Decizia Nr.214 din 15.02.2011

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Carmen-Cătălina Gliga.Pe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a prevederilor art. 1114 din Codul civil şi art. 589 din Codul de procedură civilă, excepţie ridicată de Societatea Comercială „Agroindustriale“ - S.A. din Craiova în Dosarul nr. 14.055/63/2009 al Tribunalului Dolj - Secţia civilă.La apelul nominal lipsesc părţile, faţă de care procedura de citare este legal îndeplinită.Magistratul-asistent referă asupra cauzei şi supune analizei plenului Curţii Constituţionale adresa transmisă de Tribunalul Dolj - Secţia civilă, la care a fost anexată o copie a încheierii de şedinţă pronunţate în data de 3 februarie 2011 în Camera de Consiliu, prin care această instanţă a rectificat, din oficiu, încheierea de sesizare a instanţei de contencios constituţional, pronunţată în data de 5 februarie 2010.Astfel, arată că, dintr-o eroare materială, în considerentele şi dispozitivul acestei încheieri s-a menţionat că „instanţa urmează a încuviinţa cererea de sesizare a Curţii Constituţionale cu soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 1114 şi art. 1115 din Codul civil, precum şi a art. 589 din Codul de procedură civilă“, în loc de „instanţa urmează a încuviinţa cererea de sesizare a Curţii Constituţionale cu soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 1114 din Codul civil şi art. 589 din Codul de procedură civilă“, aşa cum era corect. Aşa fiind, Tribunalul Dolj - Secţia civilă învederează Curţii Constituţionale că, în realitate, obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie dispoziţiile art. 1114 din Codul civil şi art. 589 din Codul de procedură civilă.Reprezentantul Ministerului Public solicită Curţii Constituţionale să ia în considerare această rectificare şi să se examineze excepţia de neconstituţionalitate aşa cum, în mod corect, a fost invocată în faţa instanţei de judecată.Curtea, luând act de cele expuse, consideră cauza în stare de judecată.Preşedintele acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere a excepţiei de neconstituţionalitate ca neîntemeiată.CURTEA,având în vedere actele şi lucrările dosarului, constată următoarele:Prin Încheierea din 5 februarie 2010, pronunţată în Dosarul nr. 14.055/63/2009, Tribunalul Dolj - Secţia civilă a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor „art. 1114 şi art. 1115 din Codul civil, precum şi a art. 589 din Codul de procedură civilă“, excepţie ridicată de Societatea Comercială „Agroindustriale“ - S.A. din Craiova într-o cauză civilă având ca obiect validarea ofertei reale de plată.În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate autorul acesteia susţine că prevederile art. 1114 din Codul civil restrâng posibilitatea instituţiei ofertei reale urmate de consemnaţiune doar la obligaţii care au ca obiect o sumă de bani, indiferent de buna sau reaua-credinţă a creditorului. Se arată că „prin acest text de lege este lezat dreptul de proprietate al persoanei fizice sau juridice al cărei consimţământ este substituit prin procedură de către debitoare, cu concursul executorului judecătoresc şi al instanţei de judecată“. Aşa fiind, apreciază că procedura reglementată de art. 1114 din Codul civil poate avea drept consecinţă prejudicierea societăţii, prin diminuarea nejustificată a patrimoniului acesteia, îngrădindu-se discreţionar dreptul de proprietate al creditoarei al cărei consimţământ în acceptarea plăţii este suplinit de către instanţa de judecată şi debitor, prin intermediul acestei proceduri.