DECIZIE Nr. 22 din 21 ianuarie 2003
referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 67 alin.
(3) si (4), art. 68 alin. (1), precum si ale art. 108 din Legea nr. 64/1995
privind procedura reorganizarii judiciare si a falimentului, republicata
ACT EMIS DE: CURTEA CONSTITUTIONALA
ACT PUBLICAT IN: MONITORUL OFICIAL NR. 224 din 3 aprilie 2003
Nicolae Popa - presedinte
Costica Bulai - judecator
Nicolae Cochinescu - judecator
Constantin Doldur - judecator
Kozsokar Gabor - judecator
Petre Ninosu - judecator
Serban Viorel Stanoiu - judecator
Lucian Stangu - judecator
Ioan Vida - judecator
Florentina Balta - procuror
Mihai Paul Cotta - magistrat-asistent
Pe rol se afla solutionarea exceptiei de neconstitutionalitate a
dispozitiilor art. 67 alin. (3) si (4), art. 68 alin. (1), precum si ale art.
108 din Legea nr. 64/1995 privind procedura reorganizarii judiciare si a
falimentului, republicata, exceptie ridicata de Societatea Comerciala
"Agromec" - S.A. Horia in Dosarul nr. 133C/Com/2002 al Curtii de Apel
Constanta.
La apelul nominal se constata lipsa partilor, fata de care procedura de
citare a fost legal indeplinita.
Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a exceptiei
de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 67 alin. (3) si art. 68 alin. (1)
din Legea nr. 64/1995, republicata, ca devenita inadmisibila si a dispozitiilor
art. 108 ca fiind inadmisibila. Totodata, considera ca exceptia de
neconstitutionalitate privind art. 67 alin. (4) din aceeasi lege este
neintemeiata, deoarece nu are legatura cu art. 54 din Constitutie, invocat in
sustinerea acesteia.
CURTEA,
avand in vedere actele si lucrarile dosarului, constata urmatoarele:
Prin Incheierea din 7 mai 2002, pronuntata in Dosarul nr. 133C/Com/2002,
Curtea de Apel Constanta a sesizat Curtea Constitutionala cu exceptia de
neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 67 alin. (3) si (4), ale art. 68
alin. (1), precum si ale art. 108 din Legea nr. 64/1995, republicata, exceptie
ridicata de Societatea Comerciala "Agromec" - S.A. Horia.
In motivarea exceptiei de neconstitutionalitate autorul acesteia sustine,
in esenta, ca textele criticate instituie o discriminare in ceea ce priveste
"dreptul la vot egal al creditorilor, ceea ce influenteaza masurile luate
de catre judecatorul sindic" referitor la planul de reorganizare a
societatii. Dispozitiile art. 67 alin. (3) din Legea nr. 64/1995, republicata,
potrivit carora numai creditorii ale caror creante nu sunt contestate vor fi
indreptatiti sa voteze cu privire la plan, sunt considerate de catre autorul
exceptiei ca fiind contrare dispozitiilor art. 16 alin. (1) din Constitutie,
care prevad egalitatea cetatenilor in fata legii si a autoritatilor publice.
Aceeasi inegalitate, sustine autorul exceptiei, rezulta si din examinarea
dispozitiilor art. 67 alin. (4) din Legea nr. 64/1995, republicata, raportata
la art. 68 alin. (1) din aceeasi lege, "unde se prevede ca planul va fi
confirmat de judecatorul sindic daca cel putin doua dintre categoriile de
creditori mentionati la art. 67 alin. (4) accepta planul". Se sustine, in
motivarea exceptiei, existenta unei inegalitati intre creditorii avand garantii
reale, creditorii mentionati la art. 108 pct. 3 si creditorii chirografari.
In acest context se invoca, pe langa incalcarea dispozitiilor art. 16 alin.
(1), si incalcarea dispozitiilor art. 54 din Constitutie privind exercitarea
drepturilor si a libertatilor.
