DECIZIE   Nr. 194 din 27 iunie 2002

referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 3, art. 14 - 16 si 18 din Legea nr. 333/2001 privind unele masuri pentru diminuarea consecintelor incetarii rascumpararii de unitati de fond de catre Fondul National de Investitii

ACT EMIS DE: CURTEA CONSTITUTIONALA

ACT PUBLICAT IN: MONITORUL OFICIAL  NR. 575 din  5 august 2002

    Nicolae Popa          - presedinte
    Costica Bulai         - judecator
    Nicolae Cochinescu    - judecator
    Constantin Doldur     - judecator
    Kozsokar Gabor        - judecator
    Petre Ninosu          - judecator
    Serban Viorel Stanoiu - judecator
    Lucian Stangu         - judecator
    Ioan Vida             - judecator
    Gabriela Ghita        - procuror
    Florentina Geangu     - magistrat-asistent

    Pe rol se afla solutionarea exceptiei de neconstitutionalitate a dispozitiilor Legii nr. 333/2001, exceptie ridicata de Nicolae Bobalca in Dosarul nr. 1.575/2001 al Curtii de Apel Bucuresti - Sectia a IV-a comerciala.
    La apelul nominal raspunde Autoritatea pentru Valorificarea Activelor Bancare prin consilier juridic Lucian Dumitrascu, lipsind celelalte parti, fata de care procedura de citare este legal indeplinita.
    Autoritatea pentru Valorificarea Activelor Bancare, in calitate de succesor legal cu titlu universal al Casei de Economii si Consemnatiuni C.E.C. - S.A., prin reprezentant, apreciaza ca textele de lege criticate sunt constitutionale si, in consecinta, solicita respingerea exceptiei de neconstitutionalitate ridicate.
    Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a exceptiei de neconstitutionalitate, ca neintemeiata, deoarece prevederile criticate nu contravin, asa cum sustine autorul exceptiei, textelor constitutionale invocate.

