari si completari prin Legea nr. 241/2001, priveste incalcarea de catre acestea a principiului constitutional al egalitatii in drepturi a cetatenilor, principiu ce se regaseste consacrat si in art. 7 din Declaratia Universala a Drepturilor Omului. Critica vizeaza doua aspecte: pe de o parte, inegalitatea dintre fostii chiriasi din imobilele ce au fost retrocedate proprietarilor, a caror situatie juridica depinde, potrivit autorului exceptiei, de vointa proprietarului de a incheia sau nu un nou contract de inchiriere, iar pe de alta parte, inegalitatea dintre toti acesti chiriasi si cei care locuiesc in imobile nationalizate care au ramas in patrimoniul statului.
    Curtea observa ca textele de lege criticate nu contin nici un element care ar putea determina un tratament inegal sau discriminatoriu intre fostii chiriasi din imobilele ce au fost retrocedate proprietarilor. Curtea constata ca modul de manifestare a vointei proprietarilor cu privire la incheierea unui nou contract de inchiriere este o chestiune de aplicare a legii, care excedeaza normelor criticate si care nu poate constitui obiect al controlului de constitutionalitate.
    Aceeasi concluzie se retine si in legatura cu pretinsa inegalitate creata intre fostii chiriasi din imobilele ce au fost retrocedate proprietarilor si chiriasii care locuiesc in imobile nationalizate care au ramas in patrimoniul statului, textele legale criticate neoperand nici o distinctie intre aceste doua categorii de chiriasi.
    De asemenea, Curtea apreciaza ca nu poate fi retinuta nici sustinerea autorului exceptiei potrivit careia art. 11 alin. (1) din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 40/1999 contravine prevederilor constitutionale ale art. 15 alin. (2), deoarece textul de lege criticat nu contine nici o dispozitie cu aplicare sau efect retroactiv.
    De altfel, cu privire la conformitatea art. 10 si 11 din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 40/1999 cu prevederile art. 15 alin. (2) si ale art. 16 alin. (1) din Constitutie, republicata, Curtea Constitutionala s-a mai pronuntat prin Decizia nr. 143 din 8 mai 2001, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 387 din 16 iulie 2001, si Decizia nr. 139 din 8 mai 2001, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 330 din 20 iunie 2001, retinand ca aceste dispozitii legale nu aduc atingere principiului constitutional al neretroactivitatii legii si nici celui al egalitatii cetatenilor in fata legii si a autoritatilor publice.
    In ceea ce priveste sustinerea autorului exceptiei referitoare la neconstitutionalitatea dispozitiilor art. 11 alin. (1) din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 40/1999, aprobata cu modificari si completari prin Legea nr. 241/2001, in raport cu prevederile constitutionale ale art. 21 alin. (1) si (2), Curtea retine ca, in jurisprudenta sa, cu prilejul examinarii dispozitiilor ordonantei in ansamblul sau, a statuat ca acest act normativ nu contravine, prin nici o dispozitie a sa, principiului constitutional al liberului acces la justitie. In acest sens este Decizia nr. 97 din 18 mai 2000, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 512 din 19 octombrie 2000.
    Deoarece nu au intervenit elemente noi care sa justifice schimbarea jurisprudentei Curtii Constitutionale, cele statuate prin deciziile mentionate isi mentin valabilitatea si in prezenta cauza.

    Pentru considerentele expuse, in temeiul art. 146 lit. d) si al art. 147 alin. (4) din Constitutia republicata, precum si al art. 13 alin. (1) lit. A.d) si al art. 23 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, republicata, cu modificarile si completarile ulterioare,

    CURTEA
    In numele legii
    DECIDE:

    Respinge exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 10 alin. (1) si ale art. 11 alin. (1) din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 40/1999 privind protectia chiriasilor si stabilirea chiriei pentru spatiile cu destinatia de locuinte, aprobata cu modificari si completari prin Legea nr. 241/2001, exceptie ridicata de Teodor Leahu in Dosarul nr. 1.957/2003 al Tribunalului Bucuresti - Sectia a IV-a civila.
    Definitiva si obligatorie.
    Pronuntata in sedinta publica din data de 15 iunie 2004.

          PRESEDINTELE CURTII CONSTITUTIONALE,
              prof. univ. dr. IOAN VIDA

                              Magistrat asistent sef,
                              Doina Suliman