Curtea de Apel Constanta considera ca exceptia de neconstitutionalitate
este neintemeiata, intrucat textele constitutionale invocate se refera la
egalitatea cetatenilor si la exercitarea drepturilor de catre acestia, iar nu
la drepturile diverselor categorii de comercianti. De asemenea, referitor la
dispozitiile art. 68 alin. (1) din Legea nr. 64/1995, republicata, instanta
apreciaza "echitabil ca planul de reorganizare sau de lichidare sa fie
confirmat numai daca el este acceptat de creditorii cei mai importanti, pentru
considerentul ca numai acestia sunt in masura sa aprecieze daca acel plan
corespunde sau nu intereselor lor legitime, precum si daca este de natura sa
garanteze recuperarea creantelor".
In legatura cu neconstitutionalitatea dispozitiilor art. 108 din Legea nr.
64/1995, republicata, instanta a retinut ca solutionarea cauzei nu depinde de
dispozitiile acestui text, intrucat obiectul recursului aflat pe rolul
instantei il constituie o hotarare prin care nu a fost confirmat un plan de
reorganizare. Cu toate acestea, instanta nu a dispus, conform dispozitiilor
art. 23 alin. (6), coroborate cu cele ale art. 23 alin. (1) din Legea nr.
47/1992, republicata, respingerea ca inadmisibila a exceptiei cu privire la
textul art. 108 din Legea nr. 64/1995, republicata, ci, dimpotriva, a sesizat
Curtea Constitutionala si cu privire la aceasta exceptie de
neconstitutionalitate.
Potrivit prevederilor art. 24 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, republicata,
incheierea de sesizare a fost comunicata presedintilor celor doua Camere ale
Parlamentului si Guvernului, pentru a-si exprima punctele de vedere asupra
exceptiei de neconstitutionalitate ridicate.
Guvernul apreciaza ca exceptia de neconstitutionalitate este neintemeiata.
In argumentarea acestui punct de vedere se arata ca sustinerea autorului
exceptiei "decurge dintr-o gresita interpretare a dispozitiilor legale
invocate si netinand seama de spiritul acestora. Votarea unui plan de reorganizare
propus de subiectele prevazute la art. 59 alin. (1) din lege se realizeaza de
catre toti creditorii care si-au depus cererile de admitere a creantelor asupra
averii debitorului in termenul stabilit de judecatorul sindic, potrivit art. 33
din lege, si ale caror creante au fost verificate si admise in mod definitiv in
tabelul creantelor prevazute la art. 98 din lege". O interpretare
contrara, in sensul celor sustinute de autorul exceptiei, ar constitui,
potrivit punctului de vedere al Guvernului, "o incalcare a spiritului
prevederilor art. 67 alin. (3) din lege si a principiului general de drept
<<actus interpretandus est potius ut valeat quam ut pereat>>,
consacrat si de art. 978 din Codul civil". Referindu-se si la
jurisprudenta si doctrina de specialitate, Guvernul arata ca acestea "sunt
constante in a sustine aceasta interpretare, neexistand indoieli in ceea ce
priveste faptul ca votarea planului de reorganizare urmeaza a fi realizata doar
dupa ce contestatiile impotriva declaratiilor de creanta depuse de creditori au
fost solutionate definitiv". In consecinta, arata Guvernul, "toti
creditorii aflati in aceeasi situatie (creante verificate si admise) se bucura
de egalitate de tratament, in deplin acord cu prevederile art. 16 din
Constitutie si cu jurisprudenta constanta a Curtii Constitutionale".
Referitor la invocarea incalcarii dispozitiilor art. 54 din Constitutie,
care consacra principiul bunei-credinte in exercitarea drepturilor
constitutionale de catre titularii acestora, Guvernul considera exceptia
inadmisibila, "intrucat prevederile constitutionale respective nu au
legatura cu solutionarea cauzei aflate pe rolul instantei judecatoresti".
In ceea ce priveste dispozitiile art. 67 alin. (4), care prevad votarea pe
categorii de creante, se apreciaza de catre Guvern ca "acestea realizeaza
o punere in practica a politicii legiuitorului de protectie speciala a unor
anumite categorii de titulari de creante, cum ar fi cele izvorate din contracte
de munca sau din obligatii de intretinere, care, datorita cuantumului de obicei
scazut, s-ar afla in pericol de a fi dezavantajate in ipoteza includerii
acestora in categoria creantelor chirografare generale". De altfel,
sustine Guvernul, "votul pe categorii de creante este o practica uzitata
in mod curent in tari cu traditie, precum S.U.A. sau Germania".
