Decizia Nr.23 din 25.10.2016

Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept în materie penală Dosar nr. 2.608/1/2016Şedinţa din 25 octombrie 2016Completul compus din:

S-a luat în examinare sesizarea formulată de Judecătoria Panciu în Dosarul nr. 10.640/196/2015, prin care se solicită pronunţarea unei hotărâri prealabile pentru dezlegarea de principiu a următoarei chestiuni de drept: „dacă în aplicarea dispoziţiilor art. 264 din Codul de procedură penală cu referire la art. 269 alin. (4) din Codul de procedură penală este obligatoriu ca factorul poştal să efectueze comunicarea actelor de procedură în termen de 24 de ore de la momentul în care primeşte actele spre comunicare". Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept în materie penală a fost constituit conform prevederilor art. 476 alin. (6) din Codul de procedură penală şi art. 27⁵ din Regulamentul privind organizarea şi funcţionarea administrativă a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, republicat, cu modificările şi completările ulterioare.Şedinţa de judecată a fost prezidată de către preşedintele Secţiei penale a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, doamna judecător Mirela Sorina Popescu.La şedinţa de judecată a participat doamna Valeria Maurer, magistrat-asistent în cadrul Secţiei penale, desemnat în conformitate cu dispoziţiile art. 27⁶ din Regulamentul privind organizarea şi funcţionarea administrativă a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, republicat, cu modificările şi completările ulterioare.Procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a fost reprezentat de doamna procuror Irina Kuglay, procuror în cadrul Secţiei judiciare a Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie. Magistratul-asistent a prezentat referatul cauzei, învederând obiectul Dosarului nr. 2.608/1/2016, respectiv sesizarea prin care Judecătoria Panciu, investită cu soluţionarea Dosarului nr. 10.640/196/2015 privindu-i pe petentul H. L. şi pe intimatul G. V., având ca obiect plângere soluţii de neurmărire/netrimitere în judecată (art. 340 noul Cod procedură penală) solicită pronunţarea unei hotărâri prealabile pentru dezlegarea de principiu a problemei de drept, respectiv „dacă în aplicarea dispoziţiilor art. 264 Cod procedură penală cu referire la art. 269 alin. (4) Cod procedură penală este obligatoriu ca factorul poştal să efectueze comunicarea actelor de procedură în termen de 24 de ore de la momentul în care primeşte actele spre comunicare", şi faptul că la data de 3 octombrie 2016 a fost depus raportul, întocmit de judecătorul-raportor, care a fost comunicat părţilor la aceeaşi dată, potrivit dispoziţiilor art. 476 alin. (9) din Codul de procedură penală. De asemenea a precizat că au fost transmise puncte de vedere asupra problemei de drept deduse judecăţii formulate de judecătorii instanţelor judecătoreşti de la nivelul Curţilor de Apel Constanţa, Suceava, Galaţi, Braşov, Cluj, Ploieşti, Bacău, Bucureşti, Alba Iulia, Iaşi, Craiova, Piteşti, Timişoara.A menţionat că la data de 24 august 2016, prin Adresa nr. 1.079/C/1846/III-5/2016, Ministerul Public - Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, Secţia judiciară, Serviciul judiciar penal a comunicat faptul că nu are în lucru nicio sesizare având ca obiect promovarea unui recurs în interesul legii vizând problema de drept „dacă în aplicarea dispoziţiilor art. 264 din Codul de procedură penală cu referire la art. 269 alin. (4) din Codul de procedură penală este obligatoriu ca factorul poştal să efectueze comunicarea actelor de procedură în termen de 24 de ore de la momentul în care primeşte actele spre comunicare". Prin aceeaşi adresă au fost comunicate concluziile formulate de Ministerul Public asupra chestiunii de drept supuse dezbaterii, prin care se arată, în esenţă, că sesizarea formulată de Judecătoria Panciu pentru pronunţarea unei hotărâri prealabile prin care să se dea o rezolvare de principiu problemei de drept „dacă în aplicarea dispoziţiilor art. 264 din Codul de procedură penală cu referire la art. 269 alin. (4) din Codul de procedură penală este obligatoriu ca factorul poştal să efectueze comunicarea