DECIZIE   Nr. 220 din 14 noiembrie 2000

privind exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 970 alin. 2 din Codul civil

ACT EMIS DE: CURTEA CONSTITUTIONALA

ACT PUBLICAT IN: MONITORUL OFICIAL  NR. 147 din 23 martie 2001

    Lucian Mihai           - presedinte
    Costica Bulai          - judecator
    Constantin Doldur      - judecator
    Kozsokar Gabor         - judecator
    Lucian Stangu          - judecator
    Ioan Muraru            - judecator
    Nicolae Popa           - judecator
    Florin Bucur Vasilescu - judecator
    Romul Petru Vonica     - judecator
    Paula C. Pantea        - procuror
    Claudia Miu            - magistrat-asistent sef

    Pe rol se afla solutionarea exceptiei de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 970 alin. 2 din Codul civil, ridicata de Societatea Comerciala "Santierul Naval" - S.A. din Braila in Dosarul nr. 2.409/R/2000 al Tribunalului Braila - Sectia comerciala.
    La apelul nominal se prezinta Societatea Comerciala "Vascoremo Company" - S.R.L. din Braila, prin reprezentant legal, lipsind autorul exceptiei, fata de care procedura de citare este legal indeplinita.
    Partea prezenta solicita respingerea exceptiei de neconstitutionalitate ca fiind nefondata, intrucat prevederile art. 970 alin. 2 din Codul civil nu contravin dispozitiilor art. 49 si 135 din Constitutie. Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere, aratand ca textul de lege criticat este in concordanta cu dispozitiile constitutionale pretins incalcate.