Relativ la dispozitiile art. 108 din lege, Guvernul sustine ca, "fiind
vorba de ordinea de satisfacere a diferitelor categorii de creante stabilite de
lege, iar nu de votarea si confirmarea planului de reorganizare, [...] exceptia
de neconstitutionalitate este neintemeiata". Se mai arata ca in acest caz
nu poate fi vorba de incalcarea principiului egalitatii in drepturi a
cetatenilor sau a exercitarii cu buna-credinta a drepturilor si libertatilor constitutionale.
In speta privilegiile sunt acordate anumitor categorii de creditori, deci nu
poate fi vorba de incalcarea principiului egalitatii in drepturi, care
"trebuie privita pentru persoanele care fac parte dintr-o anumita
categorie, aflate in situatii similare".
Presedintii celor doua Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele
lor de vedere asupra exceptiei de neconstitutionalitate.
CURTEA,
examinand incheierea de sesizare, punctul de vedere al Guvernului, raportul
intocmit de judecatorul-raportor, concluziile procurorului, dispozitiile legale
criticate, raportate la prevederile Constitutiei, precum si Legea nr. 47/1992,
retine urmatoarele:
Curtea Constitutionala a fost legal sesizata si este competenta, potrivit
dispozitiilor art. 144 lit. c) din Constitutie, precum si celor ale art. 1
alin. (1), ale art. 2, 3, 12 si 23 din Legea nr. 47/1992, republicata, sa
solutioneze exceptia de neconstitutionalitate ridicata.
Obiectul exceptiei de neconstitutionalitate, astfel cum a fost formulata,
il constituie dispozitiile art. 67 alin. (3) si (4), art. 68 alin. (1) si ale
art. 108 din Legea nr. 64 din 22 iunie 1995 privind procedura reorganizarii
judiciare si a falimentului, republicata in Monitorul Oficial al Romaniei,
Partea I, nr. 608 din 13 decembrie 1999, avand urmatorul cuprins:
- Art. 67 alin. (3) si (4): "(3) Numai creditorii ale caror creante nu
sunt contestate vor fi indreptatiti sa voteze cu privire la plan.
(4) Urmatoarele categorii de creditori vor vota separat:
a) creditorii avand garantii reale;
b) creditorii mentionati la art. 108 pct. 3 si 6;
c) creditorii chirografari.";
- Art. 68 alin. (1): "Un plan va fi confirmat de judecatorul-sindic,
daca cel putin doua dintre categoriile de creditori mentionate la art. 67 alin.
(4) accepta planul.";
- Art. 108: "Creantele vor fi platite, atat in cazul lichidarii unor
bunuri din averea debitorului pe baza de plan, cat si in cazul falimentului, in
urmatoarea ordine:
1. taxele, timbrele si orice alte cheltuieli aferente procedurii instituite
prin prezenta lege, inclusiv cheltuielile necesare pentru conservarea si
administrarea bunurilor din averea debitorului, precum si plata retributiilor
persoanelor angajate in conditiile art. 9, art. 17 alin. (1), art. 21 si ale
art. 22, sub rezerva celor prevazute la art. 69 alin. (3);
2. creantele reprezentand creditele, cu dobanzile si cheltuielile aferente,
acordate de banci in perioada de reorganizare, precum si creantele rezultand
din continuarea activitatii debitorului, in conditiile art. 74;
3. creantele izvorate din contracte de munca, pe cel mult 6 luni anterioare
deschiderii procedurii;
4. creantele statului provenite din impozite, taxe, amenzi si din alte sume
ce reprezinta venituri publice, potrivit Legii nr. 72/1996 privind finantele
publice;
5. in conditiile art. 106 alin. (3), creantele garantate cu garantii reale
asupra bunurilor;
6. creantele reprezentand sumele datorate de catre debitor unor terti in
baza unor obligatii de intretinere, alocatii pentru minori sau de plata a unor
sume periodice destinate asigurarii mijloacelor de existenta;
7. creantele reprezentand sumele stabilite de judecatorul-sindic pentru
intretinerea debitorului si a familiei sale, daca acesta este persoana fizica;
8. creantele reprezentand credite bancare, cu cheltuielile si dobanzile
aferente, cele rezultate din livrari de produse, prestari de servicii sau alte
lucrari, precum si din chirii;
9. alte creante chirografare."