În ceea ce priveşte prevederile art. 589 din Codul de procedură civilă, autorul excepţiei apreciază că acestea contravin dispoziţiilor constituţionale referitoare la dreptul la un proces echitabil, în condiţiile în care, independent de regulile stabilite pentru cererea principală, competenţa aparţine în primă instanţă judecătoriei, astfel încât părţile nu beneficiază de o procedură justă şi echitabilă care să garanteze drepturile lor. În final, susţine că art. 589 din Codul de procedură civilă contravine art. 124 şi art. 126 alin. (1) din Constituţie, în condiţiile în care reprezintă o ingerinţă a părţilor în activitatea de judecată, ingerinţă de natură a exclude posibilitatea instanţei sesizate cu o cerere de chemare în judecată de a stabili întinderea drepturilor subiective ale părţilor, buna sau reaua-credinţă a acestora.Tribunalul Dolj - Secţia civilă şi-a exprimat opinia asupra excepţiei de neconstituţionalitate, în sensul netemeiniciei acesteia.Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.Avocatul Poporului consideră că prevederile de lege criticate sunt constituţionale. În acest sens, apreciază că acestea nu contravin normelor constituţionale invocate, fiind totodată conforme şi cu dispoziţiile art. 126 alin. (2) din Constituţie, potrivit cărora „Competenţa instanţelor judecătoreşti şi procedura de judecată sunt prevăzute numai prin lege“.Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului şi Guvernul nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.CURTEA,examinând încheierea de sesizare, punctul de vedere al Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, notele scrise depuse la dosar, concluziile procurorului, prevederile legale criticate, raportate la dispoziţiile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele:Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate.Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate, aşa cum reiese din încheierea de sesizare a Curţii, îl constituie prevederile art. 1114 şi art. 1115 din Codul civil, precum şi cele ale art. 589 din Codul de procedură civilă.Ulterior sesizării instanţei de contencios constituţional, prin Adresa nr. 560 din 25 ianuarie 2011, Tribunalul Dolj - Secţia civilă învederează Curţii Constituţionale că încheierea de sesizare din data de 5 februarie 2010 a fost rectificată, din oficiu, întrucât, dintr-o eroare materială, în considerentele şi dispozitivul acestei încheieri s-a menţionat că „instanţa urmează a încuviinţa cererea de sesizare a Curţii Constituţionale cu soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 1114 şi art. 1115 din Codul civil, precum şi a art. 589 din Codul de procedură civilă“.Astfel, instanţa arată că, în realitate, sunt criticate ca fiind neconstituţionale numai prevederile art. 1114 din Codul civil şi art. 589 din Codul de procedură civilă, nu şi cele ale art. 1115 din Codul civil, aşa cum, în mod greşit, a fost menţionat.Ca atare, Curtea constată că obiectul excepţiei de neconstituţionalitate, asupra căruia urmează a se pronunţa, îl constituie prevederile art. 1114 din Codul civil şi art. 589 din Codul de procedură civilă, care au următorul conţinut:– Art. 1114 din Codul civil: „1. Când creditorul unei sume de bani refuză de a primi plata, debitorul poate să-i facă oferte reale, şi, refuzând creditorul de a primi, să consemneze suma.Ofertele reale, urmate de consemnaţiune, liberează pe debitor; ele, în privinţă-i ţin loc de plată, de sunt valabil făcute, şi suma consemnată, cu acest mod, este în rizico-pericolul creditorului.“; – Art. 589 din Codul de procedură civilă: „Cererea ce s-ar putea face înaintea judecătoriei, sau pentru ca să întărească, sau pentru ca să se anuleze aceste oferte şi consemnaţii, se va face prin osebită petiţie, după regulile stabilite pentru cererea principală.“Autorul excepţiei invocă încălcarea dispoziţiilor constituţionale ale art. 21 alin. (3) care consacră dreptul la un proces echitabil, art. 44 alin. (2) referitoare la ocrotirea şi garantarea proprietăţii private, art. 124 privind înfăptuirea justiţiei şi celor ale art. 126 referitoare la instanţele judecătoreşti. Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea constată că procedura prin care debitorul de bună-credinţă se poate libera de obligaţia care îi incumbă faţă de creditor, în cazul în care acesta din urmă refuză plata, se numeşte „ofertă reală urmată de consemnaţiune“ şi este reglementată în Codul civil în art. 1114-1121 şi în Codul de procedură civilă în art. 586-590. Astfel, procedura ofertei de plată urmată de consemnaţiune este subordonată refuzului creditorului de a primi plata ce i se datorează, textul invocat nelăsând loc unei extinderi interpretative. Curtea reţine că această procedură specială presupune două etape: o primă etapă ce începe prin somaţia prevăzută de art. 587 din Codul de procedură civilă şi se încheie prin întocmirea de către executorul judecătoresc a procesului-verbal ce constată neprezentarea creditorului ori refuzul acestuia de a primi suma sau, după caz, primirea plăţii, şi a doua etapă, ce presupune ca, înainte de consemnare, pentru valabilitatea acesteia, să se comunice creditorului o nouă somaţie, conformă cu art. 1116 din Codul civil. De asemenea, Curtea constată că legiuitorul, prin art. 1114 alin. 2 din Codul civil, reglementează ofertele reale urmate de consemnaţiune ce liberează pe debitor şi ţin loc de plată numai dacă sunt valabil făcute, subordonează prin aceasta, în mod imperios, validitatea ofertelor formelor enunţate de lege, astfel că buna-credinţă a debitorului, oricât de manifestă ar fi, nu poate îndeplini lipsa vreuneia din ele. În acest sens, art. 1115 din Codul civil stabileşte condiţiile care trebuie îndeplinite pentru ca ofertele să fie valabile. Oferta reală urmată de consemnaţiune eliberează pe debitor ca şi cum ar fi plătit însuşi creditorului; riscurile, în ceea ce priveşte bunul consemnat, trec asupra creditorului, iar curgerea dobânzilor este oprită, potrivit art. 1114 alin. 2 din Codul civil. Pentru ca debitorul să fie efectiv eliberat, el trebuie să consemneze efectiv suma datorată; oferta singură nu are niciun efect în ceea ce priveşte stingerea datoriei. Potrivit art. 589 din Codul de procedură civilă, indiferent de valoarea sumei consemnate, cererea făcută de debitor pentru confirmarea validităţii plăţii ori prin care creditorul solicită anularea ofertei şi consemnaţiunii, este de competenţa judecătoriei, ca primă instanţă. În lipsa unui text care să prevadă altfel, competenţa teritorială aparţine judecătoriei de la domiciliul pârâtului. Aceste prevederi legale se referă la competenţa şi la procedura de confirmare sau de contestare a ofertelor de plată şi a consemnaţiunilor, ele confirmând dreptul oricărei persoane interesate de a contesta oferta făcută de debitor şi însăşi consemnaţiunea sumei datorate. Contestarea plăţii sau a consemnaţiunii se va face printr-o cerere separată, astfel încât persoana interesată, cel mai adesea creditorul, nu va putea recurge la o simplă apărare sau excepţie în cadrul procedurii execuţionale, ci va trebui să formuleze o cerere distinctă, care se va soluţiona potrivit regulilor de drept comun. Curtea reţine că reglementarea criticată reprezintă norme de procedură, iar, potrivit art. 126 alin. (2) din Constituţie, stabilirea competenţei instanţelor şi a procedurii de judecată constituie atributul exclusiv al legiuitorului, acesta fiind ţinut, desigur, ca în procesul de legiferare să se circumscrie cadrului constituţional. Textele de lege criticate nu contravin dreptului părţilor de a se adresa justiţiei pentru apărarea drepturilor, a libertăţilor şi a intereselor legitime, de a beneficia de un proces echitabil şi de judecarea acestuia într-un termen rezonabil şi nici principiului constituţional conform căruia proprietatea privată este garantată şi ocrotită în mod egal de lege, indiferent de titular. Pentru motivele expuse, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992, CURTEA CONSTITUŢIONALĂ În numele legii DECIDE: Respinge, ca neîntemeiată, excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 1114 din Codul civil şi art. 589 din Codul de procedură civilă, excepţie ridicată de Societatea Comercială „Agroindustriale“ - S.A. din Craiova în Dosarul nr. 14.055/63/2009 al Tribunalului Dolj - Secţia civilă. Definitivă şi general obligatorie. Pronunţată în şedinţa publică din data de 15 februarie 2011. PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE, AUGUSTIN ZEGREAN Magistrat-asistent, Ingrid Alina Tudora