Decizia Nr.204 din 10.02.2011

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Iuliana Nedelcu.Pe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 22 alin. (2) din Legea nr. 275/2006 privind executarea pedepselor şi a măsurilor dispuse de organele judiciare în cursul procesului penal, excepţie invocată de Gheorghe Nicolae în Dosarul nr. 8.807/302/2010 al Judecătoriei Sectorului 5 Bucureşti, excepţie ce face obiectul Dosarului nr. 3.689 D/2010 al Curţii Constituţionale.La apelul nominal lipseşte autorul excepţiei, faţă de care procedura de citare este legal îndeplinită.Preşedintele dispune să se facă apelul şi în dosarele nr. 3.690 D/2010, nr. 3.691 D/2010, nr. 3.769 D/2010, nr. 3.770 D/2010 şi nr. 3.829 D/2010, având ca obiect aceeaşi excepţie de neconstituţionalitate, invocată de Cristian Gheorghe şi, respectiv, de Marius Ilinca în dosarele nr. 11.858/302/2010 şi nr. 10.182/302/2010 ale Judecătoriei Sectorului 5 Bucureşti, de Gheorghe Brînzan şi, respectiv, de Florin Ciprian Ionescu în dosarele nr. 1.523/203/2010 şi nr. 8.240/215/2010 ale Judecătoriei Craiova, şi de Rafael Constantin în Dosarul nr. 10.175/302/2010 al Judecătoriei Sectorului 5 Bucureşti.La apelul nominal lipsesc părţile, faţă de care procedura de citare este legal îndeplinită.Curtea, având în vedere obiectul excepţiilor de neconstituţionalitate ridicate în dosarele nr. 3.689 D/2010, nr. 3.690 D/2010, nr. 3.691D/2010, nr. 3.769 D/2010, nr. 3.770 D/2010 şi nr. 3.829 D/2010, pune în discuţie, din oficiu, problema conexării cauzelor.Reprezentantul Ministerului Public apreciază ca fiind întrunite condiţiile conexării dosarelor.Curtea, în temeiul dispoziţiilor art. 53 alin. (5) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale, dispune conexarea dosarelor nr. 3.690 D/2010, nr. 3.691D/2010, nr. 3.769 D/2010, nr. 3.770 D/2010 şi nr. 3.829 D/2010 la Dosarul nr. 3689 D/2010, care a fost primul înregistrat.După strigarea cauzei, se prezintă autorul excepţiei, Marius Ilinca. Având cuvântul, acesta arată că doreşte schimbarea regimului de detenţie de la închis la semideschis şi că îndeplineşte condiţiile legale pentru a beneficia de aceasta.Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a excepţiei de neconstituţionalitate ca neîntemeiată, arătând că textul de lege criticat nu încalcă prevederile constituţionale invocate.CURTEA,având în vedere actele şi lucrările dosarelor, reţine următoarele:Prin încheierile din 10 august 2010 şi, respectiv, 6 septembrie 2010, pronunţate în dosarele nr. 8.807/302/2010, nr. 11.858/302/2010, nr. 10.182/302/2010 şi, respectiv, nr. 10.175/302/2010, Judecătoria Sectorului 5 Bucureşti a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 22 alin. (2) din Legea nr. 275/2006 privind executarea pedepselor şi a măsurilor dispuse de organele judiciare în cursul procesului penal, excepţie invocată de Gheorghe Nicolae, Cristian Gheorghe, Marius Ilinca şi, respectiv, Rafael Constantin.Prin încheierile din 15 iunie 2010 şi 8 iunie 2010, pronunţate în dosarele nr. 1.523/203/2010 şi nr. 8.240/215/2010, Judecătoria Craiova a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 22 din Legea nr. 275/2006 privind executarea pedepselor şi a măsurilor dispuse de organele judiciare în cursul procesului penal, excepţie invocată de Gheorghe Brînzan şi, respectiv, de Florin Ciprian Ionescu.În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate, similară în dosarele conexate, se susţine, în esenţă, că textul de lege criticat încalcă prevederile constituţionale referitoare la egalitatea în faţa legii, precum şi pe cele care consacră dreptul la viaţă şi la integritate fizică şi psihică, prin aceea că permite o stabilire arbitrară a regimului de executare a pedepsei pe care urmează să îl suporte deţinutul. Se arată că aprecierea în sensul că „decizia o are judecătorul delegat este neconformă cu dreptul la integritate psihică, întrucât acesta ia decizia pe baza raportului Comisiei, care poate dispune «în mod excepţional», fără stabilirea unor limite, ce înseamnă regimul pe care urmează să îl suporte deţinutul“. Se mai arată că judecarea de către aceeaşi Comisie a naturii şi modului de săvârşire a infracţiunii, fără ca deţinutul să aibă posibilitatea depunerii de probatorii şi fără ca această Comisie să cunoască întreaga situaţie avută în vedere de instanţa de judecată care a pronunţat condamnarea, reprezintă un act de ingerinţă în competenţa autorităţii judiciare, nepermis într-o ordine constituţională guvernată de principiul separaţiei puterilor în stat. Se conchide în sensul că sintagma „în mod excepţional“, cuprinsă în textul de lege criticat, îngrădeşte nepermis drepturile fundamentale şi se impune înlăturarea ei.Judecătoria Sectorului 5 Bucureşti apreciază că excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată, întrucât textul de lege criticat nu încalcă prevederile constituţionale invocate.Judecătoria Craiova apreciază că excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată, întrucât textul de lege criticat nu încalcă prevederile constituţionale invocate.