DECIZIE   Nr. 167 din  1 aprilie 2004

referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 16 alin. (4), art. 18 si art. 37 alin. (4) si (7) din Legea energiei electrice nr. 318/2003

ACT EMIS DE: CURTEA CONSTITUTIONALA

ACT PUBLICAT IN: MONITORUL OFICIAL  NR. 438 din 17 mai 2004

    Costica Bulai            - presedinte
    Nicolae Cochinescu       - judecator
    Constantin Doldur        - judecator
    Serban Viorel Stanoiu    - judecator
    Lucian Stangu            - judecator
    Ioan Vida                - judecator
    Aurelia Popa             - procuror
    Mihaela Senia Costinescu - magistrat-asistent

    Pe rol se afla solutionarea exceptiei de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 16 alin. (4), art. 18 si art. 37 alin. (4) si (7) din Legea energiei electrice nr. 318/2003, exceptie ridicata de Nicolae Duvalma in Dosarul nr. 4.876/2003 al Judecatoriei Brasov.
    La apelul nominal lipsesc partile, procedura de citare fiind legal indeplinita.
    Reprezentantul Ministerului Public arata ca textele de lege criticate nu contravin prevederilor constitutionale referitoare la garantarea dreptului de proprietate privata, intrucat legiuitorul, in temeiul art. 44 alin. (1) din Legea fundamentala, a stabilit limitele si continutul acestui drept in considerarea interesului public general. In acest sens Curtea s-a pronuntat recent prin Decizia nr. 72/2004 si, intrucat nu au aparut elemente noi de natura sa justifice schimbarea acestei jurisprudente, se apreciaza ca exceptia este neintemeiata.