actelor de procedură în termen de 24 de ore de la momentul în care primeşte actele spre comunicare" este inadmisibilă deoarece un complet de judecată al unei judecătorii nu poate sesiza Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie în scopul pronunţării unei hotărâri prealabile, oricare ar fi obiectul cauzei cu care a fost învestită.Reprezentantul Ministerului Public a arătat că înţelege să invoce inadmisibilitatea sesizării întrucât a fost formulată de un organ judiciar fără legitimare procesuală de a sesiza Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept în materie penală, respectiv de o judecătorie, în condiţiile în care art. 475 din Codul de procedură penală enumeră expres instanţele care au abilitatea să formuleze o astfel de sesizare. Preşedintele Completului pentru dezlegarea unor chestiuni de drept în materie penală, doamna judecător Mirela Sorina Popescu, a declarat dezbaterile închise, reţinându-se dosarul în pronunţare.ÎNALTA CURTE,asupra chestiunii de drept cu care a fost sesizată, constată următoarele:I. Titularul şi obiectul sesizării Prin Încheierea din data de 13 aprilie 2016, pronunţată în Dosarul nr. 10.640/196/2015, având ca obiect plângerea formulată de petentul H.L. împotriva Ordonanţei de clasare nr. 5.053/P/2014 din 26 iunie 2015 a Parchetului de pe lângă Judecătoria Brăila şi a Ordonanţei nr. 201/II/2/2015 din 31 august 2015 a prim-procurorului Parchetului de pe lângă Judecătoria Brăila, Judecătoria Panciu a sesizat Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, în temeiul art. 475 din Codul de procedură penală, pentru a pronunţa o hotărâre prealabilă în vederea dezlegării de principiu a următoarei chestiuni de drept: „dacă în aplicarea dispoziţiilor art. 264 din Codul de procedură penală cu referire la art. 269 alin. (4) din Codul de procedură penală este obligatoriu ca factorul poştal să efectueze comunicarea actelor de procedură în termen de 24 de ore de la momentul în care primeşte actele spre comunicare".II. Expunerea succintă a cauzei Pe rolul Judecătoriei Panciu s-a înregistrat, la data de 18 decembrie 2015, prin strămutare de Judecătoria Brăila, plângerea formulată de petentul H.L. împotriva Ordonanţei nr. 5.053/P/2014 din 26 iunie 2015 a Parchetului de pe lângă Judecătoria Brăila, menţinută prin Ordonanţa nr. 201/II/2/2015 din 31 august 2015 a prim-procurorului Parchetului de pe lângă Judecătoria Brăila.În motivarea plângerii petentul a menţionat că Ordonanţa nr. 5.053/P/2014 din 26 iunie 2015 a Parchetului de pe lângă Judecătoria Brăila este nelegală şi netemeinică întrucât procurorul de caz a confirmat, fără a discerne, referatul cu propunere de clasare întocmit de agentul şef principal din cadrul Poliţiei Municipiului Brăila. A mai arătat că procurorul de caz nu a analizat şi nici nu a motivat soluţia în cauză, iar referatul cu propunere de clasare întocmit de agentul principal P.C. este nelegal şi netemeinic întrucât comunicarea soluţiei s-a realizat la data de 1 iulie 2015, în condiţiile în care organele de poliţie cunoşteau că la data de 1 iulie 2015 începe vacanţa judecătorească. A apreciat că s-a urmărit cu bună ştiinţă să fie pus în situaţia de a nu putea lua la cunoştinţă de conţinutul Ordonanţei nr. 5.053/P/2014 din 26 iunie 2015 şi să nu poată exercita căile legale de atac, că situaţia de fapt descrisă în ordonanţa atacată cuprinde erori (astfel, s-a consemnat că actele de procedură au fost emise de Parchetul de pe lângă Judecătoria Constanţa, în realitate acestea fiind emise de Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Constanţa), iar prin neîndeplinirea procedurii de citare în condiţiile art. 261 alin. (4) din Codul de procedură penală şi art. 264 din Codul de procedură penală factorul poştal i-a produs un prejudiciu important, condiţionându-l să se deplaseze la Constanţa pe propria cheltuială, nu mai devreme de 5 zile de la afişarea comunicării - 4 august 2014 -, dar nu mai târziu de 15 zile de la afişarea comunicării, sau să piardă dreptul legal de a formula plângere împotriva soluţiei dispuse de Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Constanţa. A mai arătat că organul de poliţie nu a efectuat o anchetă