Decizia Nr.179 din 26.05.2020

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Liviu Drăgănescu.1. Pe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a prevederilor art. 26 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 80/2013 privind taxele judiciare de timbru, excepţie ridicată de Emil Ioan Nedelea în Dosarul nr. 25/33/2018/a1 al Curţii de Apel Cluj - Secţia a III-a contencios administrativ şi fiscal. Excepţia formează obiectul Dosarului Curţii Constituţionale nr. 212D/2018.2. La apelul nominal lipsesc părţile. Procedura de citare este legal îndeplinită.3. Preşedintele dispune să se facă apelul şi în Dosarul Curţii Constituţionale nr. 2.632D/2019, având ca obiect al excepţiei de neconstituţionalitate prevederile art. 26 alin. (1) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 80/2013 privind taxele judiciare de timbru, excepţie ridicată de Victor Pomponiu în Dosarul nr. 31.143/4/2018 al Judecătoriei Sectorului 4 Bucureşti - Secţia civilă.4. La apelul nominal lipsesc părţile. Procedura de citare este legal îndeplinită.5. Curtea, având în vedere obiectul excepţiilor de neconstituţionalitate ridicate în Dosarele nr. 212D/2018 şi nr. 2.632D/2019, pune în discuţie, din oficiu, problema conexării cauzelor. Reprezentantul Ministerului Public este de acord cu conexarea dosarelor. Curtea, în temeiul art. 53 alin. (5) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale, dispune conexarea Dosarului nr. 2.632D/2019 la Dosarul nr. 212D/2018, care a fost primul înregistrat.6. Cauza fiind în stare de judecată, preşedintele Curţii acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere, ca neîntemeiată, a excepţiei de neconstituţionalitate, sens în care invocă jurisprudenţa în materie a Curţii Constituţionale.CURTEA,având în vedere actele şi lucrările dosarelor, reţine următoarele:7. Prin Încheierea civilă nr. 4 din 30 ianuarie 2018, pronunţată în Dosarul nr. 25/33/2018/a1, Curtea de Apel Cluj - Secţia a III-a contencios administrativ şi fiscal a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 26 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 80/2013 privind taxele judiciare de timbru. Excepţia de neconstituţionalitate a fost ridicată de petentul Emil Ioan Nedelea într-o cauză având ca obiect soluţionarea cererii de reexaminare formulată împotriva modului de stabilire a taxei judiciare de timbru în cuantum de 100 de lei pentru formularea unei contestaţii în anulare.8. Prin Sentinţa civilă nr. 11.243 din 3 septembrie 2019, pronunţată în Dosarul nr. 31.143/4/2018, Judecătoria Sectorului 4 Bucureşti - Secţia civilă a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 26 alin. (1) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 80/2013 privind taxele judiciare de timbru. Excepţia de neconstituţionalitate a fost ridicată de contestatorul Victor Pomponiu într-o cauză având ca obiect pretenţii/contestaţie în anulare, în contradictoriu cu pârâta Asociaţia de Proprietari Bloc 26, strada Niţu Vasile nr. 68, Bucureşti.9. În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate autorii acesteia susţin că reglementarea criticată este neconstituţională, întrucât „exigenţa taxelor de timbru îngrădeşte exercitarea dreptului de acces la justiţie prin faptul că neplata acestora duce la anularea cererii". În acest context, susţin că pentru a fi constituţională, Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 80/2013 ar trebui să prevadă, în cazul neplăţii taxei, că „aceasta se poate da în debit şi astfel nu s-ar îngrădi exercitarea dreptului de acces la justiţie din pricina unei taxe".10. În opinia acestora, „căile extraordinare de atac intră în categoria jurisdicţiilor speciale care sunt facultative pentru exercitare, deoarece verifică erorile de judecată ale instanţelor", iar potrivit normei constituţionale ele trebuie să fie gratuite, astfel încât, având în vedere că partea nu a greşit în actul de justiţie, ea nu trebuie să plătească pentru că a exercitat o cale extraordinară de atac pentru a remedia greşelile de judecată ale instanţelor.11. Apreciază, de asemenea, că reglementarea criticată instituie o inegalitate de tratament în ceea ce priveşte regimul de stabilire a taxei judiciare de timbru referitor la contestaţia în anulare, instituind o situaţie discriminatorie între contestatori. În acest sens, apreciază că prin plafonarea acestei taxe la suma de 100 de lei, indiferent de valoarea contestată, sunt protejaţi contestatorii cu debite foarte mari, care, indiferent de valoarea debitului, vor