    CURTEA,
avand in vedere actele si lucrarile dosarului, retine urmatoarele:
    Prin Incheierea din 14 ianuarie 2004, pronuntata in Dosarul nr. 4.876/2003, Judecatoria Brasov a sesizat Curtea Constitutionala cu exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 16 alin. (4), art. 18 si art. 37 alin. (4) si (7) din Legea energiei electrice nr. 318/2003, exceptie ridicata de Nicolae Duvalma.
    In motivarea exceptiei de neconstitutionalitate se arata ca prevederile art. 37 alin. (4) din Legea nr. 318/2003 reglementeaza exproprierea gratuita a unor terenuri proprietate privata, ceea ce este in vadita contradictie cu dispozitiile constitutionale privind protectia proprietatii.
    In ceea ce priveste reglementarea prevazuta in art. 16 alin. (4) si art. 18 din Legea nr. 318/2003, se apreciaza ca, pe de o parte, dreptul de uz si servitute atribuit cu titlu gratuit statului echivaleaza cu lipsirea de proprietate, intrucat titularul dreptului nu isi poate exercita prerogativele acestui drept, fiind obligat sa suporte o sarcina exorbitanta, incompatibila cu garantiile oferite de Constitutie, iar pe de alta parte, folosinta gratuita a unei proprietati private inlatura obligatia constitutionala a statului de a respecta principiul echitatii in protectia dreptului de proprietate, indiferent de titular.
    De asemenea, autorul exceptiei arata ca, in practica, nu are acces liber la justitie pentru repararea prejudiciului cauzat prin amplasarea obiectivelor energetice, intrucat trebuie sa suporte cheltuielile pe care le implica deplasarea obiectivului energetic, care sunt cu mult peste posibilitatile sale financiare.
    Judecatoria Brasov apreciaza ca textele de lege criticate incalca dispozitiile constitutionale ale art. 44 si 136, intrucat aduc atingere exercitarii plenare a atributelor dreptului de proprietate, putandu-se realiza astfel o adevarata expropriere, cu nesocotirea art. 44 alin. (3) din Constitutie, republicata, deci fara o dreapta si prealabila despagubire si fara posibilitatea proprietarului terenului de a apela la justitie in conditiile art. 44 alin. (5).
    In concluzie, instanta de judecata apreciaza exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 16 alin. (4), art. 18 si art. 37 alin. (4) si (7) din Legea energiei electrice nr. 318/2003 ca fiind intemeiata.
    Potrivit dispozitiilor art. 24 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, republicata, incheierea de sesizare a fost comunicata presedintilor celor doua Camere ale Parlamentului, precum si Guvernului, pentru a-si formula punctele de vedere cu privire la exceptia de neconstitutionalitate ridicata. De asemenea, in conformitate cu dispozitiile art. 18^1 din Legea nr. 35/1997, cu modificarile ulterioare, s-a solicitat punctul de vedere al institutiei Avocatul Poporului.
    Guvernul apreciaza ca exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 16 alin. (4), art. 18 si art. 37 alin. (4) si (7) din Legea energiei electrice nr. 318/2003 este neintemeiata, intrucat textele de lege criticate nu incalca prevederile art. 21, 44 si 136 din Constitutie, republicata, si nici art. 1 din Protocolul nr. 1 la Conventia pentru apararea drepturilor omului si a libertatilor fundamentale, referitor la protectia proprietatii private. Astfel, reglementarile criticate nu contin dispozitii de natura a interzice in vreun mod sesizarea instantelor competente pentru solutionarea eventualelor litigii privind terenurile afectate serviciului public si nu fac distinctie in raport de titularul dreptului de proprietate privata a terenului. Mai mult, acestea reglementeaza numai o indisponibilizare a terenurilor respective, care nu afecteaza in esenta dreptul de proprietate al titularului, si se incadreaza in masurile necesare pentru indeplinirea obligatiilor statului referitoare la protejarea intereselor nationale in activitatea economica, financiara si valutara, prevazute de art. 135 alin. (2) lit. b) din Constitutie, republicata.
    Avocatul Poporului apreciaza ca nu poate fi retinuta critica de neconstitutionalitate fata de art. 21 din Constitutie, republicata, deoarece textele de lege criticate nu ingradesc dreptul proprietarilor de terenuri de a se adresa justitiei pentru stabilirea cuantumului despagubirilor, in toate situatiile in care li se aduc prejudicii de catre titularii autorizatiilor de infiintare si titularii licentelor. Prevederile art. 16 alin. (4), art. 18 si art. 37 alin. (4) din Legea nr. 318/2003 sunt in conformitate cu dispozitiile art. 44 alin. (1) teza a doua din Constitutie, republicata, potrivit carora continutul si limitele dreptului de proprietate sunt stabilite de lege, si nu au drept consecinta instituirea unei inegalitati intre proprietatea privata si cea publica.
    Pe de alta parte, intrucat art. 37 alin. (4) din Legea nr. 318/2003 nu reglementeaza procedura exproprierii, aceasta fiind expres prevazuta de alte dispozitii ale Legii nr. 318/2003, ci doar faptul ca terenurile pe care se situeaza retelele electrice de distributie sunt si raman in proprietatea publica a statului, reglementarea este in deplina concordanta cu prevederile art. 44 alin. (2) din Constitutie, republicata.
    Presedintii celor doua Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere cu privire la exceptia de neconstitutionalitate.