imparţială, poziţia acestuia fiind vizibil partizană intimatului G.V. III. Opinia instanţei care a formulat sesizarea Cu privire la admisibilitatea sesizării Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, Judecătoria Panciu a constatat că sunt îndeplinite cerinţele art. 475 din Codul de procedură penală, având în vedere că Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie nu a mai pronunţat o hotărâre prealabilă pentru soluţionarea acestei chestiuni, iar în jurisprudenţa Judecătoriei Panciu nu au fost identificate până în prezent hotărâri în care să fie analizată problema de drept pusă în discuţie. Pe fondul chestiunii de drept, opinia completului de judecată este în sensul că potrivit art. 264 din Codul de procedură penală, comunicarea celorlalte acte de procedură se face potrivit dispoziţiilor prevăzute în prezentul capitol.Potrivit art. 269 alin. (4) din Codul de procedură penală, când ultima zi a unui termen cade într-o zi nelucrătoare, termenul expiră la sfârşitul primei zile lucrătoare care urmează.Potrivit textelor legale anterior menţionate nu exista în sarcina intimatului obligativitatea de a returna actele de procedură ce au fost comunicate petentului în termen de 24 ore la primirea acestor documente.IV. Punctul de vedere al procurorului cu privire la chestiunea de drept a cărei dezlegare se solicită La data de 24 august 2016, prin Adresa nr. 1.079/C/1846/III-5/2016, Ministerul Public - Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, Secţia judiciară, Serviciul judiciar penal a comunicat faptul că nu are în lucru nicio sesizare având ca obiect promovarea unui recurs în interesul legii vizând problema de drept „dacă în aplicarea dispoziţiilor art. 264 din Codul de procedură penală cu referire la art. 269 alin. (4) din Codul de procedură penală este obligatoriu ca factorul poştal să efectueze comunicarea actelor de procedură în termen de 24 de ore de la momentul în care primeşte actele spre comunicare". Prin aceeaşi adresă au fost comunicate concluziile formulate de Ministerul Public asupra chestiunii de drept supuse dezbaterii care, în esenţă, sunt în sensul că sesizarea formulată de Judecătoria Panciu pentru pronunţarea unei hotărâri prealabile prin care să se dea o rezolvare de principiu problemei de drept „dacă în aplicarea dispoziţiilor art. 264 din Codul de procedură penală cu referire la art. 269 alin. (4) din Codul de procedură penală este obligatoriu ca factorul poştal să efectueze comunicarea actelor de procedură în termen de 24 de ore de la momentul în care primeşte actele spre comunicare" este inadmisibilă deoarece un complet de judecată al unei judecătorii nu poate sesiza Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie în scopul pronunţării unei hotărâri prealabile, oricare ar fi obiectul cauzei cu care a fost învestită. V. Dispoziţiile legale supuse interpretării - art. 264 alin. (4) din Codul de procedură penală - Comunicarea altor acte procedurale
(1) Comunicarea celorlalte acte de procedură se face potrivit dispoziţiilor prevăzute în prezentul capitol.
(2) În cazul persoanelor private de libertate, comunicarea celorlalte acte de procedură se face prin fax sau prin orice alt mijloc de comunicare electronică disponibil la locul de detenţie. – Art. 269 alin. (4) din Codul de procedură penală - Calculul termenelor procedurale
(4) Când ultima zi a unui termen cade într-o zi nelucrătoare, termenul expiră la sfârşitul primei zile lucrătoare care urmează. VI. Jurisprudenţa ICCJ Nu au fost identificate hotărâri judecătoreşti pronunţate în această materie. VII. Opiniile instanţelor judecătoreşti În conformitate cu dispoziţiile art. 476 alin. (10) din Codul de procedură penală cu referire la art. 473 alin. (5) din Codul de procedură penală s-a solicitat punctul de vedere al instanţelor judecătoreşti asupra chestiunii de drept supuse dezlegării. La dosar au fost transmise puncte de vedere asupra problemei de drept în discuţie de către Curtea de Apel Constanţa, Curtea de Apel Suceava, Curtea de Apel Galaţi, Curtea de Apel Braşov, Curtea de Apel Cluj, Curtea de Apel Ploieşti, Curtea de Apel Bacău, Curtea de Apel Bucureşti, Curtea de Apel Alba Iulia, Curtea de