plăti o taxă de 100 de lei, fiind defavorizaţi, însă, cei cu debite mai mici.12. Curtea de Apel Cluj - Secţia a III-a contencios administrativ şi fiscal apreciază că excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată şi arată că, astfel cum reiese din jurisprudenţa în materie a instanţei de contencios constituţional, obligaţia de plată a taxei judiciare de timbru, sub sancţiunea anulării cererii, este o limitare rezonabilă a dreptului de acces la justiţie.13. Judecătoria Sectorului 4 Bucureşti - Secţia civilă apreciază că excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată, iar prevederile legale criticate nu contravin Constituţiei. În acest sens, arată că impunerea unei taxe cu valoare fixă, raportat la obiectul cererii, respectiv contestaţie în anulare, nu aduce atingere principiului egalităţii în drepturi.14. Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, actele de sesizare au fost comunicate preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.15. Avocatul Poporului învederează faptul că prevederile art. 26 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 80/2013 privind taxele judiciare de timbru au mai făcut obiect al controlului de constituţionalitate şi că îşi menţine punctul de vedere exprimat anterior şi reţinut de Curtea Constituţională, spre exemplu, în Decizia nr. 46 din 31 ianuarie 2017, în sensul conformităţii acestora cu Legea fundamentală.16. Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului şi Guvernul nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.CURTEA,examinând actele de sesizare, punctul de vedere al Avocatului Poporului, rapoartele întocmite de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele:17. Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate.18. Având în vedere obiectul cauzelor în cadrul cărora a fost ridicată excepţia de neconstituţionalitate, şi anume o contestaţie în anulare şi o cerere de reexaminare formulată împotriva modului de stabilire a taxei judiciare de timbru în cuantum de 100 de lei pentru formularea unei contestaţii în anulare, Curtea apreciază că, în realitate, obiect al excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie numai prevederile art. 26 alin. (1) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 80/2013 privind taxele judiciare de timbru, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 392 din 29 iunie 2013, cu modificările şi completările ulterioare, potrivit cărora „Pentru formularea contestaţiei în anulare se datorează taxa de 100 lei."19. În opinia autorilor excepţiei de neconstituţionalitate, aceste prevederi contravin dispoziţiilor constituţionale ale art. 16 - Egalitatea în drepturi, ale art. 21 privind accesul liber la justiţie, precum şi ale art. 26 - Viaţa intimă, familială şi privată.20. Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea reţine că prevederile criticate din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 80/2013 au mai constituit obiect al controlului de constituţionalitate, în acest sens fiind, spre exemplu, Decizia nr. 811 din 6 decembrie 2018, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 197 din 12 martie 2019, Decizia nr. 848 din 14 decembrie 2017, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 292 din 2 aprilie 2018, Decizia nr. 46 din 31 ianuarie 2017, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 404 din 30 mai 2017, şi Decizia nr. 124 din 3 martie 2016, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 329 din 28 aprilie 2016, prin care Curtea a statuat în sensul conformităţii acestora cu Legea fundamentală.21. Prin aceste decizii, Curtea a reţinut faptul că prevederile art. 26 alin. (1) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 80/2013 impun reclamantului obligaţia de a achita o taxă judiciară de timbru în cuantum fix pentru acţiunile care privesc contestaţia în anulare. Astfel, potrivit reglementării criticate, contestaţia în anulare este supusă unei taxe judiciare de timbru de 100 de lei, indiferent de obiectul cererii ce a fost soluţionată prin hotărârea judecătorească atacată cu calea de atac a contestaţiei în anulare. Prin urmare, obligaţia de plată a taxelor judiciare, precum şi excepţiile stabilite de lege se aplică deopotrivă tuturor cetăţenilor aflaţi în situaţii identice, precum şi tuturor litigiilor de aceeaşi natură, neexistând discriminări sau privilegii contrare prevederilor art. 16 alin. (1) şi (2) din Constituţie.22. În ceea ce priveşte invocarea existenţei unei situaţii discriminatorii din