    CURTEA,
examinand incheierea de sesizare, punctele de vedere ale Guvernului si Avocatului Poporului, raportul intocmit de judecatorul-raportor, concluziile procurorului, dispozitiile legale criticate, raportate la prevederile Constitutiei, precum si dispozitiile Legii nr. 47/1992, retine urmatoarele:
    Curtea Constitutionala a fost legal sesizata si este competenta, potrivit dispozitiilor art. 146 lit. d) din Constitutia Romaniei, republicata, ale art. 1 alin. (1), ale art. 2, 3, 12 si 23 din Legea nr. 47/1992, republicata, sa solutioneze exceptia de neconstitutionalitate ridicata.
    Obiectul exceptiei de neconstitutionalitate il constituie art. 16 alin. (4), art. 18 si art. 37 alin. (4) si (7) din Legea energiei electrice nr. 318/2003, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 511 din 16 iulie 2003. Textele legale criticate au urmatorul continut:
    - Art. 16 alin. (4): "Exercitarea drepturilor de uz si servitute asupra proprietatilor afectate de capacitatile energetice se realizeaza cu titlu gratuit pe toata durata existentei acestora. Daca cu ocazia interventiei pentru retehnologizari, reparatii, revizii, avarii se produc pagube proprietarilor din vecinatatea capacitatilor energetice, titularii de licenta au obligatia sa plateasca despagubiri in conditiile prezentei legi.";
    - Art. 18: "(1) Dreptul de uz asupra terenului pentru executarea lucrarilor necesare realizarii sau retehnologizarii de capacitati energetice se intinde pe durata necesara executarii lucrarilor. In exercitarea acestui drept de uz, titularul autorizatiei de infiintare, cu respectarea prevederilor legale, poate:
    a) sa depoziteze pe terenurile proprietate privata materiale, echipamente, utilaje, instalatii;
    b) sa desfiinteze culturi sau plantatii, constructii sau alte amenajari existente ori numai sa le restranga, in masura strict necesara executarii lucrarilor pentru capacitatea autorizata, in conditiile legii;
    c) sa indeparteze materiale, sa capteze apa, in conditiile prevazute de legislatia in vigoare;
    d) sa instaleze utilaje si sa lucreze cu acestea, sa amplaseze birouri si locuinte de santier;
    e) sa opreasca ori sa restranga activitati ale proprietarului, in masura strict necesara executarii lucrarilor pentru capacitatea autorizata.
    (2) Dreptul de uz prevazut la alin. (1) inceteaza inaintea expirarii duratei stabilite pentru executarea lucrarilor sau inaintea acestui termen, la data terminarii anticipate a lucrarilor sau la data sistarii acestora si renuntarii la autorizatii. Oricare dintre aceste situatii trebuie notificata de indata proprietarului.
    (3) Dreptul de uz asupra terenului pentru asigurarea functionarii normale a capacitatii energetice se intinde pe toata durata functionarii capacitatii, iar exercitarea lui se face ori de cate ori este necesar pentru asigurarea functionarii normale a capacitatii. In exercitarea acestui drept, titularul licentei poate:
    a) sa depoziteze materiale, echipamente, utilaje, instalatii pentru intretinere, revizii, reparatii si interventii necesare pentru asigurarea functionarii normale a capacitatii;
    b) sa instaleze utilaje si sa lucreze cu acestea;
    c) sa desfiinteze sau sa reduca culturi, plantatii sau alte amenajari existente si sa restranga activitati ale proprietarului, in masura si pe durata strict necesare executarii operatiilor de intretinere, reparatii, revizii sau interventii pentru asigurarea functionarii normale a capacitatii.
    (4) Titularul licentei este obligat sa instiinteze in scris proprietarul bunurilor, terenurilor sau activitatilor care vor fi afectate ca urmare a lucrarilor la capacitatile energetice, cu exceptia cazurilor de avarii, situatie in care proprietarii sunt instiintati in termenul cel mai scurt.
    (5) Titularul licentei este obligat sa plateasca proprietarilor despagubirea cuvenita pentru pagubele produse, sa degajeze terenul si sa-l repuna in situatia anterioara, in cel mai scurt timp posibil.
    (6) Servitutea de trecere subterana, de suprafata sau aeriana cuprinde dreptul de acces si de executare a lucrarilor la locul de amplasare a capacitatilor energetice cu ocazia interventiei pentru retehnologizari, reparatii, revizii si avarii.
    (7) Pentru a evita punerea in pericol a persoanelor, a bunurilor sau a unor activitati desfasurate in zona de executare a lucrarilor de realizare sau retehnologizare de capacitati energetice, precum si a operatiilor de revizie sau reparatie la capacitatea in functiune, titularul autorizatiei sau al licentei are dreptul de a obtine restrangerea sau sistarea, pe toata durata lucrarilor, a activitatilor desfasurate in vecinatate de alte persoane. In acest caz persoanele afectate vor fi instiintate, in scris, despre data inceperii, respectiv finalizarii lucrarilor.