    CURTEA,
avand in vedere actele si lucrarile dosarului, retine urmatoarele:
    Prin Incheierea din 5 iulie 2000, pronuntata in Dosarul nr. 2.409/R/2000, Tribunalul Braila - Sectia comerciala a sesizat Curtea Constitutionala cu exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 970 alin. 2 din Codul civil.
    Exceptia a fost ridicata de Societatea Comerciala "Santierul Naval" - S.A. din Braila, avand calitatea de parat intr-un proces civil al carui obiect il constituie actiunea de obligare a sa la plata diferentei valorice, rezultata din reactualizarea pretului prestatiilor executate in baza unui contract.
    In motivarea exceptiei de neconstitutionalitate autorul acesteia sustine ca dispozitiile art. 970 alin. 2 din Codul civil "aduc atingere libertatii contractuale si principiului consensualismului, incalcand prevederile art. 49 din Constitutie care garanteaza dreptul agentilor economici de a-si exprima liber vointa de a contracta fara a le impune obligatii fata de alte persoane juridice, obligatii pe care nu si le-au asumat, la care nu au consimtit". Se mai sustine ca dispozitiile legale criticate contravin si prevederilor art. 134 alin. (1) si ale art. 135 alin. (1) din Constitutie.
    Tribunalul Braila - Sectia comerciala, exprimandu-si opinia, apreciaza ca exceptia nu este intemeiata, deoarece dispozitiile art. 970 alin. 2 din Codul civil sunt norme de interpretare a conventiei partilor, iar "Temeiul de drept al actiunii reclamantei il constituie dispozitiile art. 969, art. 1073 si art. 1084 din Codul civil, iar pentru aceste dispozitii nu s-a invocat neconstitutionalitatea".
    Potrivit art. 24 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, republicata, incheierea de sesizare a fost comunicata presedintilor celor doua Camere ale Parlamentului si Guvernului, pentru a-si exprima punctele de vedere asupra exceptiei de neconstitutionalitate ridicate.
    Presedintele Camerei Deputatilor, in punctul sau de vedere, considera ca exceptia de neconstitutionalitate este neintemeiata, pentru urmatoarele motive: Dispozitiile art. 970 alin. 2 din Codul civil, adoptat in anul 1864, nu au "nimic comun cu interventia statului in economie. Acest text care se integreaza perfect in mecanismul contractual general, configurat de Codul civil roman, evoca ideea raportarii oricarei conventii la nivelul socioeconomic, in cadrul careia a fost incheiata". De asemenea, dispozitiile legale criticate nu contravin prevederilor art. 134 alin. (1) si alin. (2) lit. a) din Constitutie, ci impreuna tind sa contribuie la pastrarea echilibrului dintre partenerii unui contract, fara sa altereze vointa exprimata de acestia la incheierea contractului. Aceleasi prevederi isi au "izvorul si in dispozitiile art. 54 din Constitutie, conform carora cetatenii trebuie sa isi exercite drepturile si libertatile constitutionale cu buna-credinta, fara sa incalce drepturile si libertatile celorlalti". Alin. 2 al art. 970 din Codul civil este in relatie directa cu primul alineat al aceluiasi articol, care prevede conditia executarii contractelor cu buna-credinta a partilor contractante. "Or, aspectele referitoare la necesitatea observarii efectelor juridice produse de echitate, obicei si lege reprezinta o consecinta si o prelungire a bunei-credinte, pe care trebuie sa o manifeste partenerii contractuali. In felul acesta, elementele mentionate se integreaza textului general existent in art. 54 din Constitutie. Prin urmare, prevederile art. 970 alin. 2 din Codul civil sunt compatibile cu cele ale art. 134 si cu cele ale art. 135 alin. (1) din Constitutie." In sfarsit, se mai arata ca textul de lege criticat nu are semnificatia unei restrangeri a exercitiului unor drepturi sau al unor libertati, fiind in concordanta cu dispozitiile art. 49 din Constitutie.
    Guvernul, in punctul sau de vedere, considera ca exceptia de neconstitutionalitate este neintemeiata pentru urmatoarele motive: Efectul imediat al oricarui contract este acela de a da nastere unor drepturi si obligatii. In scopul determinarii intelesului exact al clauzelor contractului este necesar uneori, din partea celui chemat sa le aplice, un efort de adaptare, prin interpretarea acestora in cazul concret, adica "prin cercetarea manifestarii de vointa a partilor, in stransa corelatie cu vointa lor interna". Printre regulile generale de interpretare a contractelor se inscrie si dispozitia prevazuta la art. 970 alin. 2 din Codul civil, potrivit careia conventiile obliga partile nu numai la ceea ce este prevazut expres in clauzele contractuale, ci si la toate urmarile pe care le impune obligatiei, dupa natura sa, legea, echitatea sau obiceiul. Din aceasta rezulta ca, pe langa efectele expres aratate, contractul produce si alte efecte ce tin de insasi natura sa. Se sustine ca art. 970 alin. 2 din Codul civil este o regula de interpretare, care nu contrazice principiul obligativitatii contractului prevazut la art. 969 din Codul civil, ci, dimpotriva, aceasta regula de interpretare este in stransa legatura cu principiul amintit, intrucat interpretarea corecta a clauzelor contractului permite determinarea exacta a continutului obligatiei insesi, astfel cum aceasta a fost conceputa de partile contractante. Se mai sustine ca art. 970 alin. 2 din Codul civil nu contravine nici dispozitiilor art. 49 din Constitutie si nici principiului libertatii contractuale. In ceea ce priveste acest principiu se arata ca incheierea oricarui contract este libera, insa el trebuie sa fie inteles in sensul sau exact, si anume acela de libertate conditionata de viata sociala si de dispozitiile legale. Or, includerea unor reguli de interpretare a contractelor nu reprezinta in nici un caz o limitare a acestei libertati, ci, dimpotriva, o modalitate de garantare a acesteia. Se considera ca in speta nu este relevanta invocarea principiului consensualismului sau incalcarea dispozitiilor art. 134 alin. (1) si ale art. 135 alin. (1) din Constitutie.
    Presedintele Senatului nu a comunicat punctul sau de vedere.