Ordonanta Guvernului nr. 38 din 30 ianuarie 2002 pentru modificarea si
completarea Legii nr. 64/1995 privind procedura reorganizarii judiciare si a
falimentului, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 95 din
2 februarie 2002, a adus unele modificari si completari tuturor textelor
criticate pentru neconstitutionalitate. Potrivit art. II din Ordonanta
Guvernului nr. 38/2002, aceasta "intra in vigoare dupa 180 zile de la data
publicarii ei in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, cu exceptia
prevederilor art. III, care intra in vigoare la data publicarii". Astfel,
textele legale criticate pentru neconstitutionalitate, in vigoare ulterior
datei de 14 iunie 2002 cand a fost sesizata Curtea Constitutionala cu exceptia
de neconstitutionalitate, au, in urma modificarii si completarii, potrivit art.
I din Ordonanta Guvernului nr. 38/2002, urmatorul cuprins:
- Art. 67 alin. (3) si (4): "(3) Nu vor fi incluse in cvorum si nu vor
participa la votarea asupra planului de reorganizare, propus de debitorul
persoana fizica, creantele al caror titular este sot, ruda sau afin pana la
gradul al patrulea inclusiv cu debitorul.
(4) Fiecare creanta beneficiaza de un drept de vot, pe care titularul
acesteia il exercita in categoria de creante din care face parte creanta
respectiva.";
- Art. 68 alin. (1): "La data stabilita, un plan va fi confirmat de
catre judecatorul-sindic, daca sunt intrunite urmatoarele conditii:
A. cel putin doua dintre categoriile de creante mentionate la art. 67 alin.
(5) accepta sau sunt socotite ca accepta planul, cu conditia ca cel putin una
dintre categoriile defavorizate sa accepte planul;
B. fiecare categorie defavorizata de creante care a respins planul, precum
si fiecare creanta care a respins planul vor fi supuse unui tratament corect si
echitabil prin plan.
Tratament corect si echitabil exista atunci cand:
a) nici una dintre categoriile care resping planul si nici o creanta care
respinge planul nu primesc mai putin decat ar fi primit in cazul falimentului;
b) nici o categorie sau nici o creanta apartinand unei categorii nu
primeste mai mult decat valoarea totala a creantei sale;
c) in cazul in care o categorie defavorizata respinge planul, nici un
asociat, actionar sau categorie de creante cu rang inferior categoriei
defavorizate neacceptante nu primeste nimic. Se considera ca asociatii sau
actionarii nu primesc nimic si in cazul in care planul prevede ca acestia vor
primi o valoare cel mult egala cu o noua contributie financiara pe care au
efectuat-o in favoarea debitorului, pana la data confirmarii planului, cu titlu
irevocabil si nesupusa vreunei alte conditii decat cea a confirmarii
planului.";
- Art. 108 partea introductiva si pct. 1 - 5, 10 si 11: "Creantele vor
fi platite, in cazul falimentului, in urmatoarea ordine:
1. taxele, timbrele si orice alte cheltuieli aferente procedurii instituite
prin prezenta lege, inclusiv cheltuielile necesare pentru conservarea si
administrarea bunurilor din averea debitorului, precum si plata remuneratiilor
persoanelor angajate in conditiile art. 9, art. 17 alin. (1), art. 21, art. 22
si ale art. 62 alin. (3), sub rezerva celor prevazute la art. 69 alin. (3);
2. creantele reprezentand creditele, cu dobanzile si cheltuielile aferente,
acordate de societatile bancare dupa deschiderea procedurii, precum si
creantele rezultand din continuarea activitatii debitorului dupa deschiderea
procedurii;
3. creantele izvorate din raporturi de munca, pe cel mult 6 luni anterioare
deschiderii procedurii;
4. creantele bugetare;
5. in conditiile art. 106 alin. (3), creantele garantate cu ipoteci, gajuri
sau alte garantii reale mobiliare, ori drepturi de retentie, de orice fel;
[...]