    (8) La incetarea exercitarii drepturilor prevazute la art. 16 alin. (2), titularul autorizatiei de infiintare, respectiv titularul licentei, este obligat sa asigure degajarea terenului si repunerea lui in situatia initiala.
    (9) Dreptul de acces la utilitatile publice, prevazut la art. 16 alin. (2) lit. e), trebuie exercitat de titularul autorizatiei sau al licentei cu buna-credinta si in mod rezonabil, fara a prejudicia accesul altor persoane la respectivele utilitati publice.";
    - Art. 37 alin. (4) si (7): "(4) Terenurile pe care se situeaza retelele electrice de distributie existente la intrarea in vigoare a prezentei legi sunt si raman in proprietatea publica a statului. [...]
    (7) Cheltuielile pentru modificarea instalatiilor de distributie a energiei electrice, ca urmare a racordarii de noi utilizatori sau a schimbarii caracteristicilor energetice initiale ale utilizatorilor existenti, inclusiv pentru eliberarea unor amplasamente, sunt suportate integral de cel care a generat modificarea."
    Autorii exceptiei sustin ca dispozitiile legale criticate incalca prevederile art. 21 alin. (1) si (2), art. 44 si 136 din Constitutia Romaniei, republicata, care au urmatorul continut:
    - Art. 21 alin. (1) si (2): "(1) Orice persoana se poate adresa justitiei pentru apararea drepturilor, a libertatilor si a intereselor sale legitime.
    (2) Nici o lege nu poate ingradi exercitarea acestui drept.";
    - Art. 44: "(1) Dreptul de proprietate, precum si creantele asupra statului, sunt garantate. Continutul si limitele acestor drepturi sunt stabilite de lege.
    (2) Proprietatea privata este garantata si ocrotita in mod egal de lege, indiferent de titular. Cetatenii straini si apatrizii pot dobandi dreptul de proprietate privata asupra terenurilor numai in conditiile rezultate din aderarea Romaniei la Uniunea Europeana si din alte tratate internationale la care Romania este parte, pe baza de reciprocitate, in conditiile prevazute prin lege organica, precum si prin mostenire legala.
    (3) Nimeni nu poate fi expropriat decat pentru o cauza de utilitate publica, stabilita potrivit legii, cu dreapta si prealabila despagubire.
    (4) Sunt interzise nationalizarea sau orice alte masuri de trecere silita in proprietate publica a unor bunuri pe baza apartenentei sociale, etnice, religioase, politice sau de alta natura discriminatorie a titularilor.
    (5) Pentru lucrari de interes general, autoritatea publica poate folosi subsolul oricarei proprietati imobiliare, cu obligatia de a despagubi proprietarul pentru daunele aduse solului, plantatiilor sau constructiilor, precum si pentru alte daune imputabile autoritatii.
    (6) Despagubirile prevazute in alineatele (3) si (5) se stabilesc de comun acord cu proprietarul sau, in caz de divergenta, prin justitie.
    (7) Dreptul de proprietate obliga la respectarea sarcinilor privind protectia mediului si asigurarea bunei vecinatati, precum si la respectarea celorlalte sarcini care, potrivit legii sau obiceiului, revin proprietarului.
    (8) Averea dobandita licit nu poate fi confiscata. Caracterul licit al dobandirii se prezuma.
    (9) Bunurile destinate, folosite sau rezultate din infractiuni ori contraventii pot fi confiscate numai in conditiile legii.";
    - Art. 136: "(1) Proprietatea este publica sau privata.
    (2) Proprietatea publica este garantata si ocrotita prin lege si apartine statului sau unitatilor administrativ-teritoriale.
    (3) Bogatiile de interes public ale subsolului, spatiul aerian, apele cu potential energetic valorificabil, de interes national, plajele, marea teritoriala, resursele naturale ale zonei economice si ale platoului continental, precum si alte bunuri stabilite de legea organica, fac obiectul exclusiv al proprietatii publice.
    (4) Bunurile proprietate publica sunt inalienabile. In conditiile legii organice, ele pot fi date in administrare regiilor autonome ori institutiilor publice sau pot fi concesionate ori inchiriate; de asemenea, ele pot fi date in folosinta gratuita institutiilor de utilitate publica.
    (5) Proprietatea privata este inviolabila, in conditiile legii organice."