perspectiva faptului că sunt protejaţi contestatorii cu debite foarte mari care, indiferent de valoarea debitului, vor plăti aceeaşi taxă de 100 de lei, fiind defavorizaţi, însă, cei cu debite mai mici, Curtea apreciază că această critică nu poate fi reţinută, având în vedere faptul că taxa judiciară de timbru instituită pentru formularea contestaţiei în anulare este una în cuantum fix, cuantum care nu poate fi considerat împovărător din punct de vedere financiar pentru justiţiabil, aşa încât nu se poate vorbi despre o restricţionare a accesului la justiţie prin instituirea acestei taxe fixe.23. De altfel, Curtea învederează faptul că, în ipoteza în care ar exista situaţii în care părţile să nu poată plăti taxele de timbru din cauza cuantumului acestora şi, în consecinţă, să nu se poată adresa justiţiei, prin prevederile art. 42 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 80/2013, legiuitorul acordă posibilitatea instanţei de judecată de a acorda scutiri, reduceri, eşalonări sau amânări pentru plata taxelor judiciare de timbru. Această reglementare vizează tocmai acele situaţii în care partea nu poate face faţă cheltuielilor unui proces din cauza lipsei mijloacelor materiale, constituind o garanţie a liberului acces la justiţie. Aprecierea legalităţii şi temeiniciei cererilor întemeiate pe dispoziţiile mai sus citate se realizează de către instanţa de judecată în temeiul prerogativelor conferite de Constituţie şi legi, pe baza probelor care însoţesc aceste cereri.24. Referitor la critica de neconstituţionalitate a art. 26 alin. (1) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 80/2013 prin raportare la art. 21 din Constituţie, în jurisprudenţa sa constantă în această materie, Curtea a reţinut că accesul liber la justiţie nu echivalează cu gratuitatea serviciului prestat de instanţele judecătoreşti, legiuitorul având deplina legitimitate constituţională de a impune taxe judiciare de timbru. Nicio dispoziţie constituţională nu interzice stabilirea taxelor de timbru în justiţie, fiind, astfel, justificat ca persoanele care se adresează autorităţilor judecătoreşti să contribuie la acoperirea cheltuielilor prilejuite de realizarea actului de justiţie. Astfel, regula este cea a timbrării acţiunilor în justiţie, excepţiile fiind posibile numai în măsura în care sunt stabilite de legiuitor. Cheltuielile ocazionate de înfăptuirea actului de justiţie sunt cheltuieli publice, la a căror acoperire, potrivit art. 56 din Constituţie, cetăţenii sunt obligaţi să contribuie prin impozite şi taxe, stabilite în condiţiile legii, iar impozitele, taxele şi orice alte venituri ale bugetului de stat şi ale bugetului asigurărilor sociale de stat se stabilesc numai prin lege, fiind, aşadar, la latitudinea legiuitorului să stabilească scutiri de taxe ori impozite sau, dimpotrivă, să instituie asemenea taxe astfel cum este cea criticată în prezenta cauză.25. În acelaşi sens este, de altfel, şi jurisprudenţa Curţii Europene a Drepturilor Omului, prin care s-a statuat că o caracteristică a principiului accesului liber la justiţie este aceea că nu este un drept absolut - Hotărârea din 28 mai 1985, pronunţată în Cauza Ashingdane împotriva Regatului Unit, paragraful 57 (a se vedea în acest sens Decizia nr. 124 din 3 martie 2016, precitată, paragraful 22).26. În ceea ce priveşte invocarea dispoziţiilor constituţionale ale art. 26 referitoare la viaţa intimă, familială şi privată, Curtea reţine că acestea nu au incidenţă în prezentele cauze.27. Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi,CURTEA CONSTITUŢIONALĂÎn numele legiiDECIDE:Respinge, ca neîntemeiată, excepţia de neconstituţionalitate ridicată de Emil Ioan Nedelea în Dosarul nr. 25/33/2018/a1 al Curţii de Apel Cluj - Secţia a III-a contencios administrativ şi fiscal şi de către Victor Pomponiu în Dosarul nr. 31.143/4/2018 al Judecătoriei Sectorului 4 Bucureşti - Secţia civilă şi constată că prevederile art. 26 alin. (1) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 80/2013 privind taxele judiciare de timbru sunt constituţionale în raport cu criticile formulate.Definitivă şi general obligatorie.Decizia se comunică Curţii de Apel Cluj - Secţia a III-a contencios administrativ şi fiscal şi Judecătoriei Sectorului 4 Bucureşti - Secţia civilă şi se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.Pronunţată în şedinţa din data de 26 mai 2020.PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALEprof. univ. dr. VALER DORNEANUMagistrat-asistent,Ingrid Alina Tudora