DECIZIE Nr. 238 din 5 iunie 2003
referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 192 alin.
2 si 3 din Codul penal
ACT EMIS DE: CURTEA CONSTITUTIONALA
ACT PUBLICAT IN: MONITORUL OFICIAL NR. 478 din 4 iulie 2003
Nicolae Popa - presedinte
Costica Bulai - judecator
Nicolae Cochinescu - judecator
Kozsokar Gabor - judecator
Serban Viorel Stanoiu - judecator
Lucian Stangu - judecator
Ioan Vida - judecator
Iuliana Nedelcu - procuror
Florentina Geangu - magistrat-asistent
Pe rol se afla solutionarea exceptiei de neconstitutionalitate a
dispozitiilor art. 192 alin. 2 si 3 din Codul penal, exceptie ridicata de
Vasile Pop in Dosarul nr. 3.749/2002 al Judecatoriei Targu Mures.
La apelul nominal lipsesc partile, fata de care procedura de citare este
legal indeplinita.
Cauza fiind in stare de judecata, reprezentantul Ministerului Public pune
concluzii de respingere a exceptiei de neconstitutionalitate ca fiind
neintemeiata, apreciind ca dispozitiile criticate nu contravin prevederilor
art. 41 alin. (2) din Constitutie invocate de autorul exceptiei, ci reprezinta
o masura luata de legiuitor pentru ocrotirea persoanei si a libertatii sale.
CURTEA,
avand in vedere actele si lucrarile dosarului, constata urmatoarele:
Prin Incheierea din 12 februarie 2003, pronuntata in Dosarul nr.
3.749/2002, Judecatoria Targu Mures a sesizat Curtea Constitutionala cu
exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 192 alin. 2 si 3 din
Codul penal, exceptie ridicata de Vasile Pop, inculpat in dosarul respectiv
pentru savarsirea infractiunii de violare de domiciliu.
In motivarea exceptiei de neconstitutionalitate, autorul acesteia, pornind
de la premisa ca plangerea prealabila este un mod de ocrotire a proprietatii
private, sustine ca prin dispozitiile art. 192 alin. 2 si 3 din Codul penal se
face o diferentiere neconstitutionala intre modul de ocrotire a proprietatii pe
timp de zi sau pe timp de noapte, desi, potrivit prevederilor art. 41 alin. (2)
din Constitutie, proprietatea privata este in mod egal ocrotita, indiferent de
titular. Asa fiind, sustine autorul exceptiei, nu poate sa existe nici o diferenta
in privinta inceperii urmaririi penale si punerii in miscare a actiunii penale
pentru alineatul 1 sau 2 al art. 192 din Codul penal, la plangerea prealabila
sau nu. Dupa opinia sa, indiferent de imprejurarile savarsirii faptei,
plangerea prealabila a persoanei vatamate trebuie sa fie necesara nu numai
atunci cand violarea de domiciliu are loc ziua, dar si cand este savarsita in
timpul noptii, fara nici o discriminare.
Judecatoria Targu Mures considera ca prevederile art. 192 alin. 2 si 3 din
Codul penal nu contravin art. 41 alin. (2) din Constitutie, deoarece prin
incriminarea faptei mentionate s-a urmarit apararea inviolabilitatii
domiciliului, iar nu proprietatea. Faptul ca legea prevede conditia plangerii
prealabile numai pentru varianta simpla a infractiunii de violare de domiciliu,
nu si pentru varianta agravata, nu restrange in nici un fel drepturile si
libertatile fundamentale recunoscute de Constitutie. Pedeapsa mai grea si
urmarirea din oficiu a infractiunii de violare de domiciliu in varianta
agravata se explica prin gradul de pericol social sporit al faptei savarsite in
imprejurarile agravante prevazute de lege.
Potrivit dispozitiilor art. 24 alin. (1) din Legea nr. 47/1992,
republicata, incheierea de sesizare a fost comunicata presedintilor celor doua
Camere ale Parlamentului si Guvernului, pentru a-si formula punctele de vedere
asupra exceptiei de neconstitutionalitate ridicate. De asemenea, in
conformitate cu dispozitiile art. 18^1 din Legea nr. 35/1997, cu modificarile
ulterioare, s-a solicitat punctul de vedere al institutiei Avocatul Poporului.
Guvernul considera ca exceptia de neconstitutionalitate este neintemeiata.
In acest sens, arata ca punerea in miscare din oficiu a actiunii penale pentru
violarea de domiciliu prevazuta in art. 192 alin. 2 si 3 din Codul penal nu
aduce atingere apararii in mod egal a proprietatii, ci asigura apararea mai
eficienta a inviolabilitatii domiciliului.
Avocatul Poporului considera, de asemenea, ca dispozitiile art. 192 alin. 2
si 3 din Codul penal sunt constitutionale.
Presedintii celor doua Camere ale Parlamentului nu au transmis punctul lor
de vedere asupra exceptiei de neconstitutionalitate.