    Examinand exceptia, Curtea retine ca asupra constitutionalitatii dispozitiilor art. 16 alin. (4), art. 18 si art. 37 alin. (4) si (7) din Legea energiei electrice nr. 318/2003 s-a mai pronuntat, exemplu fiind Decizia nr. 72/2004, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 249 din 22 martie 2004. Cu acel prilej Curtea a statuat ca "dispozitiile art. 16 alin. (4) si art. 18 din Legea energiei electrice nr. 318/2003 instituie o sarcina gratuita care greveaza proprietatile afectate de capacitati energetice, pe toata durata existentei acestora. Aceasta sarcina consta in obligatia detinatorilor cu orice titlu ai acestor terenuri de a permite interventia titularilor de licenta pentru retehnologizari, reparatii, revizii sau remedierea avariilor, in baza drepturilor de uz si servitute ale acestora din urma asupra proprietatilor respective. Aceste drepturi, stabilite potrivit art. 16 alin. (2) lit. a) - e) din lege, au ca obiect utilitatea publica, au caracter legal si se exercita pe toata durata existentei capacitatii energetice sau temporar, cu ocazia lucrarilor de interventie.
    Curtea constata ca, in argumentarea criticii sale, autorul exceptiei pleaca de la o premisa gresita constand in absolutizarea exercitiului prerogativelor dreptului sau de proprietate, facand abstractie de prevederile art. 44 alin. (1) teza a doua din Constitutie, republicata, potrivit caruia <<continutul si limitele acestor drepturi sunt stabilite de lege>>, ca si de acelea ale art. 136 alin. (5) care consacra caracterul inviolabil al proprietatii private, <<in conditiile legii organice>>.
    Potrivit acestor dispozitii, legiuitorul ordinar este, asadar, competent sa stabileasca cadrul juridic pentru exercitarea atributelor dreptului de proprietate, in acceptiunea principiala conferita de Constitutie, in asa fel incat sa nu vina in coliziune cu interesele generale sau cu interesele particulare legitime ale altor subiecte de drept, instituind astfel niste limitari rezonabile in valorificarea acestuia, ca drept subiectiv garantat. Sub acest aspect, Curtea constata ca, prin reglementarea dedusa controlului, legiuitorul nu a facut decat sa dea expresie acestor imperative, in limitele si potrivit competentei sale constitutionale.
    Chiar daca prin instituirea drepturilor de uz si servitute titularul dreptului de proprietate sufera o ingradire in exercitarea atributelor dreptului sau, avand in vedere ca pe aceasta cale se asigura valorificarea fondului energetic - bun public de interes national -, reglementarea legala in sine nu releva nici o contradictie cu art. 44 alin. (3) din Constitutie, republicata, referitor la expropriere. Astfel, exercitarea drepturilor de uz si servitute asupra proprietatilor afectate de capacitatile energetice, cu titlu gratuit, pe toata durata existentei acestora, desi are ca efect lipsirea celor interesati de o parte din veniturile imobiliare, nu se traduce intr-o expropriere de iure si nici intr-o expropriere de facto, ci asigura un control al exercitarii dreptului de proprietate, ceea ce nu contravine art. 1 din Protocolul nr. 1 la Conventia pentru apararea drepturilor omului si a libertatilor fundamentale, referitor la protectia proprietatii private. Este ceea ce a statuat Curtea Europeana a Drepturilor Omului in cauza <<Mellacher si altii impotriva Austriei>>, 1989, o speta referitoare la reglementarea folosirii bunurilor. De asemenea, in cauza <<Sporrong si Lonnroth impotriva Suediei>>, 1982, aceeasi Curte a aratat ca, intrucat autoritatile nu au trecut la exproprierea imobilelor petitionarilor, acestia puteau sa isi foloseasca bunurile, sa le vanda, sa le lase mostenire, sa le doneze sau sa le ipotecheze. Prin urmare, s-a apreciat ca nu se poate asimila situatia cu o expropriere in fapt, deoarece, chiar daca dreptul de proprietate a pierdut in substanta sa, el nu a disparut.
    In ceea ce priveste art. 37 alin. (4) si (7) din Legea energiei electrice nr. 318/2003, Curtea constata ca acesta nu consacra trecerea in proprietatea statului a terenurilor pe care se afla retele electrice de distributie, ci prevede ca acestea sunt si raman in proprietatea publica a statului, instituind astfel un fine de neprimire a cererilor de retrocedare. Asa fiind, reglementarea legala in cauza nu releva nici o contradictie cu alin. (3) al art. 44 din Constitutie, republicata, ci, dimpotriva, este in deplina concordanta cu art. 136 alin. (2) si (4) din Constitutie, republicata, potrivit carora proprietatea publica apartine statului si unitatilor administrativ-teritoriale si este inalienabila.
    In ceea ce priveste situatia in care terenul necesar pentru infiintarea si functionarea capacitatii energetice este proprietatea privata a unui tert, Curtea retine ca, potrivit art. 20 din lege, solicitantul autorizatiei de infiintare poate sa initieze procedura legala de expropriere a terenului, daca se invoca o cauza de utilitate publica, si sa obtina concesiunea acestuia, in conditiile legii.