Apel Iaşi, Curtea de Apel Craiova, Curtea de Apel Piteşti, Curtea de Apel Timişoara. Curtea de Apel Constanţa şi instanţele din circumscripţia sa, respectiv Tribunalul Constanţa, Judecătoria Constanţa, Judecătoria Mangalia, Judecătoria Medgidia, Judecătoria Hârşova, Tribunalul Tulcea, Judecătoria Măcin şi Judecătoria Babadag, au comunicat că nu există jurisprudenţă cu privire la problema de drept supusă dezlegării. Judecătoria Tulcea a comunicat că nu are jurisprudenţă, însă a apreciat că factorul poştal nu are obligaţia de a comunica actul de procedură în termen de 24 de ore, prevederile art. 269 din Codul de procedură penală vizând modul de calcul al termenelor procedurale şi nicidecum termenele în care să se îndeplinească procedura de comunicare. Curtea de Apel Suceava a comunicat faptul că din adresele transmise de instanţele din circumscripţia sa rezultă că nu a fost identificată practică judiciară relevantă în problema de drept supusă analizei. Curtea de Apel Galaţi a comunicat că nu a fost identificată practică judiciară în materie cu privire la problema de drept la care se referă sesizarea cu excepţia încheierii din 13 aprilie 2016 şi că opinia majoritară a judecătorilor acestei instanţe, precum şi a celor din cadrul Judecătoriei Galaţi şi Judecătoriei Tecuci este în sensul că, în aplicarea dispoziţiilor art. 264 din Codul de procedură penală cu referire la art. 269 alin. (4) din Codul de procedură penală nu este obligatoriu ca factorul poştal să efectueze comunicarea actelor de procedură în termen de 24 de ore de la momentul în care primeşte actele spre comunicare. Într-o altă opinie, exprimată de judecătorii din cadrul Judecătoriei Brăila, s-a apreciat că este obligatoriu ca factorul poştal să efectueze comunicarea actelor de procedură în termen de 24 de ore de la momentul în care primeşte actele spre comunicare. Curtea de Apel Braşov a comunicat că, în urma consultării judecătorilor din cadrul Secţiei penale a acestei curţi de apel, opinia exprimată a fost în sensul că dispoziţiile art. 264 din Codul de procedură penală cu referire la art. 269 alin. (4) din Codul de procedură penală nu pot fi interpretate în sensul că factorul poştal are obligaţia de a efectua comunicarea actelor de procedură într-un termen de 24 de ore de la momentul în care primeşte actele spre comunicare, în Codul de procedură penală neexistând nicio prevedere expresă în acest sens. Au fost ataşate răspunsurile instanţelor din circumscripţia Curţii de Apel Braşov, respectiv: Tribunalul Covasna, Judecătoria Sf. Gheorghe, Judecătoria Târgu Secuiesc, Judecătoria Întorsura Buzăului, Tribunalul Braşov, Judecătoria Braşov, Judecătoria Făgăraş, Judecătoria Rupea, Judecătoria Zărneşti, opinia majoritară fiind aceea că textele legale menţionate nu impun un termen de 24 de ore pentru factorul poştal în care acesta să fie obligat a înmâna/a comunica citaţiile/actele procedurale. Curtea de Apel Cluj a comunicat faptul că nu a fost identificată la nivelul acestei instanţe sau al instanţelor din raza sa teritorială jurisprudenţa relevantă pentru chestiunea de drept menţionată. Judecătoria Baia Mare a transmis că la nivelul acestei instanţe se apreciază că problema pusă în discuţie nu poate fi lămurită pe calea hotărârii prealabile întrucât, conform art. 475 din Codul de procedură penală, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie pronunţă hotărâri prin care dă o rezolvare de principiu chestiunii de drept cu care a fost sesizată, atunci când soluţionarea pe fond a cauzei respective depinde de lămurirea chestiunii de drept puse în discuţie, iar din analiza dispoziţiei legale incidente se constată că nu este prevăzută în mod expres în legislaţia procesual penală obligaţia factorului poştal de a returna actele de procedură comunicate în termen de 24 de ore de la primirea acestor documente. Tribunalul Cluj a transmis că opinia majoritară este în sensul că în privinţa obligaţiei factorului poştal de a efectua comunicarea actelor de procedură, în cap. I al titlului VI din Codul de procedură penală, cu excepţia situaţiei prevăzute de art. 260 alin. (5) din Codul de procedură penală, nu este stabilit un termen, în sensul art. 269 