În conformitate cu dispoziţiile art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierile de sesizare au fost comunicate preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate ridicate.Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului, Guvernul şi Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere cu privire la excepţia de neconstituţionalitate.CURTEA,examinând încheierile de sesizare, rapoartele întocmite de judecătorul-raportor, susţinerile părţii prezente, concluziile procurorului, dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele: Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate.Din examinarea încheierilor de sesizare, precum şi a concluziilor scrise depuse de autorii excepţiei în dosarele instanţelor de judecată, rezultă că în toate aceste dosare obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie dispoziţiile Legii nr. 275/2006 privind executarea pedepselor şi a măsurilor dispuse de organele judiciare în cursul procesului penal, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 627 din 20 iulie 2006, cuprinse în art. 22 alin. (2), potrivit cărora „În mod excepţional, natura şi modul de săvârşire a infracţiunii, precum şi persoana condamnatului pot determina includerea persoanei condamnate în regimul de executare imediat inferior ca grad de severitate“, astfel încât numai cu privire la acestea Curtea urmează a se pronunţa.În susţinerea excepţiei se invocă dispoziţiile constituţionale cuprinse în art. 1 alin. (4) privind separaţia puterilor în stat, în art. 16 - Egalitatea în drepturi şi în art. 22 - Dreptul la viaţă şi la integritate fizică şi psihică.Examinând excepţia de neconstituţionalitate, astfel cum a fost formulată, Curtea constată că s-a mai pronunţat asupra constituţionalităţii aceloraşi dispoziţii legale, prin raportare la aceleaşi prevederi constituţionale şi faţă de critici similare sau identice. Astfel, de exemplu, prin Decizia nr. 1.315 din 2 decembrie 2008, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 874 din 23 decembrie 2008, şi Decizia nr. 180 din 12 februarie 2009, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 158 din 13 martie 2009, Curtea a statuat, pentru considerentele acolo reţinute, că dispoziţiile care reglementează regimurile de executare a pedepselor privative de libertate, inclusiv cele referitoare la procedura schimbării regimului de executare a pedepselor privative de libertate în regimul imediat inferior ca grad de severitate, nu stabilesc privilegii sau discriminări.De asemenea, prin Decizia nr. 1.143 din 15 septembrie 2009, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 679 din 9 octombrie 2009, răspunzând aceloraşi critici referitoare la încălcarea art. 22 din Constituţie privind dreptul la integritate fizică şi psihică al persoanei, Curtea a apreciat că aceasta nu poate fi reţinută, deoarece vizează modul de interpretare şi aplicare a legii de către comisia pentru individualizarea regimului de executare a pedepselor privative de libertate, aspect care excedează competenţei Curţii Constituţionale. De altfel, potrivit art. 26 alin. (1) şi (5) din Legea nr. 275/2006, schimbarea regimului de executare a pedepselor privative de libertate se dispune de judecătorul delegat, prin încheiere motivată, iar nu de comisia din cadrul penitenciarului. În plus, în temeiul art. 26 alin. (8) din acelaşi act normativ, împotriva acestei încheieri persoana condamnată poate introduce contestaţie la judecătoria în a cărei circumscripţie se află penitenciarul, cadru în care, beneficiind de garanţiile stabilite de lege, poate formula toate apărările pe care le consideră necesare.Deoarece până în prezent nu au intervenit elemente noi, de natură să determine schimbarea acestei jurisprudenţe, soluţia şi considerentele deciziilor menţionate îşi păstrează valabilitatea.Pentru motivele mai sus arătate, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992,CURTEA CONSTITUŢIONALĂÎn numele legiiDECIDE:Respinge ca neîntemeiată excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 22 alin. (2) din Legea nr. 275/2006 privind executarea pedepselor şi a măsurilor dispuse de organele judiciare în cursul procesului penal, excepţie invocată de Gheorghe Nicolae, Cristian Gheorghe şi, respectiv, de Marius Ilinca în dosarele nr. 8.807/302/2010, nr. 11.858/302/2010 şi, respectiv, nr. 10.182/302/2010 ale Judecătoriei Sectorului 5 Bucureşti, de Gheorghe Brînzan şi Florin Ciprian Ionescu în dosarele nr. 1.523/203/2010 şi nr. 8.240/215/2010 ale Judecătoriei Craiova şi de Rafael Constantin în Dosarul nr. 10.175/302/2010 al Judecătoriei Sectorului 5 Bucureşti.Definitivă şi general obligatorie.Pronunţată în şedinţa publică din data de 10 februarie 2011.PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE,AUGUSTIN ZEGREANPrim-magistrat-asistent,Marieta Safta