DECIZIE Nr. 196 din 13 mai 2003
referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 34 din
Codul de procedura civila
ACT EMIS DE: CURTEA CONSTITUTIONALA
ACT PUBLICAT IN: MONITORUL OFICIAL NR. 416 din 13 iunie 2003
Costica Bulai - presedinte
Constantin Doldur - judecator
Kozsokar Gabor - judecator
Petre Ninosu - judecator
Lucian Stangu - judecator
Serban Viorel Stanoiu - judecator
Ioan Vida - judecator
Paula C. Pantea - procuror
Ioana Marilena Chiva - magistrat-asistent
Pe rol se afla solutionarea exceptiei de neconstitutionalitate a
dispozitiilor art. 34 din Codul de procedura civila, exceptie ridicata de
Rodica Neagu in Dosarul nr. 5.180/2002 al Tribunalului Bucuresti - Sectia a
III-a civila.
La apelul nominal se constata lipsa partilor, fata de care procedura de
citare este legal indeplinita.
Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a exceptiei
de neconstitutionalitate ca fiind neintemeiata, apreciind ca dispozitiile
criticate nu contravin prevederilor constitutionale invocate de autoarea
exceptiei, ci reprezinta o masura luata de legiuitor pentru asigurarea unei mai
bune administrari a justitiei.
CURTEA,
avand in vedere actele si lucrarile dosarului, constata urmatoarele:
Prin Incheierea din 17 ianuarie 2003, pronuntata in Dosarul nr. 5.180/2002,
Tribunalul Bucuresti - Sectia a III-a civila a sesizat Curtea Constitutionala
cu exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 34 din Codul de
procedura civila, exceptie ridicata de Rodica Neagu intr-o cauza avand ca
obiect solutionarea recursului impotriva unei sentinte prin care s-a admis
actiunea reclamantei Asociatia de locatari, obligand autoarea exceptiei la
plata sumei reprezentand cote de intretinere restante si penalitati de
intarziere. In cadrul recursului, autoarea exceptiei a formulat o cerere de
recuzare, care i-a fost respinsa prin incheiere.
In motivarea exceptiei de neconstitutionalitate, autoarea acesteia sustine
ca dispozitiile legale criticate impiedica accesul liber la justitie, incalcand
astfel art. 21 din Constitutie, intrucat nu se da posibilitatea atacarii
incheierii prin care s-a respins recuzarea, in cazul in care cererea de
recuzare a fost formulata in recurs. Totodata, sustine ca se incalca si
prevederile art. 128 din Constitutie, referitoare la folosirea cailor de atac,
deoarece dispozitiile criticate nu asigura exercitarea dublului grad de
jurisdictie.
Tribunalul Bucuresti - Sectia a III-a civila apreciaza ca exceptia este
neintemeiata, intrucat accesul la justitie al partii este asigurat tocmai prin
posibilitatea de a formula cererea de recuzare. In ceea ce priveste folosirea
cailor de atac, dispozitiile criticate prevad ca incheierea de respingere a
recuzarii poate fi atacata numai o data cu fondul, ceea ce nu contravine art.
128 din Constitutie, care lasa la aprecierea legiuitorului conditiile si
limitele in care pot fi exercitate caile de atac.
Potrivit dispozitiilor art. 24 alin. (1) din Legea nr. 47/1992,
republicata, incheierea de sesizare a fost comunicata presedintilor celor doua
Camere ale Parlamentului si Guvernului, pentru a-si exprima punctele de vedere
asupra exceptiei de neconstitutionalitate ridicate. De asemenea, potrivit
dispozitiilor art. 18^1 din Legea nr. 35/1997, cu modificarile ulterioare, s-a
solicitat si punctul de vedere al institutiei Avocatul Poporului.
Guvernul apreciaza ca exceptia de neconstitutionalitate este neintemeiata,
intrucat solutionarea cererilor de recuzare se face potrivit unor reguli
speciale, derogatorii de la prevederile dreptului comun, iar potrivit
dispozitiilor constitutionale ale art. 125 si 128, competenta, procedura de judecata
si caile de atac sunt reglementate prin lege. Astfel, dispozitiile criticate
consacra o regula fireasca, a carei ratiune consta in inlaturarea
posibilitatilor de tergiversare a cauzei. Incheierea de respingere a cererii de
recuzare este supusa aceleiasi cai de atac ce poate fi exercitata impotriva
hotararii de fond, iar daca aceasta din urma nu este susceptibila de a forma
obiectul vreunei cai de atac, atunci nici incheierea respectiva nu poate fi
atacata, ceea ce constituie o "solutie judicioasa, de traditie, care
consacra o procedura operativa [...]". Ca atare, dispozitiile criticate
asigura accesul liber la justitie, care, asa cum a statuat Curtea
Constitutionala in mod constant, nu presupune in toate cazurile accesul la
toate instantele judecatoresti si la toate caile de atac prevazute de lege,
invocand in acest sens Decizia Curtii Constitutionale nr. 129/1995.
Avocatul Poporului apreciaza ca dispozitiile criticate nu ingradesc accesul
liber la justitie, ci, dimpotriva, asigura exercitarea acestui drept
constitutional, instituind o masura necesara pentru o mai buna administrare a
justitiei, evitand tergiversarea cauzelor. Potrivit prevederilor art. 125 alin.
(3) si ale art. 128 din Constitutie, procedura de judecata intra in competenta
legiuitorului, asa cum a statuat in mod constant Curtea Constitutionala, de
exemplu, prin Decizia nr. 45/1999 si prin Decizia Plenului nr. 1/1994.
