Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Liviu Drăgănescu.1. Pe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a prevederilor art. 36 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 66/2011 privind prevenirea, constatarea şi sancţionarea neregulilor apărute în obţinerea şi utilizarea fondurilor europene şi/sau a fondurilor publice naţionale aferente acestora, excepţie ridicată de Societatea Comercială „Nicşan Călineşti" - S.R.L. în Dosarul nr. 65/39/2015 al Curţii de Apel Suceava - Secţia de contencios administrativ şi fiscal şi care constituie obiectul Dosarului Curţii Constituţionale nr. 1.446D/2015.2. La apelul nominal se constată lipsa părţilor. Procedura de citare este legal îndeplinită.3. Cauza fiind în stare de judecată, preşedintele acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere a excepţiei de neconstituţionalitate ca inadmisibilă, arătând că prin criticile formulate este vizat modul de aplicare a legii. Invocă şi jurisprudenţa Curţii Constituţionale în materie, respectiv Decizia nr. 342 din 24 septembrie 2013, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 669 din 31 octombrie 2013.CURTEA,având în vedere actele şi lucrările dosarului, constată următoarele:4. Prin Încheierea din 7 septembrie 2015, pronunţată în Dosarul nr. 65/39/2015, Curtea de Apel Suceava - Secţia de contencios administrativ şi fiscal a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 36 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 66/2011 privind prevenirea, constatarea şi sancţionarea neregulilor apărute în obţinerea şi utilizarea fondurilor europene şi/sau a fondurilor publice naţionale aferente acestora. Excepţia a fost ridicată de Societatea Comercială „Nicşan Călineşti" - S.R.L. într-o cauză având ca obiect „contestaţie act administrativ şi fiscal".5. În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate se susţine, în esenţă, că activitatea de constatare a neregulilor şi de stabilire a creanţelor bugetare presupune atât aplicarea normelor de procedură, cât şi a normelor de drept substanţial din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 66/2011, cu privire la calificarea unor fapte ca fiind nereguli, fapt ce aduce atingere principiului neretroactivităţii legii civile, în condiţiile în care se aplică actelor încheiate anterior intrării în vigoare a Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 66/2011. Astfel, în speţă, contractul- cadru încheiat între reclamantă şi Agenţia de Plăţi pentru Dezvoltare Rurală şi Pescuit s-a încheiat sub imperiul Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 59/2006 privind asigurarea de la bugetul de stat a cofinanţării publice nerambursabile pentru proiectele de investiţii din cadrul programului Sapard şi al Hotărârii Guvernului nr. 1.644/2006 pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 59/2006 privind asigurarea de la bugetul de stat a cofinanţării publice nerambursabile pentru proiectele de investiţii din cadrul Programului SAPARD, precum şi al Ordonanţei Guvernului nr. 79/2003 privind controlul şi recuperarea fondurilor comunitare, precum şi a fondurilor de cofinanţare aferente utilizate necorespunzător, „acte normative care nu au reglementat ca nereguli deschiderea procedurii insolvenţei, aşa cum este aceasta reglementată de art. 36 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 36/2011, neregulă pe care organul de control a reţinut-o în speţă". Autoarea excepţiei face şi precizarea că, în cauză, „procedura insolvenţei, în baza Legii nr. 85/2006, s-a deschis la data de 17 iunie 2011, iar Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 66/2011 a fost publicată în Monitorul Oficial al României la data de 30 iunie 2011 şi a intrat în vigoare la data de 30 iulie 2011, deci anterior intrării în vigoare a Ordonanţei de urgenţă nr. 66/2011".6. Curtea de Apel Suceava - Secţia de contencios administrativ şi fiscal consideră că excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată, întrucât textul de lege criticat nu încalcă principiul neretroactivităţii legii.7. În conformitate cu dispoziţiile art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, actul de sesizare a fost comunicat preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului, precum şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.8. Guvernul a transmis punctul său de vedere cu Adresa nr. 5/5.678/2015, înregistrată la Curtea Constituţională cu nr. 2.605 din 1 aprilie 2016, prin care apreciază că excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată. Invocă în acest sens considerentele care au fundamentat Decizia nr. 342/2013 a Curţii Constituţionale.9. Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului şi Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.CURTEA,examinând actul de sesizare, concluziile scrise depuse la dosar, punctul de vedere al Guvernului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele:10. Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate.11. Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie dispoziţiile art. 36 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 66/2011 privind prevenirea, constatarea şi sancţionarea neregulilor apărute în obţinerea şi utilizarea fondurilor europene şi/sau a fondurilor publice naţionale aferente acestora, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 461 din 30 iunie 2011, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 142/2012, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 501 din 20 iulie 2012, cu modificările şi completările ulterioare. Dispoziţiile criticate au următorul cuprins: „Prin derogare de la dispoziţiile art. 36 şi art. 86 alin. (1) din Legea nr. 85/2006 privind procedura insolvenţei, cu modificările şi completările ulterioare, în termen de 15 zile de la data luării la cunoştinţă a hotărârii judecătoreşti prin care s-a dispus deschiderea procedurii de insolvenţă a unui beneficiar, autorităţile cu competenţe în gestionarea fondurilor europene sunt obligate să demareze activitatea de constatare a neregulilor şi de stabilire a creanţelor bugetare prevăzută de prezenta ordonanţă de urgenţă pentru sumele acordate în cadrul contractului/acordului/deciziei de finanţare din fonduri europene şi/sau din fonduri publice naţionale aferente acestora."12. În susţinerea neconstituţionalităţii acestor prevederi legale sunt invocate dispoziţiile constituţionale ale art. 15 alin. (2) care consacră principiul neretroactivităţii legii, cu excepţia legii penale sau contravenţionale mai favorabile.13. Examinând excepţia de neconstituţionalitate astfel cum a fost formulată, Curtea constată că, prin Decizia nr. 342 din 24 septembrie 2013, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 669 din 31 octombrie 2013, a statuat că Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 66/2011 privind prevenirea, constatarea şi sancţionarea neregulilor apărute în obţinerea şi utilizarea fondurilor europene şi/sau a fondurilor publice naţionale aferente acestora a fost adoptată ca urmare a necesităţii reglementării, în mod complet, a cerinţelor cuprinse în reglementările Uniunii Europene aplicabile fondurilor europene postaderare referitoare la modul de constatare a neregulilor şi de recuperare a creanţelor bugetare provenite din nereguli.Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 66/2011 reglementează atât activităţile de prevenire a apariţiei neregulilor, cât şi pe cele de constatare şi de recuperare a creanţelor bugetare, de sancţionare a neregulilor apărute în obţinerea şi utilizarea fondurilor europene şi fondurilor publice naţionale aferente acestora şi la adoptarea căreia s-a avut în vedere legislaţia Uniunii Europene în materie.14. Prin aceeaşi decizie, Curtea a reţinut că art. 36 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 66/2011 stabileşte că, prin derogare de la dispoziţiile art. 36 şi art. 86 alin. (1) din Legea nr. 85/2006 privind procedura insolvenţei, în termen de 15 zile de la data luării la cunoştinţă a hotărârii judecătoreşti prin care s-a dispus deschiderea procedurii de insolvenţă a unui beneficiar, autorităţile cu competenţe în gestionarea fondurilor europene sunt obligate să demareze activitatea de constatare a neregulilor şi de stabilire a creanţelor bugetare prevăzută de ordonanţa de urgenţă pentru sumele acordate în cadrul contractului/acordului/deciziei de finanţare din fonduri europene şi/sau din fonduri publice naţionale aferente acestora. Prevederile de la care se instituie derogarea, respectiv art. 36 şi art. 86 alin. (1) din Legea nr. 85/2006 privind procedura insolvenţei, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 359 din 21 aprilie 2006, stabileau măsuri de protecţie a debitorilor aflaţi în insolvenţă, respectiv suspendarea de drept a oricăror acţiuni judiciare, extrajudiciare sau măsuri de executare silită pentru realizarea