    CURTEA,
examinand incheierea de sesizare, punctele de vedere ale Presedintelui Camerei Deputatilor si Guvernului, raportul intocmit de judecatorul-raportor, sustinerile partii prezente, concluziile procurorului, dispozitiile legale criticate, raportate la prevederile Constitutiei, precum si dispozitiile Legii nr. 47/1992, retine urmatoarele:
    Curtea Constitutionala a fost legal sesizata si este competenta, potrivit dispozitiilor art. 144 lit. c) din Constitutie, ale art. 1 alin. (1), ale art. 2, 3, 12 si 23 din Legea nr. 47/1992, republicata, sa solutioneze exceptia de neconstitutionalitate ridicata.
    Obiectul exceptiei de neconstitutionalitate il constituie dispozitiile art. 970 alin. 2 din Codul civil, care au urmatorul cuprins: "Ele [conventiile] obliga nu numai la ceea ce este expres intr-insele, dar la toate urmarile, ce echitatea, obiceiul sau legea da obligatiei dupa natura sa."
    Textele constitutionale invocate in motivarea exceptiei sunt urmatoarele:
    Art. 49 alin. (2)
    "Restrangerea trebuie sa fie proportionala cu situatia care a determinat-o si nu poate atinge existenta dreptului sau a libertatii.";
    Art. 134 alin. (1)
    "Economia Romaniei este economie de piata.";
    Art. 135 alin. (1)
    "Statul ocroteste proprietatea."
    Autorul exceptiei de neconstitutionalitate sustine, in esenta, ca textul de lege criticat este contrar acestor dispozitii din Legea fundamentala, intrucat aduce atingere principiului libertatii contractuale si celui al consensualismului.
    Analizand exceptia de neconstitutionalitate a prevederilor art. 970 alin. 2 din Codul civil in raport cu dispozitiile art. 49 din Constitutie, Curtea constata ca dispozitiile constitutionale nu au nici o relevanta in cauza, deoarece acestea privesc restrangerea exercitiului unor drepturi sau al unor libertati fundamentale si nicidecum restrangerea drepturilor civile, cum este, spre exemplu, libertatea contractuala, la care se refera textul de lege criticat.
    In ceea ce priveste critica de neconstitutionalitate intemeiata pe incalcarea dispozitiilor art. 134 alin. (1) si ale art. 135 alin. (1) din Constitutie, Curtea retine, de asemenea, ca nici acestea nu au vreo legatura cu dispozitia legala examinata, intrucat ele prevad functiile statului de a sustine economia de piata si de a ocroti proprietatea, iar pe de alta parte, textul art. 970 alin. 2 din Codul civil cuprinde unele dispozitii generale privitoare la efectul conventiilor civile.
    Nu poate fi primita nici critica potrivit careia prevederile legale mentionate sunt contrare principiului consensualismului, care este un principiu de drept civil, deoarece controlul de constitutionalitate poate fi exercitat numai prin raportarea unor prevederi legale la dispozitii sau principii constitutionale.
    Fata de cele aratate, se constata ca prevederile art. 970 alin. 2 din Codul civil sunt constitutionale si deci ca ele nu au fost abrogate prin efectul dispozitiilor art. 150 alin. (1) din Constitutie.

    Pentru considerentele expuse, in temeiul art. 144 lit. c) si al art. 145 alin. (2) din Constitutie, precum si al art. 13 alin. (1) lit. A.c) si al art. 23 alin. (3) din Legea nr. 47/1992, republicata,

    CURTEA
    In numele legii
    DECIDE:

    Respinge exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 970 alin. 2 din Codul civil, exceptie ridicata de Societatea Comerciala "Santierul Naval" - S.A. din Braila in Dosarul nr. 2.409/R/2000 al Tribunalului Braila - Sectia comerciala.
    Definitiva si obligatorie.
    Pronuntata in sedinta publica din data de 14 noiembrie 2000.

             PRESEDINTELE CURTII CONSTITUTIONALE,
                       LUCIAN MIHAI

                              Magistrat asistent sef,
                              Claudia Miu