DECIZIE   Nr. 233 din  5 iulie 2001

referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 4 din Codul penal

ACT EMIS DE: CURTEA CONSTITUTIONALA

ACT PUBLICAT IN: MONITORUL OFICIAL  NR. 554 din  5 septembrie 2001

    Nicolae Popa       - presedinte
    Costica Bulai      - judecator
    Nicolae Cochinescu - judecator
    Kozsokar Gabor     - judecator
    Petre Ninosu       - judecator
    Lucian Stangu      - judecator
    Ioan Vida          - judecator
    Iuliana Nedelcu    - procuror
    Marioara Prodan    - magistrat-asistent

    Pe rol se afla solutionarea exceptiei de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 4 din Codul penal, exceptie ridicata de Eduard-Cosmin Popescu in Dosarul nr. 6.703/1999 al Judecatoriei Braila.
    La apelul nominal se constata lipsa autorului exceptiei si a celorlalte parti, fata de care procedura de citare este legal indeplinita.
    Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a exceptiei de neconstitutionalitate, precizand ca art. 4 din Codul penal, care consacra principiul personalitatii legii penale, nu contravine prevederilor constitutionale ale art. 123 alin. (1), referitoare la infaptuirea justitiei, si nici celor ale art. 130 alin. (1), referitoare la rolul Ministerului Public, prevederi invocate de autorul exceptiei in motivarea neconstitutionalitatii textului de lege criticat. Se mai arata ca principiul teritorialitatii legii penale, la care se refera autorul exceptiei, a fost abandonat, deoarece impiedica o colaborare a statelor in lupta impotriva criminalitatii. In final, se apreciaza ca in realitate Curtea se afla in fata unei probleme de politica penala, iar nu de constitutionalitate.

    CURTEA,
avand in vedere actele si lucrarile dosarului, constata urmatoarele:
    Prin Incheierea din 29 ianuarie 2001, pronuntata in Dosarul nr. 6.703/1999, Judecatoria Braila a sesizat Curtea Constitutionala cu exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 4 din Codul penal, exceptie ridicata de Eduard-Cosmin Popescu.
    In motivarea exceptiei de neconstitutionalitate autorul acesteia sustine ca dispozitiile legale criticate incalca prevederile constitutionale ale art. 123 alin. (1), referitoare la infaptuirea justitiei, si pe cele ale art. 130 alin. (1), referitoare la rolul Ministerului Public, deoarece, in opinia sa, Constitutia Romaniei nu poate apara decat ordinea de drept, interesele societatii romane, drepturile si libertatile cetatenilor romani. In consecinta, considera ca nu poate fi cercetat de organele de urmarire penala si judecat de instantele romane pentru fapte care nu au fost savarsite in Romania, nu aduc atingere ordinii de drept romane ori drepturilor unor cetateni romani. Se mai argumenteaza ca faptele savarsite in strainatate nu au fost cercetate ca infractiuni de statul pe teritoriul caruia au fost savarsite si nici nu a fost sesizat statul roman despre aceste fapte, iar organele de cercetare penala nu au intreprins asemenea cercetari in strainatate, cercetari posibile numai in cadrul unor conventii internationale.
    Exprimandu-si opinia asupra exceptiei, instanta de judecata considera ca aceasta este neintemeiata, intrucat art. 4 din Codul penal, care consacra principiul personalitatii legii penale, are in vedere obligatia tuturor cetatenilor romani de a respecta neconditionat legile romane, chiar in afara teritoriului tarii. Se mai arata ca savarsirea unei infractiuni in strainatate aduce atingere ordinii sociale si de drept a statului roman, iar competenta de cercetare si judecare a acestor fapte apartine organelor juridice romane, in mod exclusiv si neconditionat, cu atat mai mult cu cat faptele retinute in sarcina inculpatilor nu au fost cercetate in strainatate.
    In conformitate cu dispozitiile art. 24 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, republicata, incheierea de sesizare a fost comunicata presedintilor celor doua Camere ale Parlamentului si Guvernului, pentru a-si exprima punctele de vedere asupra exceptiei de neconstitutionalitate ridicate.
    Guvernul, in punctul sau de vedere, apreciaza ca exceptia de neconstitutionalitate este neintemeiata, deoarece dispozitiile art. 4 din Codul penal nu incalca prevederile art. 123 alin. (1) si nici pe cele ale art. 130 alin. (1) din Constitutie, ci consacra principiul personalitatii legii penale, potrivit caruia cetatenii romani si persoanele fara cetatenie care au domiciliul in Romania sunt obligate sa respecte legile statului roman si atunci cand se afla in afara teritoriului tarii. Se mai considera ca, desi textul art. 4 din Codul penal este "insuficient" deoarece "considerarea faptei ca infractiune ar trebui sa fie conditionata de existenta dublei incriminari", totusi "<<insuficienta legii>> nu intra in conflict cu nici o prevedere din Constitutie", iar "o atare situatie poate fi remediata doar de catre legiuitor, prin modificarea si completarea textelor respective".
    Presedintii celor doua Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra exceptiei de neconstitutionalitate.