10. creantele subordonate, in urmatoarea ordine de preferinta:
a) creditele acordate persoanei juridice debitoare de catre un asociat sau
actionar detinand cel putin 10% din capitalul social;
b) creantele izvorand din acte cu titlu gratuit;
11. creantele asociatilor sau actionarilor persoanei juridice debitoare,
derivand din dreptul rezidual al calitatii lor, in conformitate cu prevederile
legale si statutare."
Critica de neconstitutionalitate se bazeaza pe sustinerea ca prin
inegalitatea instituita in raporturile dintre diferite categorii de creditori
sunt incalcate dispozitiile constitutionale ale art. 16 alin. (1) si art. 54,
care au urmatorul cuprins:
- Art. 16 alin. (1): "Cetatenii sunt egali in fata legii si a
autoritatilor publice, fara privilegii si fara discriminari.";
- Art. 54: "Cetatenii romani, cetatenii straini si apatrizii trebuie
sa-si exercite drepturile si libertatile constitutionale cu buna-credinta, fara
sa incalce drepturile si libertatile celorlalti."
Examinand textele criticate ale Legii nr. 64/1995, republicata, comparativ
cu cele modificate si completate prin Ordonanta Guvernului nr. 38/2002, Curtea
retine urmatoarele:
Dispozitiile art. 67 alin. (3) din lege, in actuala lor redactare, nu mai
preiau dispozitia criticata de autorul exceptiei referitoare la votarea
planurilor de reorganizare numai de catre creditorii ale caror creante nu sunt
contestate. In aceste conditii, existand diferente esentiale intre cele doua
reglementari, Curtea constata, in temeiul dispozitiilor art. 23 alin. (1)
coroborate cu cele ale alin. (6) din acelasi articol al Legii nr. 47/1992,
republicata, ca exceptia de neconstitutionalitate a textului respectiv a
devenit inadmisibila, intrucat dispozitia criticata nu mai este in vigoare.
In ceea ce priveste dispozitiile art. 68 alin. (1) din Legea nr. 64/1995,
republicata, astfel cum au fost modificate prin Ordonanta Guvernului nr.
38/2002, acestea difera in totalitate fata de dispozitia in vigoare la data
formularii exceptiei de neconstitutionalitate. In actuala redactare a textului
sunt, in mod evident, asigurate conditii pentru "un tratament corect si
echitabil" prin planul de reorganizare, inlaturandu-se astfel elementele
de inegalitate si discriminare invocate prin critica de neconstitutionalitate.
In aceasta situatie, Curtea constata ca dispozitia criticata nu mai este in vigoare
si, in consecinta, exceptia a devenit inadmisibila, conform dispozitiilor art.
23 alin. (1) si (6) din Legea nr. 47/1992, republicata.
Cu privire la dispozitiile art. 108 din lege, partial modificate prin
Ordonanta Guvernului nr. 38/2002, Curtea observa ca acestea reglementeaza
aspecte ale lichidarii bunurilor din averea debitorului, dupa deschiderea
procedurii falimentului, referindu-se in mod concret la distribuirea intr-o
anumita ordine a fondurilor obtinute din vanzarea bunurilor din averea debitorului,
respectiv la ordinea de plata a creantelor, in cazul falimentului. Aceste
reglementari nu au legatura cu solutionarea recursului aflat pe rolul Curtii de
Apel Constanta impotriva Incheierii din 14 noiembrie 2001 pronuntate de
Tribunalul Constanta - judecatorul-sindic, prin care a fost respinsa cererea de
confirmare a planului de reorganizare propus de debitoarea Societatea
Comerciala "Agromec" - S.A. Horia - autorul exceptiei de
neconstitutionalitate. Intrucat, conform dispozitiilor art. 23 alin. (1) din
Legea nr. 47/1992, republicata, Curtea Constitutionala decide asupra exceptiei
de neconstitutionalitate avand ca obiect dispozitii dintr-o lege sau dintr-o
ordonanta in vigoare de care depinde solutionarea cauzei, Curtea constata,
potrivit alin. (6) din acelasi articol, ca exceptia este inadmisibila.