    CURTEA,
avand in vedere actele si lucrarile dosarului, constata urmatoarele:
    Prin Incheierea din 30 ianuarie 2002, pronuntata in Dosarul nr. 1.575/2001, Curtea de Apel Bucuresti - Sectia a IV-a comerciala a sesizat Curtea Constitutionala cu exceptia de neconstitutionalitate a Legii nr. 333/2001, exceptie ridicata de Nicolae Bobalca.
    In motivarea exceptiei de neconstitutionalitate se sustin urmatoarele:
    1. Dispozitiile art. 3 din Legea nr. 333/2001, prin care se stabilesc conditiile pentru a obtine calitatea de beneficiar al legii, contravin prevederilor art. 4 alin. (2) din Legea fundamentala care consacra egalitatea intre cetateni "fara deosebire de avere". Prevederea potrivit careia dispozitiile Legii nr. 333/2001 se aplica celor care "au un venit lunar pe membru de familie, in luna depunerii cererii pentru acordarea ajutorului financiar, de pana la 1 milion lei" creeaza discriminari si este contrara art. 16 alin. (1) din Constitutie, care statueaza ca "cetatenii sunt egali in fata legii [...] fara privilegii si fara discriminari". Totodata se incalca si dispozitiile art. 14 din Conventia pentru apararea drepturilor omului si a libertatilor fundamentale, care prevad ca "exercitarea drepturilor si libertatilor nerecunoscute de prezenta conventie trebuie sa fie asigurata fara nici o deosebire bazata, in special, pe [...] origine nationala sau sociala, [...] avere, nastere sau orice alta situatie".
    2. Dispozitiile art. 14 - 16 din Legea nr. 333/2001 incalca principiul constitutional al "garantarii si ocrotirii" proprietatii private asupra sumelor de bani depuse la Fondul National de Investitii, consfintit la art. 41 alin. (1) si (2), art. 135 alin. (1) si (6) din Constitutia Romaniei si la art. 1 din primul Protocol aditional la Conventia pentru apararea drepturilor omului si a libertatilor fundamentale.
    In ceea ce priveste art. 14 din Legea nr. 333/2001, se arata ca Autoritatea pentru Valorificarea Activelor Bancare se subroga C.E.C. in toate drepturile si obligatiile acestuia, cu toate ca instantele judecatoresti au stabilit valabilitatea contractului de fidejusiune/cautiune dintre Fondul National de Investitii si C.E.C., contract ce da dreptul tuturor investitorilor sa fie despagubiti fara a se crea discriminari intre acestia. Prin aceste dispozitii ale legii Autoritatea pentru Valorificarea Activelor Bancare dobandeste o dubla calitate - de a recupera drepturile C.E.C. si de a despagubi investitorii Fondului National de Investitii conform contractului de fidejusiune -, fiind in acelasi timp si creditor si debitor, ceea ce va duce la apararea intereselor statului in defavoarea drepturilor investitorilor. Prin aceasta reglementare Parlamentul a savarsit un abuz de drept, legea criticata fiind contrara si dispozitiilor art. 1.106 si urmatoarele din Codul civil, care stabilesc regula subrogarii in drepturile creditorului cu plata, regula preluata si de Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 51/1998 care prevede la art. 8 ca cesiunea creantelor bancilor la Autoritatea pentru Valorificarea Activelor Bancare se face cu plata. De altfel, sunt incalcate si dispozitiile art. 1.108 din Codul civil privitoare la subrogatia legala, in sensul ca "in speta" nu se regaseste nici una dintre cele patru ipoteze in care subrogatia se face de drept.
    Prin preluarea de catre Autoritatea pentru Valorificarea Activelor Bancare, fara plata, a drepturilor si obligatiilor C.E.C. se incalca si prevederile art. 6 paragraful 1 din Conventia pentru apararea drepturilor omului si a libertatilor fundamentale, prin care se reglementeaza dreptul la un proces echitabil.
    3. Art. 18 din Legea nr. 333/2001 instituie o discriminare intre investitorii Fondului National de Investitii si Autoritatea pentru Valorificarea Activelor Bancare, in sensul ca aceasta din urma este scutita de taxa judiciara de timbru, timbru judiciar si orice alte taxe referitoare la actiunile in justitie, ceea ce reprezinta o nedreptate, un abuz din partea statului si contravine dispozitiilor art. 21 alin. (1) din Constitutie si ale art. 6 paragraful 1 din Conventia pentru apararea drepturilor omului si a libertatilor fundamentale, referitoare la dreptul cetateanului la un proces echitabil.