din Codul de procedură penală, în interiorul căruia obligaţia în discuţie trebuie dusă la îndeplinire. S-a apreciat astfel că nu poate fi primită susţinerea că voinţa legiuitorului este în sensul ca obligaţia de comunicare a actelor de procedură ce incumbă factorului poştal trebuie realizată într-un interval de timp de 24 de ore ce se calculează potrivit art. 269 alin. (4) din Codul de procedură penală. Curtea de Apel Ploieşti a comunicat că la nivelul acestei instanţe şi al instanţelor din circumscripţia sa nu a fost identificată practică judiciară care să vizeze chestiunea de drept menţionată. Curtea de Apel Bacău a comunicat punctul de vedere în sensul respingerii, ca inadmisibile, a sesizării întrucât problema ridicată de Judecătoria Panciu nu constituie o chestiune de drept veritabilă care să impună o rezolvarea de principiu prin pronunţarea unei hotărâri prealabile de către Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, apreciind că de lămurirea chestiunii de drept nu depinde soluţionarea pe fond a cauzei, iar sesizarea tinde la o completare a normei, dincolo de procedura prevăzută pentru comunicarea actelor procedurale, identică procedurii prevăzute pentru citare - art. 257 şi următoarele din Codul de procedură penală. Curtea de Apel Bucureşti a comunicat că în urma consultării judecătorilor acestei instanţe şi ai instanţelor arondate s-au conturat două opinii: Într-o opinie, majoritară, conturată la nivelul Secţiei I penale a Curţii de Apel Bucureşti, Tribunalului Călăraşi şi instanţelor arondate acestuia, Tribunalului Giurgiu şi instanţelor arondate acestuia, Tribunalului Teleorman, Judecătoriei Roşiorii de Vede, Judecătoriei Videle, Judecătoriei Zimnicea, s-a susţinut că factorul poştal nu trebuie să efectueze comunicarea actelor de procedură în termen de 24 de ore de la momentul în care primeşte actele spre comunicare, un astfel de termen nefiind reglementat de dispoziţiile legale invocate. Într-o altă opinie, minoritară, Judecătoria Alexandria şi Judecătoria Turnu Măgurele au comunicat punctul de vedere că, în interpretarea art. 264 din Codul de procedură penală coroborat cu art. 269 alin. (4) din Codul de procedură penală, este obligatoriu ca factorul poştal să efectueze comunicarea actelor de procedură în termen de 24 de ore de la momentul în care primeşte actele de comunicare. Judecătorii din cadrul Secţiei a II-a penale din cadrul Curţii de Apel Bucureşti, Tribunalului Bucureşti şi Judecătoriilor Sectoarelor 1-6 Bucureşti au apreciat că sesizarea nu vizează o veritabilă problemă de drept care să necesite o rezolvare de principiu dată de instanţa supremă, ci aplicarea dispoziţiilor legale la cauza concretă dedusă judecăţii. La nivelul Tribunalului Ialomiţa s-a apreciat că în cauză sunt aplicabile dispoziţiile art. 268 din Codul de procedură penală, potrivit cărora, când pentru exercitarea unui drept procesual legea prevede un anumit termen, nerespectarea acestuia atrage decăderea din exerciţiul dreptului şi nulitatea actului făcut peste termen. S-a precizat că în jurisprudenţa secţiilor penale ale Curţii de Apel Bucureşti şi a instanţelor arondate acesteia nu au fost identificate hotărâri judecătoreşti în materie. Curtea de Apel Alba Iulia a comunicat că, în aplicarea dispoziţiilor art. 264 din Codul de procedură penală cu referire la art. 269 alin. (4) din Codul de procedură penală, este obligatoriu ca factorul poştal să efectueze comunicarea actelor de procedură în termen de 24 de ore de la momentul în care primeşte actele spre comunicare, precizând că nu a fost identificată practică judiciară în materie. Curtea de Apel Iaşi a comunicat că nu a fost identificată jurisprudenţă în materie la nivelul acestei instanţe şi a instanţelor din raza sa de jurisdicţie, respectiv Tribunalul Iaşi, Judecătoria Iaşi, Judecătoria Hârlău şi Judecătoria Răducăneni, iar Judecătoria Paşcani a comunicat că punctul de vedere al magistraţilor din cadrul acestei instanţe este în sensul că nu este obligatorie comunicarea actelor de procedură în termen de 24 de ore de către factorul poştal, textul menţionat neavând aplicabilitate în situaţia expusă. Curtea de Apel Craiova a comunicat că nu a fost