In ceea ce priveste dispozitiile art. 67 alin. (4) din Legea nr. 64/1995,
republicata, in forma sa anterioara modificarii se prevedea ca "vor vota
separat: a) creditorii avand garantii reale; b) creditorii mentionati la art.
108 pct. 3 si 6; c) creditorii chirografari". In redactarea in vigoare
reglementarea este mai precisa, dar asemanatoare, prevazandu-se ca fiecare
creanta beneficiaza de un drept de vot pe care titularul acestuia il exercita
in categoria de creante din care face parte creanta respectiva. In consecinta,
dispozitia legala criticata a fost preluata, in principiu, in noua redactare,
Curtea urmand sa examineze, in conformitate cu jurisprudenta sa, exceptia
referitoare la dispozitiile art. 67 alin. (4) din Legea nr. 64/1995,
republicata, astfel cum a fost modificata si completata prin Ordonanta
Guvernului nr. 38/2002.
Analizand exceptia de neconstitutionalitate sub acest aspect, Curtea
constata ca aceasta este neintemeiata.
Pe de o parte, art. 67 alin. (4) din Legea nr. 64/1995, republicata, astfel
cum a fost modificata si completata prin Ordonanta Guvernului nr. 38/2002, nu
incalca principiul egalitatii in drepturi consacrat de art. 16 alin. (1) din
Constitutie. Acest principiu, prevazut si de art. 14 din Conventia pentru
apararea drepturilor omului si a libertatilor fundamentale, astfel cum este
aplicat in jurisprudenta Curtii Constitutionale si a Curtii Europene a
Drepturilor Omului, nu are semnificatia uniformitatii, fiind posibila reglementarea
unor tratamente juridice diferite, aplicabile in situatii diferite, justificata
in mod rational si obiectiv. Or, in cauza Curtea retine ca natura diferita a
creantelor reprezinta o asemenea justificare a exercitarii dreptului de vot cu
privire la planul de reorganizare pentru fiecare categorie de creante. De
altfel, problema creantelor privilegiate se pune si in legatura cu alte
dispozitii legale (de exemplu, art. 1722 - 1726 din Codul civil), fara a se
considera ca aceasta diferentiere ar fi neconstitutionala.
Pe de alta parte, atat dispozitiile art. 16 alin. (1), cat si cele ale art.
54 din Constitutie, privind egalitatea cetatenilor in fata legii si
autoritatilor publice si, respectiv, exercitarea cu buna-credinta a drepturilor
si libertatilor constitutionale, nu au legatura cu reglementarea speciala in
materia reorganizarii judiciare si a falimentului, care se aplica
comerciantilor aflati in insolventa, asa cum precizeaza dispozitiile art. 1 din
Legea nr. 64/1995, republicata, astfel cum au fost modificate prin Ordonanta
Guvernului nr. 38/2002.
Fata de cele de mai sus, in temeiul art. 144 lit. c) si al art. 145 alin.
(2) din Constitutie, precum si al art. 13 alin. (1) lit. A.c), al art. 23 si al
art. 25 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, republicata,
CURTEA
In numele legii
DECIDE:
1. Respinge, ca devenita inadmisibila, exceptia de neconstitutionalitate a
dispozitiilor art. 67 alin. (3) si art. 68 alin. (1) din Legea nr. 64/1995
privind procedura reorganizarii judiciare si a falimentului, republicata,
exceptie ridicata de Societatea Comerciala "Agromec" - S.A. Horia in
Dosarul nr. 133C/Com/2002 al Curtii de Apel Constanta.
2. Respinge, ca fiind inadmisibila, exceptia de neconstitutionalitate a
dispozitiilor art. 108 din Legea nr. 64/1995, republicata, exceptie ridicata de
acelasi autor in acelasi dosar.
3. Respinge, ca fiind neintemeiata, exceptia de neconstitutionalitate a
dispozitiilor art. 67 alin. (4) din Legea nr. 64/1995, republicata, exceptie
ridicata de acelasi autor in acelasi dosar.
Definitiva si obligatorie.
Pronuntata in sedinta publica din data de 21 ianuarie 2003.
PRESEDINTELE CURTII CONSTITUTIONALE,
prof. univ. dr. NICOLAE POPA
Magistrat asistent,
Mihai Paul Cotta