    Curtea de Apel Bucuresti - Sectia a IV-a comerciala apreciaza ca scopul Legii nr. 333/2001 este fixat de art. 1 al acesteia si consta in a stabili cadrul juridic pentru acordarea de ajutoare financiare unor investitori la Fondul National de Investitii, unele masuri pentru recuperarea sumelor investite la acest fond, precum si pentru reglementarea unor raporturi intre C.E.C. si Oficiul pentru Recuperarea Creantelor Bancare, in prezent Autoritatea pentru Valorificarea Activelor Bancare. Ca atare, legea, in ansamblul ei, contine dispozitii care se circumscriu scopului stabilit, prevederi ce nu incalca dispozitiile constitutionale invocate de autorul exceptiei. De asemenea, se considera ca prevederile Conventiei pentru apararea drepturilor omului si a libertatilor fundamentale, precum si cele din primul Protocol aditional nu pot fi invocate in sustinerea exceptiei de neconstitutionalitate a Legii nr. 333/2001, intrucat dispozitiile dintr-o lege sau ordonanta se raporteaza numai la prevederile constitutionale.
    Potrivit dispozitiilor art. 24 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, republicata, incheierea de sesizare a fost comunicata presedintilor celor doua Camere ale Parlamentului si Guvernului, pentru a-si exprima punctele de vedere asupra exceptiei de neconstitutionalitate ridicate.
    Presedintele Camerei Deputatilor apreciaza ca dispozitiile art. 3 din Legea nr. 333/2001 sunt in concordanta cu prevederile art. 4 alin. (2), art. 16 alin. (1) si ale art. 20 din Legea fundamentala, deoarece Legea nr. 333/2001 are ca obiect de reglementare acordarea de ajutoare financiare unor categorii de investitori ai Fondului National de Investitii, ceea ce corespunde art. 43 alin. (2) din Constitutie, potrivit caruia "Cetatenii au dreptul [...] la alte forme de asistenta sociala prevazute de lege". Cu privire la constitutionalitatea art. 14 - 16 din Legea nr. 333/2001 se arata ca aceste dispozitii legale urmaresc sa solutioneze o stare de criza, sa conserve patrimoniul Fondului National de Investitii si drepturile de creanta ale investitorilor, nefiind vorba de o incalcare a principiului garantarii proprietatii private si al inviolabilitatii acesteia, sens in care Curtea Constitutionala s-a mai pronuntat prin Decizia nr. 335 din 28 noiembrie 2001 si prin Decizia nr. 28 din 30 ianuarie 2002. Pentru aceleasi ratiuni nu poate fi admisa nici incalcarea prevederilor art. 1 din primul Protocol aditional la Conventia pentru apararea drepturilor omului si a libertatilor fundamentale. In ceea ce priveste dispozitiile art. 18 din Legea nr. 333/2001, se considera ca acestea sunt constitutionale si nu contravin art. 21 alin. (1) din Legea fundamentala si nici ale art. 6 paragraful 1 din Conventia pentru apararea drepturilor omului si a libertatilor fundamentale.
    Guvernul arata ca dispozitiile art. 3 din Legea nr. 333/2001 sunt in concordanta cu prevederile art. 4 alin. (2), art. 16 alin. (1) si ale art. 20 din Legea fundamentala, deoarece obiectul de reglementare al Legii nr. 333/2001 il constituie acordarea unor ajutoare financiare unor categorii de investitori aflati in situatii sociale si financiare deosebite, ceea ce este permis de art. 43 alin. (2) din Constitutie. In ceea ce priveste incalcarea art. 14 din Conventia pentru apararea drepturilor omului si a libertatilor fundamentale, se arata ca Legea nr. 333/2001 nu urmareste rascumpararea unitatilor de fond de la Fondul National de Investitii si, ca atare, pe aceasta cale nu se aduce nici o atingere nici art. 14 din conventie si nici art. 20 din Legea fundamentala.
    Cu privire la neconstitutionalitatea art. 14 - 16 din Legea nr. 333/2001, Guvernul considera ca aceste dispozitii legale urmaresc solutionarea unei situatii de criza, conservarea patrimoniului Fondului National de Investitii si a drepturilor de creanta ale investitorilor, nefiind vorba de o incalcare a principiului garantarii proprietatii private si al inviolabilitatii acesteia, sens in care Curtea Constitutionala s-a mai pronuntat prin Decizia nr. 335 din 28 noiembrie 2001 si prin Decizia nr. 28 din 30 ianuarie 2002.
    In ceea ce priveste neconstitutionalitatea art. 18 din Legea nr. 333/2001, Guvernul apreciaza ca aceasta sustinere este neintemeiata, deoarece scutirea de la plata taxei judiciare de timbru nu afecteaza accesul liber la justitie, reglementat la art. 21 alin. (1) din Legea fundamentala si la art. 6 paragraful 1 din Conventia pentru apararea drepturilor omului si a libertatilor fundamentale.
    Presedintele Senatului nu a transmis punctul sau de vedere.

