DECIZIE Nr.
224 din 15 februarie 2011
referitoare la exceptia de
neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 103 alin. (8) din Ordonanta de
urgenta a Guvernului nr. 195/2002 privind circulatia pe drumurile publice
ACT EMIS DE:
CURTEA CONSTITUTIONALA
ACT PUBLICAT IN:
MONITORUL OFICIAL NR. 164 din 8 martie 2011
Augustin Zegrean -
preşedinte
Aspazia Cojocaru -judecător
Acsinte Gaspar -judecător
Mircea Ştefan Minea -judecător
Ion Predescu -judecător
Puskas Valentin Zoltan -judecător
Tudorel Toader -judecător
Doina Suliman - magistrat-asistent-şef
Cu participarea reprezentantului Ministerului Public,
procuror Carmen-Cătălina Gliga.
Pe rol se află soluţionarea excepţiei de
neconstituţionalitate a dispoziţiilor articolului unic din Ordonanţa de urgenţă
a Guvernului nr. 9/2009 pentru completarea art. 103 din Ordonanţa de urgenţă a
Guvernului nr. 195/2002 privind circulaţia pe drumurile publice, excepţie
ridicată de Marius Foia în Dosarul nr. 3.260/109/2009 al Curţii de Apel Piteşti
- Secţia comercială şi de contencios administrativ şi fiscal.
La apelul nominal lipsesc părţile, faţă de care
procedura de citare este legal îndeplinită.
Magistratul-asistent-şef, referând asupra cauzei, arată
că autorul excepţiei a depus la dosar note scrise prin care solicită admiterea
criticii de neconstituţionalitate şi judecarea în lipsă.
Cauza fiind în stare de judecată, preşedintele acordă
cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de
respingere a excepţiei de neconstituţionalitate ca neîntemeiată, sens în care
invocă jurisprudenţa în materie a Curţii Constituţionale.
CURTEA,
având în vedere actele şi lucrările dosarului, reţine
următoarele:
Prin Incheierea din 19 mai 2010, pronunţată în Dosarul nr. 3.260/109/2009, Curtea de
Apel Piteşti - Secţia comercială şi de contencios administrativ şi fiscal a
sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a
dispoziţiilor articolului unic din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 9/2009
pentru completarea art. 103 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 195/2002
privind circulaţia pe drumurile publice.
Excepţia de neconstituţionalitate a fost ridicată de
Marius Foia cu ocazia soluţionării recursului formulat de Instituţia
Prefectului Judeţului Argeş împotriva Sentinţei nr. 49/CAF din 22 ianuarie
2010, pronunţată de Tribunalul Argeş - Secţia civilă - Complet specializat
contencios administrativ şi fiscal.
In motivarea excepţiei de neconstituţionalitate autorul acesteia susţine că dispoziţiile de lege criticate
contravin prevederilor constituţionale ale art. 73, art. 115 alin. (2) si (6),
art. 123 alin. (3), art. 126 alin. (6) şi art. 23 alin. (11). In acest sens,
arată că Guvernul reglementează prin ordonanţă de urgenţă domenii care nu fac
obiectul legilor organice, iar domeniul la care se referă ordonanţa atacată este
atributul exclusiv al Parlamentului, ordonanţa de urgenţă neputând afecta
drepturile şi libertăţile fundamentale. De asemenea, arată că, potrivit art.
126 alin. (6) din Constituţie, este garantat controlul judecătoresc al actelor
administrative emise de autorităţile publice, pe calea contenciosului
administrativ. Or, în situaţia în care se permite autorităţii emitente a
permisului de conducere să dispună prin ordin suspendarea executării dreptului
de a conduce autovehiculul,
este inutil ca acest ordin să fie atacat în contencios dacă ordonanţa este
considerată constituţională. In fine, autorul excepţiei consideră că ordonanţa
criticată, deşi nu se referă la o hotărâre penală, înlătură eficienţa
prevederilor art. 23 alin. (11) din Constituţie, deoarece se face o echivalenţă
între sesizarea instanţei şi condamnarea de către o instanţă, între o hotărâre
definitivă de condamnare şi introducerea doar a unei acţiuni.
Instanţa de judecată apreciază
că excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată.
Potrivit dispoziţiilor art. 30 alin. (1) din Legea nr.
47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată preşedinţilor celor două
Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi
formula punctele de vedere cu privire la excepţia de neconstituţionalitate.
Avocatul Poporului consideră
că dispoziţiile de lege criticate sunt constituţionale.
Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului şi Guvernul nu
au comunicat punctele lor de vedere asupra excepţiei
de neconstituţionalitate.
CURTEA,
examinând încheierea de sesizare, punctul de vedere al
Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, notele scrise
depuse la dosar, concluziile procurorului, dispoziţiile de lege criticate,
raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine
următoarele:
Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este
competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi
ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să
soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate.