identificată jurisprudenţă în chestiunea a cărei dezlegare se solicită, ataşându-se şi opiniile exprimate de instanţele din circumscripţia Curţii de Apel Craiova cu privire la aspectele ce formează obiectul problemei de drept. Astfel, Tribunalul Dolj a apreciat că nu există în sarcina factorului poştal obligativitatea de a returna actele de procedură care au fost comunicate în termen de 24 de ore de la primirea acestor documente de către destinatar. Tribunalul Gorj a comunicat că punctul de vedere al Secţiei penale este în sensul că factorul poştal este obligat să efectueze comunicarea actelor de procedură, în funcţie şi de obiectul cauzei; în situaţia în care este în discuţie comunicarea unor acte de procedură privind măsuri preventive este obligatorie transmiterea acestora în termen de 24 de ore de la momentul în care primeşte actele spre comunicare; în alte situaţii, dispoziţiile art. 269 din Codul de procedură penală sunt imperative, neexistând obligativitatea înmânării actelor procedurale în termen de 24 de ore. Judecătoria Târgu Cărbuneşti a apreciat că nu există obligativitatea înmânării actelor procedurale în termen de 24 de ore pentru factorul poştal. Tribunalul Olt a comunicat că opinia majoritară a judecătorilor Secţiei penale este în sensul că, în aplicarea dispoziţiilor art. 264 din Codul de procedură penală cu referire la art. 269 alin. (4) din Codul de procedură penală nu este obligatoriu ca factorul poştal să efectueze comunicarea actelor de procedură în termen de 24 de ore de la momentul în care primeşte actele spre comunicare, neexistând nicio dispoziţie legală care să prevadă această obligaţie. Curtea de Apel Piteşti a comunicat că la nivelul acestei instanţe şi al instanţelor judecătoreşti din circumscripţia sa teritorială nu a fost identificată practică judiciară referitoare la problema de drept pusă în discuţie, iar opinia la nivelul Secţiei penale este în sensul că nu este obligatoriu ca factorul poştal să efectueze comunicarea actelor de procedură în termen de 24 de ore de la momentul în care primeşte actele spre comunicare întrucât decăderea părţii din exercitarea unui drept intervine în termenul prevăzut de lege care începe să curgă de la data comunicării efective ori de la data la care se consideră ca şi comunicat actul potrivit art. 257-267 din Codul de procedură penală; neîndeplinirea corespunzătoare ori în termenul prevăzut de art. 257 alin. (3) din Codul de procedură penală poate determina anumite abateri disciplinare ale factorului poştal şi decăderea din drepturi a părţii. Curtea de Apel Timişoara a comunicat că în urma consultării judecătorilor de la Secţia penală a acestei instanţe s-a apreciat că actuala reglementare din Codul de procedură penală nu prevede obligativitatea factorului poştal de a comunica actele de procedură într-un anumit termen, nefiind identificate cauze cu privire la chestiunea de drept pusă în discuţie. VIII. Opinia judecătorului-raportor Soluţia propusă de judecătorul-raportor a fost aceea de respingere ca inadmisibilă a sesizării formulate de Judecătoria Panciu în Dosarul nr. 10.640/196/2015 privind pronunţarea unei hotărâri prealabile prin care să se dea rezolvare de principiu problemei de drept „dacă în aplicarea dispoziţiilor art. 264 din Codul de procedură penală cu referire la art. 269 alin. (4) din Codul de procedură penală este obligatoriu ca factorul poştal să efectueze comunicarea actelor de procedură în termen de 24 de ore de la momentul în care primeşte actele spre comunicare". IX. Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie Examinând sesizarea formulată, raportul întocmit de judecătorul-raportor şi chestiunea de drept ce se solicită a fi dezlegată, reţine următoarele: Înainte de a proceda la o analiză în fond a problemei de drept supuse dezbaterii, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie constată că nu sunt îndeplinite cumulativ condiţiile de admisibilitate a sesizării în vederea pronunţării unei hotărâri prealabile, faţă de prevederile art. 475 din Codul de procedură penală, pentru considerentele arătate în continuare. Reglementând condiţiile de admisibilitate a sesizării în vederea pronunţării unei