    CURTEA,
examinand incheierea de sesizare, punctele de vedere ale presedintelui Camerei Deputatilor si Guvernului, raportul intocmit de judecatorul-raportor, sustinerile partii prezente, concluziile procurorului, dispozitiile legale criticate, raportate la prevederile Constitutiei, precum si dispozitiile Legii nr. 47/1992, retine urmatoarele:
    Curtea Constitutionala constata ca a fost legal sesizata si este competenta, potrivit dispozitiilor art. 144 lit. c) din Constitutie, precum si ale art. 1 alin. (1), ale art. 2, 3, 12 si 23 din Legea nr. 47/1992, republicata, sa solutioneze exceptia de neconstitutionalitate ridicata.
    Obiectul exceptiei de neconstitutionalitate il constituie, conform Incheierii de sesizare din 30 ianuarie 2002, pronuntata de Curtea de Apel Bucuresti - Sectia a IV-a comerciala in Dosarul nr. 1.575/2001, dispozitiile Legii nr. 333/2001, in ansamblu. In realitate, potrivit sustinerilor autorului exceptiei de neconstitutionalitate, sunt criticate dispozitiile art. 3, art. 14 - 16 si 18 din Legea nr. 333/2001 privind unele masuri pentru diminuarea consecintelor incetarii rascumpararii de unitati de fond de catre Fondul National de Investitii, care au urmatorul cuprins:
    - Art. 3: "(1) Beneficiaza de un ajutor financiar de pana la 10.000.000 lei persoanele fizice care indeplinesc cumulativ urmatoarele conditii:
    a) au investit in unitati de fond la Fondul National de Investitii si nu au efectuat nici o rascumparare de unitati de fond;
    b) au un venit net lunar pe membru de familie, in luna depunerii cererii pentru acordarea ajutorului financiar, de pana la 1.000.000 lei.
    (2) In sensul prezentei legi, prin termenul familie se intelege sotul, sotia si copiii minori aflati in intretinerea acestora. Se asimileaza termenului familie si persoana singura care are copii in intretinere.
    (3) In cazul in care suma care a fost investita este mai mica decat ajutorul financiar prevazut la alin. (1), ajutorul care se acorda persoanei in cauza se reduce pana la limita sumei investite." [...];
    - Art. 14: "(1) Oficiul pentru Recuperarea Creantelor Bancare preia fara plata toate drepturile si obligatiile Casei de Economii si Consemnatiuni C.E.C. - S.A., rezultate din actele juridice incheiate de aceasta cu Fondul National de Investitii si/sau cu Societatea Comerciala SOV INVEST - S.A., prevazute in anexa care face parte integranta din prezenta lege.
    (2) Oficiul pentru Recuperarea Creantelor Bancare se subroga in toate drepturile si obligatiile procesuale ale Casei de Economii si Consemnatiuni C.E.C. - S.A. si dobandeste calitatea procesuala pe care aceasta o are, la data intrarii in vigoare a prezentei legi, in toate procesele si cererile aflate pe rolul instantelor judecatoresti, indiferent daca este vorba de faza de judecata sau de executare silita.";
    - Art. 15: "Oficiul pentru Recuperarea Creantelor Bancare efectueaza toate demersurile legale in vederea conservarii si realizarii drepturilor de creanta rezultate din actele juridice prevazute la art. 14.";
    - Art. 16: "(1) Creantele Oficiului pentru Recuperarea Creantelor Bancare, decurgand din actele juridice prevazute la art. 14, se realizeaza potrivit legii speciale privind valorificarea si executarea silita a creantelor bancare neperformante.
    (2) Orice titlu constatator al creantei Oficiului de Recuperare a Creantelor Bancare, precum si orice act incheiat de acesta pentru realizarea creantelor preluate potrivit art. 14 constituie titlu executoriu, fara a fi necesara investirea cu formula executorie.";