    Analizand jurisprudenta Curtii Europene a Drepturilor Omului, Curtea Constitutionala observa ca, potrivit acesteia, statul are o marja mare de apreciere, in functie de nevoia reala a comunitatii, in adoptarea masurii de privare de proprietate. In cauza <<James si altii impotriva Regatului Unit al Marii Britanii si Irlandei>>, 1986, Curtea Europeana a statuat ca nu poate fi vorba despre o incalcare a dispozitiilor Conventiei pentru apararea drepturilor omului si a libertatilor fundamentale, daca privarea de proprietate a fost facuta intr-un anumit context politic, economic sau social, daca raspunde unei <<utilitati publice>>, asa cum prevede art. 1 din Protocolul nr. 1 la Conventie, apartinand chiar si unei categorii mai restranse de persoane, deci si in situatia in care colectivitatea in ansamblul ei nu utilizeaza sau nu profita ea insasi de bun. In vederea realizarii scopului ei legitim, masura privativa de proprietate trebuie insa sa pastreze un echilibru just intre exigentele interesului general al comunitatii si apararea drepturilor fundamentale ale individului. Mai mult, ea trebuie sa aiba loc in conditiile prevazute de legea interna, care este necesar sa fie accesibila, publica si previzibila, si sa cuprinda o procedura clara de aplicare. Or, in aceasta materie, legea romana respecta exigentele impuse de prevederile Conventiei pentru apararea drepturilor omului si a libertatilor fundamentale.
    In ceea ce priveste critica referitoare la incalcarea prevederilor art. 44 alin. (2) din Constitutie, republicata, Curtea constata ca, in masura in care reglementarea dedusa controlului se aplica tuturor celor aflati in situatia prevazuta in ipoteza normei legale, indiferent de titular, fara nici o discriminare pe considerente arbitrare, critica cu un atare obiect nu este intemeiata."
    Pe de alta parte, Curtea retine ca art. 44 alin. (5) din Legea fundamentala prevede expres dreptul autoritatilor de a folosi subsolul oricarei proprietati imobiliare pentru lucrari de interes general, in conditiile acordarii de despagubiri proprietarului pentru "daunele aduse solului, plantatiilor sau constructiilor, precum si pentru alte daune imputabile autoritatii". Aceste prevederi se regasesc in art. 16 din Legea nr. 318/2003, care la alin. (6) arata ca "Dreptul de uz si de servitute asupra terenurilor proprietate privata [...] se stabilesc si se exercita cu respectarea principiului echitatii, a dreptului de proprietate si a legislatiei in vigoare". Mai mult, potrivit art. 44 alin. (7) din Legea fundamentala, "dreptul de proprietate obliga la respectarea sarcinilor privind protectia mediului si asigurarea bunei vecinatati, precum si la respectarea celorlalte sarcini care, potrivit legii sau obiceiului, revin proprietarului". Asa fiind, nimic nu impiedica persoana care a suferit un prejudiciu in urma operatiunilor de realizare si retehnologizare a capacitatilor energetice care se executa asupra terenurilor proprietate privata sa solicite statului repararea pagubei produse, potrivit dispozitiilor dreptului comun. Prin urmare, Curtea nu poate retine critica de neconstitutionalitate privind incalcarea art. 21 din Constitutie, republicata, intrucat normele criticate nu contin nici o prevedere de natura sa antreneze o restrangere a accesului liber la justitie.
    Solutia adoptata in decizia sus-mentionata, ca si considerentele pe care aceasta se intemeiaza isi mentin valabilitatea si in cauza de fata, intrucat nu au aparut imprejurari noi care sa determine schimbarea jurisprudentei Curtii Constitutionale in aceasta materie.

    Pentru considerentele expuse mai sus, in temeiul art. 146 lit. d) si al art. 147 alin. (4) din Constitutie, republicata, precum si al art. 1, 2, 3, al art. 13 alin. (1) lit. A.c), al art. 23 si al art. 25 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, republicata,

    CURTEA
    In numele legii
    DECIDE:

    Respinge exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 16 alin. (4), art. 18 si art. 37 alin. (4) si (7) din Legea energiei electrice nr. 318/2003, exceptie ridicata de Nicolae Duvalma in Dosarul nr. 4.876/2003 al Judecatoriei Brasov.
    Definitiva si obligatorie.
    Pronuntata in sedinta publica din data de 1 aprilie 2004.

                       PRESEDINTE,
              prof. univ. dr. COSTICA BULAI

                              Magistrat asistent,
                              Mihaela Senia Costinescu