hotărâri prealabile pentru dezlegarea unei chestiuni de drept, legiuitorul a stabilit în art. 475 din Codul de procedură penală posibilitatea Înaltei Curţi, a curţii de apel şi a tribunalului, învestite cu soluţionarea unei cauze în ultimă instanţă, care constată, în cursul judecăţii, existenţa unei chestiuni de drept de a cărei lămurire depinde soluţionarea pe fond a cauzei şi asupra căreia instanţa nu a statuat încă printr-o hotărâre prealabilă sau printr-un recurs în interesul legii şi nici nu face obiectul unui asemenea recurs, să sesizeze Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie în vederea pronunţării unei hotărâri prin care să se dea rezolvare de principiu respectivei probleme de drept. Prin reglementarea prevăzută de legiuitor în cuprinsul textului citat mai sus se instituie o serie de condiţii de admisibilitate pentru declanşarea procedurii de sesizare în vederea pronunţării unei hotărâri prealabile, condiţii care se impune a fi întrunite în mod cumulativ, respectiv: a)să existe o cauză în curs de judecată în ultimul grad de jurisdicţie pe rolul uneia dintre instanţele enumerate expres de dispoziţiile art. 475 din Codul de procedură penală, respectiv Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, curte de apel sau tribunal;b)chestiunea de drept supusă dezlegării să conducă la soluţionarea în fond a cauzei respective;c)problema de drept nu a fost dezlegată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie printr-o hotărâre prealabilă sau printr-un recurs în interesul legii şi nici nu face obiectul unui recurs în interesul legii în curs de soluţionare.Raportând sesizarea privind pronunţarea hotărârii prealabile la condiţiile impuse de art. 475 din Codul de procedură penală, se constată că nu sunt îndeplinite cumulativ condiţiile menţionate anterior, în sensul că, deşi sesizarea este formulată în legătură cu o judecată aflată în curs (Dosar nr. 10.640/196/2015 al Judecătoriei Panciu) şi chestiunea de drept sesizată nu face obiectul unui recurs în interesul legii, iar Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie nu s-a mai pronunţat cu privire la chestiunea de drept ce face obiectul sesizării, condiţia impusă de art. 475 din Codul de procedură penală nu se regăseşte în prezenta cauză întrucât sesizarea instanţei supreme a fost formulată de o judecătorie. Or, din redactarea textului legal anterior menţionat reiese că un complet de judecată al unei judecătorii nu poate sesiza Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie în scopul pronunţării unei hotărâri prealabile, chiar dacă respectiva cauză se judecă în ultimă instanţă la judecătorie. Constatând neîndeplinită una dintre condiţiile de admisibilitate menţionate de art. 475 din Codul de procedură penală, Înalta Curte nu va proceda la analizarea pe fond a chestiunii de drept ce face obiectul prezentei cauze, urmând a respinge, ca inadmisibilă, sesizarea formulată de Judecătoria Panciu în Dosarul nr. 10.640/196/2015 privind pronunţarea unei hotărâri prealabile în vederea dezlegării problemei de drept „dacă în aplicarea dispoziţiilor art. 264 din Codul de procedură penală cu referire la art. 269 alin. (4) din Codul de procedură penală este obligatoriu ca factorul poştal să efectueze comunicarea actelor de procedură în termen de 24 de ore de la momentul în care primeşte actele spre comunicare". ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE În numele legii DECIDE: Respinge, ca inadmisibilă, sesizarea formulată de Judecătoria Panciu în Dosarul nr. 10.640/196/2015, prin care se solicită pronunţarea unei hotărâri prealabile pentru dezlegarea de principiu a următoarei chestiuni de drept: „dacă în aplicarea dispoziţiilor art. 264 din Codul de procedură penală cu referire la art. 269 alin. (4) din Codul de procedură penală este obligatoriu ca factorul poştal să efectueze comunicarea actelor de procedură în termen de 24 de ore de la momentul în care primeşte actele spre comunicare". Pronunţată, în şedinţă publică astăzi, 25 octombrie 2016. PREŞEDINTELE SECŢIEI PENALE A ÎNALTEI CURŢI DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE, judecător MIRELA SORINA POPESCU Magistrat-asistent, Valeria Maurer