    CURTEA,
examinand incheierea de sesizare, punctul de vedere al Guvernului, raportul intocmit de judecatorul-raportor, concluziile procurorului, dispozitiile legale criticate, raportate la prevederile Constitutiei, precum si dispozitiile Legii nr. 47/1992, retine urmatoarele:
    Obiectul exceptiei de neconstitutionalitate, astfel cum rezulta din cererea formulata de autorul acesteia si din incheierea de sesizare, il constituie dispozitiile art. 4 din Codul penal, dispozitii care au urmatorul continut: "Legea penala se aplica infractiunilor savarsite in afara teritoriului tarii, daca faptuitorul este cetatean roman sau daca, neavand nici o cetatenie, are domiciliul in tara."
    In sustinerea exceptiei de neconstitutionalitate autorul acesteia a invocat urmatoarele prevederi constitutionale:
    Art. 123 alin. (1)
    "Justitia se infaptuieste in numele legii.";
    Art. 130 alin. (1)
    "In activitatea judiciara, Ministerul Public reprezinta interesele generale ale societatii si apara ordinea de drept, precum si drepturile si libertatile cetatenilor."
    De asemenea, autorul exceptiei a considerat ca textul de lege criticat contravine si art. 1 din Codul penal, care stabileste ca "Legea penala apara, impotriva infractiunilor, Romania, suveranitatea, independenta, unitatea si indivizibilitatea statului, persoana, drepturile si libertatile acesteia, proprietatea, precum si intreaga ordine de drept".
    Examinand exceptia de neconstitutionalitate, Curtea constata ca aceasta este neintemeiata, pentru considerentele ce urmeaza:
    Potrivit art. 4 din Codul penal, referitor la "Personalitatea legii penale", "Legea penala se aplica infractiunilor savarsite in afara teritoriului tarii, daca faptuitorul este cetatean roman sau daca, neavand nici o cetatenie, are domiciliul in tara". Curtea retine ca aceste dispozitii nu pot fi considerate contrare prevederilor art. 123 alin. (1) din Constitutie, care consacra principiul infaptuirii justitiei "in numele legii", deoarece tocmai conform principiului legalitatii instantele judecatoresti sunt obligate sa aplice legea penala tuturor cetatenilor romani ori apatrizilor care au domiciliul in Romania si care au savarsit fapte penale in afara teritoriului tarii. Textul de lege criticat nu numai ca nu contravine prevederilor art. 123 alin. (1) din Constitutie, dar contribuie la indeplinirea de catre cetatenii romani a uneia dintre indatoririle lor fundamentale, prevazute la art. 51 din Constitutie, si anume "Respectarea Constitutiei, a suprematiei sale si a legilor [...]", indatorire de care nu sunt exonerati, conform art. 17 din aceeasi Lege fundamentala, nici atunci cand se afla in strainatate, deoarece "Cetatenii romani se bucura in strainatate de protectia statului roman si trebuie sa-si indeplineasca obligatiile, cu exceptia acelora ce nu sunt compatibile cu absenta lor din tara". Totodata Curtea constata ca respectarea legii penale romane in strainatate de catre cetatenii romani nu reprezinta o obligatie incompatibila cu absenta lor din tara.
    Din aceeasi perspectiva Curtea constata ca dispozitiile art. 4 din Codul penal nu contravin nici prevederilor art. 130 alin. (1) din Constitutie, referitoare la "Rolul Ministerului Public", potrivit carora, "In activitatea judiciara, Ministerul Public reprezinta interesele generale ale societatii si apara ordinea de drept, precum si drepturile si libertatile cetatenilor", deoarece "personalitatea legii penale", prevazuta de textul de lege criticat, nu reprezinta o incalcare a "Rolului Ministerului Public", ci, dimpotriva, o exercitare a acestui rol, intrucat atat "interesele generale ale societatii", "ordinea de drept", cat si "drepturile si libertatile cetatenilor" impun cercetarea penala si trimiterea in judecata penala a acelor cetateni romani sau apatrizi cu domiciliul in tara, care savarsesc infractiuni in afara teritoriului tarii. In acelasi timp Curtea observa ca tocmai neaplicarea legii penale acestor infractiuni ar aduce atingere valorilor mentionate, valori reprezentate si aparate de Ministerul Public.
    Referitor la incalcarea art. 1 din Codul penal, Curtea constata ca, potrivit art. 144 lit. c) din Constitutie, "hotaraste asupra exceptiilor ridicate in fata instantelor judecatoresti privind neconstitutionalitatea legilor si a ordonantelor" si, prin urmare, asupra neconcordantei unor dispozitii dintr-o lege sau dintr-o ordonanta cu prevederile Constitutiei, iar nu asupra unor pretinse neconcordante dintre mai multe dispozitii legale.

    Fata de cele de mai sus, in temeiul art. 144 lit. c) si al art. 145 alin. (2) din Constitutie, precum si al art. 13 alin. (1) lit. A.c), al art. 23 si al art. 25 alin. (1) si (4) din Legea nr. 47/1992, republicata,

    CURTEA
    In numele legii
    DECIDE:

    Respinge exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 4 din Codul penal, exceptie ridicata de Eduard-Cosmin Popescu in Dosarul nr. 6.703/1999 al Judecatoriei Braila.
    Definitiva si obligatorie.
    Pronuntata in sedinta publica din data de 5 iulie 2001.

          PRESEDINTELE CURTII CONSTITUTIONALE,
              prof. univ. dr. NICOLAE POPA

                              Magistrat asistent,
                              Marioara Prodan