    - Art. 18: "Actiunile in justitie, indiferent de natura lor, precum si caile de atac exercitate de Oficiul pentru Recuperarea Creantelor Bancare in legatura cu actele juridice preluate in temeiul art. 14 sunt scutite de taxe judiciare de timbru, timbru judiciar si de orice alte taxe."
    In opinia autorului exceptiei de neconstitutionalitate aceste texte de lege contravin dispozitiilor constitutionale sau altor dispozitii legale, astfel:
    - art. 3 din Legea nr. 333/2001 este contrar prevederilor constitutionale ale art. 4 alin. (2) "Unitatea poporului si egalitatea intre cetateni", art. 16 alin. (1) "Egalitatea in drepturi", precum si ale art. 14 din Conventia pentru apararea drepturilor omului si a libertatilor fundamentale, referitor la interzicerea discriminarii;
    - art. 14 - 16 din lege incalca dispozitiile art. 41 alin. (1) si (2) "Protectia proprietatii private", ale art. 135 alin. (1) si (6) "Proprietatea" din Constitutie, precum si prevederile art. 1 din primul Protocol aditional la Conventia pentru apararea drepturilor omului si a libertatilor fundamentale, privind protectia proprietatii;
    - art. 18 din legea criticata contravine art. 4 alin. (2) "Unitatea poporului si egalitatea intre cetateni" si art. 21 alin. (1) "Accesul liber la justitie" din Constitutie. De asemenea, se sustine si incalcarea art. 6 paragraful 1 din Conventia pentru apararea drepturilor omului si a libertatilor fundamentale, privind dreptul la un proces echitabil.
    Examinand exceptia de neconstitutionalitate ridicata, Curtea Constitutionala constata ca aceasta este neintemeiata si, in consecinta, urmeaza sa fie respinsa.
    I. O prima categorie de critici priveste dispozitiile art. 3 din lege, in legatura cu care se sustine, in esenta, ca instituie o discriminare bazata pe avere intre investitorii Fondului National de Investitii, deoarece numai cei care indeplinesc conditiile prevazute la art. 3 din lege devin beneficiari ai acesteia. Asa cum se poate constata, prevederile art. 3 din Legea nr. 333/2001 nu urmaresc sa despagubeasca investitorii Fondului National de Investitii pentru pagubele suferite prin incetarea capacitatii de plata a fondului, ci au rolul de a acorda ajutoare sociale acelor investitori care se gasesc intr-o situatie de natura celei reglementate de art. 43 alin. (2), conform caruia cetatenii au dreptul la diferite forme de asistenta sociala prevazute de lege. Ratiunea acestor dispozitii legale - asa cum se arata in Decizia Curtii Constitutionale nr. 335 din 28 noiembrie 2001, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 67 din 30 ianuarie 2002 - rezida in faptul ca la sfarsitul lunii mai 2000 Fondul National de Investitii, infiintat in anul 1995, a incetat rascumpararea unitatilor de fond, iar investitorii fondului au fost pagubiti cu sume importante de bani si au reclamat organelor in drept existenta unor fapte penale care au determinat prabusirea fondului. Pe rolul instantelor judecatoresti se afla mai multe cauze ce au ca obiect "criza FNI" si pentru eliminarea tensiunii sociale a fost adoptata Legea nr. 333/2001, care vizeaza, pe de o parte, acordarea unor ajutoare persoanelor care au investit in fond ultimele economii, iar pe de alta parte, sa conserve disponibilitatile fondului si sa solutioneze problema implicarii C.E.C. in aceasta criza.
    Ca atare, dispozitiile art. 3 din Legea nr. 333/2001 nu creeaza vreo discriminare intre investitori pe criteriul averii, astfel ca nu sunt incalcate prevederile art. 4 alin. (2), art. 16 alin. (1) din Constitutie si nici ale art. 14 din Conventia pentru apararea drepturilor omului si a libertatilor fundamentale.
