DECIZIE Nr.
216 din 13 martie 2007
referitoare la exceptia de
neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 1, art. 3 si art. 8 alin. 1 din
Decretul nr. 167/1958 privitor la prescriptia extinctiva
ACT EMIS DE:
CURTEA CONSTITUTIONALA
ACT PUBLICAT IN:
MONITORUL OFICIAL NR. 308 din 9 mai 2007
Ioan Vida - preşedinte
Nicolae Cochinescu - judecător
Aspazia Cojocaru - judecător
Kozsokar Gabor
- judecător
Acsinte Gaspar - judecător
Petre Ninosu -
judecător
Ion
Predescu - judecător
Şerban Viorel Stănoiu - judecător
Tudorel Toader - judecător
Antonia Constantin - procuror
Mihaela Senia Costinescu - magistrat-asistent
Pe rol se află soluţionarea excepţiei de
neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 1, art. 3 şi art. 8 alin. 1 din
Decretul nr. 167/1958
privitor la prescripţia extinctivă, excepţie ridicată, din oficiu, de instanţa
judecătorească în Dosarul nr. 13.479/2005 al Judecătoriei Constanţa.
La apelul nominal se prezintă partea Eugenia Tudorache,
lipsind celelalte părţi, faţă de care procedura de citare a fost legal
îndeplinită.
Partea prezentă susţine admiterea excepţiei de
neconstituţionalitate, întrucat
în cazul cererilor de despăgubire sau de restituire a bunurilor preluate abuziv
în timpul regimului comunist nu poate opera termenul de prescripţie instituit
de Decretul nr. 167/1958, ci este necesară o repunere în termen în vederea dobandirii drepturilor cuvenite.
Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de
respingere a excepţiei de neconstituţionalitate ca fiind inadmisibilă, deoarece
instanţa pretinde completarea textului de lege criticat şi lămurirea unor
aspecte ce ţin de competenţa sa exclusivă.
C U R T E A,
avand în vedere actele şi
lucrările dosarului, reţine următoarele:
Prin Incheierea din 13 noiembrie 2006, pronunţată în
Dosarul nr. 13.479/2005, Judecătoria Constanţa a sesizat, din oficiu, Curtea
Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 1,
art. 3 şi art. 8 alin. 1 din Decretul nr. 167/1958 privitor la prescripţia
extinctivă.
In motivarea excepţiei de neconstituţionalitate Judecătoria Constanţa susţine că recunoaşterea prin lege a
dreptului la despăgubiri pentru anumite bunuri preluate abuziv în timpul
regimului comunist, cu excluderea altora, constituie o soluţie legislativă
discriminatorie. Cu toate că nu se poate extinde aplicabilitatea legilor
speciale de reparaţie unor bunuri neprevăzute în acestea, eliminarea
discriminării arbitrare este posibilă şi se impune prin înlăturarea incidenţei
normelor privind prescripţia extinctivă în cazul tuturor preluărilor abuzive de
bunuri, fapt ce ar da posibilitatea tuturor păgubiţilor de a formula în
justiţie acţiuni în revendicare.
Prin urmare, dispoziţiile art. 1, ale art. 3 şi ale
art. 8 alin. 1 din Decretul nr. 167/1958 contravin prevederilor constituţionale
ale art. 16 care consacră egalitatea în drepturi a cetăţenilor, ale art. 44
referitoare la dreptul de proprietate privată şi ale art. 46 privind dreptul la
moştenire, în măsura în care sunt aplicabile şi cererilor privind acordarea de
despăgubiri pentru bunurile preluate în perioada regimului comunist.
In conformitate cu dispoziţiile art. 30 alin. (1) din
Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată preşedinţilor celor
două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi
formula punctele de vedere cu privire la excepţia de neconstituţionalitate.
Avocatul Poporului apreciază
că dispoziţiile art. 1, ale art. 3 şi ale art. 8 alin. (1) din Decretul nr.
167/1958 nu contravin prevederilor constituţionale invocate, excepţia de
neconstituţionalitate cu un atare obiect fiind neîntemeiată.
Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului şi
Guvernul nu au comunicat punctele lor de vedere cu
privire la excepţia de neconstituţionalitate.
C U R T E A,
examinand încheierea de
sesizare, punctul de vedere al Avocatului Poporului, raportul întocmit de
judecătorul-raportor, susţinerile părţii prezente, concluziile procurorului,
dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi
Legea nr. 47/1992, reţine următoarele:
Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este
competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, ale art. 1
alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze
excepţia de neconstituţionalitate.
Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl
constituie dispoziţiile art. 1, ale art. 3 şi ale art. 8 alin. 1 din Decretul
nr. 167/1958 privitor la prescripţia extinctivă, publicat în Buletinul Oficial
al Romaniei, Partea I, nr. 19
din 21 aprilie 1958, care au următorul conţinut:
- Art. 1: „Dreptul la
acţiune, avand un obiect patrimonial, se stinge prin prescripţie, dacă nu a fost exercitat în
termenul stabilit în lege.
Odată cu stingerea dreptului la acţiune privind un
drept principal se stinge şi dreptul la acţiune privind accesorii.
Orice clauză care se abate de la reglementarea
legală a prescripţiei este nulă.";
- Art. 3: „ Termenul prescripţiei este de 3 ani.";
- Art. 8 alin. 1: „Prescripţia dreptului la acţiune în repararea pagubei pricinuite
prin fapta ilicită, începe să curgă de la data cand păgubitul a cunoscut sau trebuia să cunoască, atatpaguba cat şipe cel care răspunde
de ea."
Autorul excepţiei susţine că dispoziţiile legale
criticate încalcă prevederile constituţionale ale art. 16 care consacră
egalitatea în drepturi a cetăţenilor, ale art. 44 referitoare la dreptul de
proprietate privată, ale art. 46 privind dreptul la moştenire, precum şi ale
art. 154 alin. (1) referitoare la conflictul temporal de legi.
Examinand excepţia de
neconstituţionalitate, Curtea reţine că recunoaşterea, prin lege, a dreptului
la despăgubiri numai pentru anumite bunuri preluate abuziv în timpul regimului
comunist reprezintă o opţiune a legiuitorului, care este în concordanţă cu
caracterul reparator al acestei legi, pe de o parte, şi care ţine de politica
legislativă fiscală a statului, pe de altă parte. Mai mult, această opţiune
este în deplină concordanţă cu prevederile art. 44 alin. (1) teza a doua din Constituţie,
potrivit cărora conţinutul şi limitele dreptului de proprietate sunt stabilite
de lege.
Insă Curtea observă că neconstituţionalitatea textelor
de lege criticate este dedusă exclusiv din modul de aplicare a prevederilor
legale privind prescripţia extinctivă în cauza aflată pe rolul instanţei.
Astfel, motivele invocate în susţinerea excepţiei demonstrează că, în
realitate, obiectul criticii îl constituie această operaţiune, pe care Curtea
ar urma să o cenzureze. Or, exercitarea controlului asupra activităţii de
aplicare în concret a normelor legale reprezintă atributul exclusiv al
instanţelor judecătoreşti, Curtea Constituţională fiind competentă, potrivit
art. 2 alin. (3) din Legea nr. 47/1992, să se pronunţe numai asupra problemelor
de drept, „fără a putea modifica sau completa prevederile supuse
controlului".
Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art.
146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1-3,
art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992,
CURTEA CONSTITUŢION ALĂ
In numele legii
DECI DE:
Respinge, ca fiind inadmisibilă, excepţia de
neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 1, art. 3 şi art. 8 alin. 1 din
Decretul nr. 167/1958 privitor la prescripţia extinctivă, excepţie ridicată,
din oficiu, de instanţa judecătorească în Dosarul nr. 13.479/2005 al
Judecătoriei Constanţa.
Definitivă şi general obligatorie.
Pronunţată în şedinţa publică din data de 13 martie
2007.
PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE,
rof. univ. dr. IOAN VIDA
Magistrat-asistent,
Mihaela Senia Costinescu