Presedintii celor doua Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele
lor de vedere asupra exceptiei de neconstitutionalitate.
CURTEA,
examinand incheierea de sesizare, punctele de vedere ale Guvernului si
Avocatului Poporului, raportul intocmit de judecatorul-raportor, concluziile
procurorului, dispozitiile legale criticate, raportate la prevederile Constitutiei,
precum si dispozitiile Legii nr. 47/1992, republicata, retine urmatoarele:
Curtea Constitutionala a fost legal sesizata si este competenta, potrivit
dispozitiilor art. 144 lit. c) din Constitutie, precum si celor ale art. 1
alin. (1), ale art. 2, 3, 12 si 23 din Legea nr. 47/1992, republicata, sa
solutioneze exceptia de neconstitutionalitate ridicata.
Obiectul exceptiei de neconstitutionalitate il constituie dispozitiile art.
34 din Codul de procedura civila, care au urmatorul continut:
"Incheierea prin care s-a incuviintat sau respins abtinerea, ca si
aceea prin care s-a incuviintat recuzarea, nu este supusa la nici o cale de
atac.
Incheierea prin care s-a respins recuzarea se poate ataca numai o data cu
fondul.
Cand instanta superioara de fond constata ca recuzarea a fost pe nedrept
respinsa, reface toate actele si dovezile administrate la prima instanta."
In sustinerea exceptiei de neconstitutionalitate, autoarea acesteia
apreciaza ca prin dispozitiile legale criticate sunt incalcate urmatoarele
prevederi constitutionale:
- Art. 21: "(1) Orice persoana se poate adresa justitiei pentru
apararea drepturilor, a libertatilor si a intereselor sale legitime.
(2) Nici o lege nu poate ingradi exercitarea acestui drept.";
- Art. 128: "Impotriva hotararilor judecatoresti, partile interesate
si Ministerul Public pot exercita caile de atac, in conditiile legii."
Examinand exceptia de neconstitutionalitate, Curtea constata ca, in
realitate, aceasta priveste numai dispozitiile art. 34 alin. 2 din Codul de
procedura civila, care prevad posibilitatea atacarii incheierii prin care s-a
respins cererea de recuzare numai o data cu fondul.
Nu se poate retine, asa cum fara temei sustine autoarea exceptiei, ca prin
textul de lege criticat se incalca prevederile art. 21 din Constitutie privind
accesul liber la justitie, caci cererea de recuzare nu constituie o actiune de
sine statatoare, avand ca obiect realizarea sau recunoasterea unui drept
subiectiv al autorului cererii, ci o procedura integrata procesului in curs de
judecata, al carei scop este tocmai asigurarea desfasurarii normale a
judecatii, iar nu impiedicarea accesului la justitie. Tocmai in considerarea
acestui principiu constitutional consacrat de prevederile art. 21 din Legea
fundamentala, legiuitorul a prevazut posibilitatea atacarii numai o data cu
fondul a incheierii prin care s-a respins cererea de recuzare, spre deosebire
de incheierile prin care se incuviinteaza sau se respinge abtinerea, ca si
aceea prin care se incuviinteaza recuzarea, care nu sunt supuse la nici o cale
de atac.
De asemenea, potrivit prevederilor art. 128 din Legea fundamentala,
reglementarea cailor de atac este lasata la latitudinea legiuitorului ordinar,
ceea ce ii permite acestuia sa excepteze de la exercitarea lor, atunci cand
considera necesar, anumite hotarari judecatoresti, asa cum a procedat prin
alin. 1 al art. 34 din Codul de procedura civila.
Totodata, Curtea constata ca dispozitiile criticate se circumscriu
domeniului de reglementare a procedurii de judecata, care, potrivit
dispozitiilor art. 125 alin. (3) din Constitutie, este atributul exclusiv al
legiuitorului. Asa cum a statuat in mod constant Curtea Constitutionala in
jurisprudenta sa, accesul liber la justitie nu presupune accesul la toate
instantele judecatoresti si la toate caile de atac prevazute de lege, deoarece
competenta si caile de atac sunt stabilite exclusiv de legiuitor, care, in
considerarea unor situatii speciale, poate institui reguli speciale.
Cu privire la dispozitiile art. 34 din Codul de procedura civila, Curtea
s-a mai pronuntat prin Decizia nr. 244 din 17 septembrie 2002, publicata in
Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 753 din 15 octombrie 2002,
respingand exceptia de neconstitutionalitate ridicata. Neexistand elemente noi
de natura a reconsidera jurisprudenta Curtii in aceasta materie, considerentele
si solutia acestei decizii raman valabile si in prezenta cauza.
Pentru considerentele expuse mai sus, in temeiul art. 144 lit. c) si al
art. 145 alin. (2) din Constitutie, precum si al art. 13 alin. (1) lit. A.c),
al art. 23 si al art. 25 alin. (1) si (4) din Legea nr. 47/1992, republicata,
CURTEA
In numele legii
DECIDE:
Respinge exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 34 din
Codul de procedura civila, exceptie ridicata de Rodica Neagu in Dosarul nr.
5.180/2002 al Tribunalului Bucuresti - Sectia a III-a civila.
Definitiva si obligatorie.
Pronuntata in sedinta publica din data de 13 mai 2003.
PRESEDINTE,
prof. univ. dr. COSTICA BULAI
Magistrat asistent,
Ioana Marilena Chiva