creanţelor asupra debitorului sau bunurilor sale, începând cu data deschiderii procedurii, precum şi menţinerea contractelor în derulare la data deschiderii procedurii.15. Curtea a reţinut, în continuare, că dispoziţiile art. 36 din Ordonanţa de urgenţă Guvernului nr. 66/2011 obligă autorităţile competente în gestionarea fondurilor europene să demareze activitatea de:a)constatare a neregulilor;b)stabilire a creanţelor bugetare pentru sumele acordate în cadrul contractului/acordului/deciziei de finanţare din fonduri europene şi/sau din fonduri publice naţionale aferente acestora.16. Aşadar, prima obligaţie a autorităţilor cu competenţe în gestionarea fondurilor europene este aceea de a începe activitatea de constatare a eventualelor nereguli apărute în derularea contractului, fără a prezuma că intrarea în insolvenţă reprezintă de plano o neregulă care a prejudiciat bugetul Uniunii Europene/bugetele donatorilor publici internaţionali şi/sau fondurile publice naţionale aferente acestora. A doua obligaţie a autorităţilor competente în gestionarea fondurilor europene este aceea de stabilire a creanţelor bugetare rezultate din neregulile constatate, fiind, deci, o activitate subsecventă constatării unor nereguli. 17. Astfel fiind, contrar susţinerilor autorului excepţiei din prezenta cauză, prevederile art. 36 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 66/2011 nu stabilesc măsuri/nereguli cu caracter retroactiv, ci reglementează obligaţii ale autorităţilor cu competenţe în gestionarea fondurilor europene şi procedura de urmat pentru identificarea unor astfel de nereguli în cazul beneficiarilor pentru care s-a dispus deschiderea procedurii de insolvenţă. Cât priveşte încadrarea faptelor ce constituie nereguli, în raport cu legislaţia incidentă la momentul săvârşirii acestora, precum şi verificarea aplicării în concret a dispoziţiilor legale în cauza dedusă judecăţii, acestea nu intră în competenţa Curţii Constituţionale, ci a instanţelor de judecată. De altfel, aşa cum a reţinut Curtea Constituţională în aceeaşi decizie, potrivit art. 21 alin. (19) şi (20), procesul-verbal de constatare a neregulilor şi de stabilire a creanţei bugetare este act administrativ, în sensul Legii contenciosului administrativ nr. 554/2004, şi constituie titlu de creanţă care se emite în vederea stingerii acestei creanţe. Împotriva acestuia se poate formula contestaţie administrativă, potrivit art. 46 şi 47 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 66/2011, iar decizia de soluţionare a contestaţiei poate fi atacată la instanţa de contencios administrativ, potrivit art. 51 alin. (2) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 66/2011. Aceasta va confirma eventualele nereguli constatate de autorităţile cu competenţe în gestionarea fondurilor europene şi, prin urmare, şi titlul de creanţă bugetară pentru sumele acordate în cadrul contractului/acordului/deciziei de finanţare din fonduri europene şi/sau din fonduri publice naţionale aferente acestora sau, dimpotrivă, va anula decizia autorităţii cu competenţe în gestionarea fondurilor europene. Tocmai de aceea, instanţa de judecată este chemată să analizeze în concret dacă în activitatea beneficiarului contractului s-au înregistrat nereguli de natură să prejudicieze bugetul Uniunii Europene, distinct de simplul fapt al deschiderii procedurii insolvenţei, şi care, eventual, au condus la intrarea în insolvenţă. 18. Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi, CURTEA CONSTITUŢIONALĂ În numele legii DECIDE: Respinge, ca neîntemeiată, excepţia de neconstituţionalitate ridicată de Societatea Comercială „Nicşan Călineşti" - S.R.L. în Dosarul nr. 65/39/2015 al Curţii de Apel Suceava - Secţia de contencios administrativ şi fiscal şi constată că prevederile art. 36 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 66/2011 privind prevenirea, constatarea şi sancţionarea neregulilor apărute în obţinerea şi utilizarea fondurilor europene şi/sau a fondurilor publice naţionale aferente acestora sunt constituţionale în raport cu criticile formulate. Definitivă şi general obligatorie. Decizia se comunică Curţii de Apel Suceava - Secţia de contencios administrativ şi fiscal şi se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I. Pronunţată în şedinţa din data de 7 aprilie 2016. PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE AUGUSTIN ZEGREAN Prim-magistrat-asistent Marieta Safta