Obiect al excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie, potrivit încheierii de sesizare, dispoziţiile
Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 9/2009 pentru completarea art. 103 din
Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 195/2002 privind circulaţia pe drumurile
publice, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 126 din 2
martie 2009.
Ordonanţa de urgenţă criticată are un articol unic prin
care, după alineatul (7) al art. 103 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr.
195/2002^ se introduce un nou alineat, alineatul (8), cu următorul cuprins: „In
situaţia în care autoritatea emitentă a permisului de conducere a sesizat
instanţa de judecată potrivit art. 114 alin. (1) lit. e), autoritatea emitentă
a permisului de conducere va dispune prin ordin suspendarea exercitării
dreptului de a conduce autovehicule, suspendare ce operează până la rămânerea
definitivă şi irevocabilă a hotărârii judecătoreşti. In acest caz, titularul
este obligat să se prezinte la unitatea de poliţie pe raza căreia domiciliază,
are reşedinţa sau, după caz, rezidenţa normală, în termen de 5 zile de la
comunicarea ordinului, pentru a preda permisul
de conducere."
Având în vedere art. 62 din Legea nr. 24/2000 privind
normele de tehnică legislativă pentru elaborarea actelor normative, republicată
în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 260 din 21 aprilie 2010, potrivit cărora „Dispoziţiile de
modificare şi de completare se încorporează, de la data intrării lor în
vigoare, în actul de bază, identificându-se cu acesta. Intervenţiile ulterioare
de modificare sau de completare a acestora trebuie raportate tot la actul de
bază", rezultă că instanţa constituţională urmează să se pronunţe
asupra dispoziţiilor art. 103 alin. (8) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului
nr. 195/2002 privind circulaţia pe drumurile publice, republicată în Monitorul
Oficial al României, Partea I, nr. 670 din 3 august 2006, având conţinutul mai
sus redat.
Autorul excepţiei consideră că dispoziţiile de lege
criticate contravin prevederilor constituţionale ale art. 73 - categorii de
legi, art. 115 alin. (2) şi (6) - delegarea legislativă, art. 123 alin. (3) -
atribuţiile prefectului, art. 126 alin. (6) - controlul judecătoresc al actelor
administrative ale autorităţilor publice şi art. 23 alin. (11) - prezumţia de
nevinovăţie.
Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea
reţine că dispoziţiile de lege criticate stabilesc posibilitatea autorităţii
emitente a permisului de conducere de a dispune, prin ordin, suspendarea exercitării
dreptului de a conduce autovehicule, atunci când această autoritate a sesizat
instanţa de judecată în vederea anulării permisului de conducere obţinut cu
nerespectarea dispoziţiilor legale. Totodată, Curtea observă că între
exercitarea dreptului de a conduce autovehicule de către unele persoane pentru
care există indicii privind dobândirea permisului de conducere fără a fi
absolvit un curs de pregătire sau fără parcurgerea etapelor de examinare
teoretică şi practică ori prin susţinerea formală a acestora şi ocrotirea
interesului general, care se identifică în acest caz cu necesitatea menţinerii
siguranţei circulaţiei pe drumurile publice, legiuitorul a înţeles să dea
prioritate celui din urmă. Faptul că legiuitorul a instituit măsura suspendării
executării dreptului de a conduce autovehiculul în cazul în care există
suspiciuni conform cărora permisul a fost obţinut cu încălcarea normelor
legale, suspendare ce operează până la rămânerea definitivă şi irevocabilă a
hotărârii judecătoreşti, nu are semnificaţia înfrângerii prezumţiei de
nevinovăţie consacrate de art. 23 alin. (11) din Constituţie.
Cât priveşte invocarea celorlalte prevederi
constituţionale, Curtea constată că nu pot fi reţinute criticile prin raportare
la acestea, deoarece, pe de o parte, dispoziţiile de lege criticate nu
reglementează în domeniul drepturilor şi libertăţilor fundamentale, iar pe de
altă parte, controlul judecătoresc al actelor administrative emise de
autorităţile publice nu este afectat sub niciun aspect.
Pentru motivele expuse, în temeiul art. 146 lit. d) şi
al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al art. 11 alin.
(1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992,
CURTEA CONSTITUŢIONALĂ
In numele legii
DECIDE:
Respinge ca neîntemeiată excepţia de
neconstituţionalitate a art. 103 alin. (8) din Ordonanţa de urgenţă a
Guvernului nr. 195/2002 privind circulaţia pe drumurile publice, excepţie
ridicată de Marius Foia în Dosarul nr. 3.260/109/2009 al Curţii de Apel Piteşti
- Secţia comercială şi de contencios administrativ şi fiscal.
Definitivă şi general obligatorie.
Pronunţată în şedinţa publică din data de 15 februarie
2011.
PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE,
AUGUSTIN ZEGREAN
Magistrat-asistent-şef,
Doina Suliman