    II. Cea de a doua critica de neconstitutionalitate vizeaza dispozitiile art. 14 - 16 din Legea nr. 333/2001. Se arata ca prin aceste dispozitii ale legii, potrivit carora Autoritatea pentru Valorificarea Activelor Bancare se subroga C.E.C., cu toate ca instantele judecatoresti au stabilit valabilitatea contractului de fidejusiune/cautiune dintre F.N.I. si C.E.C., scad sansele investitorilor F.N.I. de a fi despagubiti si se ajunge la apararea exclusiva a intereselor statului in dauna celor ale investitorilor F.N.I.
    Din examinarea dispozitiilor legale criticate rezulta ca preluarea de catre Autoritatea pentru Valorificarea Activelor Bancare a drepturilor si obligatiilor C.E.C. rezultate din acte juridice incheiate cu Fondul National de Investitii si cu Societatea Comerciala "SOV INVEST" - S.A. reprezinta, alaturi de celelalte solutii legale, o masura menita sa concure la solutionarea unei stari de criza, la conservarea patrimoniului fondului si a drepturilor de creanta ale creditorilor. Ca atare, nu sunt incalcate dispozitiile constitutionale privitoare la ocrotirea si inviolabilitatea proprietatii private si nici prevederile art. 1 din primul Protocol aditional la Conventia pentru apararea drepturilor omului si a libertatilor fundamentale.
    III. A treia critica de neconstitutionalitate se refera la art. 18 din Legea nr. 333/2001 care ar institui o discriminare intre investitorii Fondului National de Investitii si Autoritatea pentru Valorificarea Activelor Bancare prin scutirea acesteia din urma de plata taxei judiciare de timbru, timbru judiciar si alte taxe referitoare la actiunile in justitie, ceea ce contravine art. 21 alin. (1) din Constitutie si dispozitiilor art. 6 paragraful 1 din Conventia pentru apararea drepturilor omului si a libertatilor fundamentale.
    Curtea Constitutionala a stabilit in practica sa ca liberul acces la justitie nu este afectat de instituirea unor taxe de timbru sau de scutirea de la plata acestora. Astfel, prin Decizia nr. 29 din 30 ianuarie 2002, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 283 din 26 aprilie 2002, si Decizia nr. 28 din 30 martie 2002, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 152 din 1 martie 2002, Curtea a statuat ca legiuitorul poate acorda scutiri de taxe fara sa incalce liberul acces la justitie.
    Cu privire la constitutionalitatea unor dispozitii ale Legii nr. 333/2001, Curtea Constitutionala s-a pronuntat prin Decizia nr. 335 din 28 noiembrie 2001, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 67 din 30 ianuarie 2002, si prin Decizia nr. 28 din 30 ianuarie 2002, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 152 din 1 martie 2002, constatand constitutionalitatea acestora. Solutia si considerentele deciziilor mentionate sunt valabile si in prezenta cauza, intrucat nu au intervenit elemente noi de natura sa determine reconsiderarea jurisprudentei Curtii.

    Pentru considerentele expuse, in temeiul art. 144 lit. c) si al art. 145 alin. (2) din Constitutie, precum si al art. 13 alin. (1) lit. A.c), al art. 23 alin. (3) si al art. 25 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, republicata, cu majoritate de voturi,

    CURTEA
    In numele legii
    DECIDE:

    Respinge exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 3, art. 14 - 16 si 18 din Legea nr. 333/2001 privind unele masuri pentru diminuarea consecintelor incetarii rascumpararii de unitati de fond de catre Fondul National de Investitii, exceptie ridicata de Nicolae Bobalca in Dosarul nr. 1.575/2001 al Curtii de Apel Bucuresti - Sectia a IV-a comerciala.
    Definitiva si obligatorie.
    Pronuntata in sedinta publica din data de 27 iunie 2002.

          PRESEDINTELE CURTII CONSTITUTIONALE,
              prof. univ. dr. NICOLAE POPA

                              Magistrat asistent,
                              Florentina Geangu