CURTEA,
examinand incheierea de sesizare, punctele de vedere ale Guvernului si
Avocatului Poporului, raportul intocmit de judecatorul-raportor, concluziile
procurorului, dispozitiile legale criticate, raportate la prevederile
Constitutiei, precum si dispozitiile Legii nr. 47/1992, retine urmatoarele:
Curtea Constitutionala a fost legal sesizata si este competenta, potrivit
dispozitiilor art. 144 lit. c) din Constitutie si ale art. 1 alin. (1), ale
art. 2, 3, 12 si 23 din Legea nr. 47/1992, republicata, sa solutioneze exceptia
de neconstitutionalitate ridicata.
Obiectul exceptiei de neconstitutionalitate il constituie dispozitiile art.
192 alin. 2 si 3 din Codul penal, potrivit carora: "In cazul in care fapta
se savarseste de o persoana inarmata, de doua sau mai multe persoane impreuna,
in timpul noptii sau prin folosire de calitati mincinoase, pedeapsa este
inchisoarea de la 3 la 10 ani.
Pentru fapta prevazuta in alin. 1, actiunea penala se pune in miscare la
plangerea prealabila a persoanei vatamate. Impacarea partilor inlatura
raspunderea penala."
Autorul exceptiei sustine ca dispozitiile alin. 3 sunt neconstitutionale,
deoarece prevad conditia plangerii prealabile numai pentru violarea de
domiciliu in varianta simpla, nu si pentru varianta agravata a infractiunii,
desi in ambele variante fapta este aceeasi. Prin aceasta, autorul sustine ca se
incalca prevederile art. 41 alin. (2) din Constitutie, potrivit carora
proprietatea privata este ocrotita in mod egal de lege, indiferent de titular,
astfel incat dispozitiile criticate creeaza o discriminare, instituindu-se
"un regim juridic diferentiat asupra aceleiasi proprietati".
Examinand exceptia de neconstitutionalitate, Curtea constata ca aceasta
este neintemeiata.
Curtea retine ca prevederile art. 192 alin. 2 din Codul penal reglementeaza
una dintre infractiunile contra libertatii persoanei (iar nu contra
patrimoniului, cum se sustine in motivarea exceptiei), si anume varianta
agravata a infractiunii de violare de domiciliu, pentru care punerea in miscare
a actiunii penale si exercitarea acesteia se fac din oficiu. Aceste dispozitii
nu sunt contrare prevederilor constitutionale ale art. 41 alin. (2), deoarece
textul incrimineaza, indiferent de titular si de forma de proprietate sau
posesie legala, patrunderea fara drept, in orice mod, intr-o locuinta,
incapere, dependinta sau loc imprejmuit tinand de aceasta, fara consimtamantul
persoanei care le foloseste, sau refuzul de a-l parasi la cererea acesteia,
nefiind incalcat principiul ocrotirii in mod egal a proprietatii private.
Astfel fiind, rezulta ca nu se creeaza nici o discriminare sau o ocrotire
privilegiata a dreptului de proprietate privata in raport cu titularul.
Sanctionarea mai aspra a patrunderii fara drept, respectiv a refuzului de a
parasi locuinta, in modalitatea savarsirii acesteia pe timpul noptii, in raport
de varianta simpla a infractiunii, este numai o consecinta a pericolului social
ridicat pe care il reprezinta fapta savarsita in imprejurarile mentionate.
Instituirea procedurii plangerii prealabile numai pentru varianta simpla, nu si
pentru varianta agravata a infractiunii de violare de domiciliu, este in deplin
acord cu prevederile art. 125 alin. (3) din Constitutie, potrivit carora
"Competenta si procedura de judecata sunt stabilite de lege".
In legatura cu protectia constitutionala a proprietatii private, Curtea a
apreciat ca aceasta nu este lezata prin pornirea din oficiu a urmaririi penale
pentru anumite infractiuni. Dimpotriva, existenta pericolului social al unei
infractiuni impune masuri adecvate de aparare a ordinii de drept, iar urmarirea
penala din oficiu in cazul acestor infractiuni asigura o protectie mai energica
a valorilor sociale ocrotite. In acest sens, este, spre exemplu, Decizia nr. 31
din 24 februarie 2000, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I,
nr. 222 din 19 mai 2000.
Criticile de neconstitutionalitate fiind neintemeiate, exceptia urmeaza sa
fie respinsa.
Pentru considerentele expuse, in temeiul art. 144 lit. c) si al art. 145
alin. (2) din Constitutie, precum si al art. 13 alin. (1) lit. A.c), al art. 23
alin. (3) si (6) si al art. 25 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, republicata,
CURTEA
In numele legii
DECIDE:
Respinge exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 192 alin. 2
si 3 din Codul penal, exceptie ridicata de Vasile Pop in Dosarul nr. 3.749/2002
al Judecatoriei Targu Mures.
Definitiva si obligatorie.
Pronuntata in sedinta publica din data de 5 iunie 2003.
PRESEDINTELE CURTII CONSTITUTIONALE,
prof. univ. dr. NICOLAE POPA
Magistrat asistent,
Florentina Geangu