DECIZIE Nr.
1664 din 15 decembrie 2009
referitoare la exceptia de
neconstitutionalitate a prevederilor art. 581 din Codul de procedura civila
ACT EMIS DE:
CURTEA CONSTITUTIONALA
ACT PUBLICAT IN:
MONITORUL OFICIAL NR. 112 din 19 februarie 2010
Ioan Vida - preşedinte
Nicolae Cochinescu -judecător
Aspazia Cojocaru -judecător
Acsinte Gaspar -judecător
Petre Lăzăroiu
-judecător
Ion Predescu -judecător
Tudorel Toader -judecător
Puskas Valentin Zoltan -judecător
Augustin Zegrean -judecător
Simona Ricu - procuror
Maria Bratu - magistrat-asistent
Pe rol se află soluţionarea excepţiei de
neconstituţionalitate a prevederilor art. 581 din Codul de procedură
civilă, excepţie ridicată de Ecaterina Roman si Maria Roman în
Dosarul nr. 1.568/219/2009 al Judecătoriei Dej.
La apelul nominal lipsesc părţile,
faţă de care procedura de citare a fost legal îndeplinită.
Preşedintele dispune a se face apelul si în
dosarele nr. 5.729D/2009 şi nr. 6.113D/2009, care au acelaşi obiect
al excepţiei de neconstituţionalitate.
Curtea, din oficiu, pune în discuţie conexarea
acestor dosare.
Reprezentantul Ministerului Public este de acord cu
conexarea.
Curtea, în temeiul art. 14 şi al art. 53 alin. (5)
din Legea nr. 47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii
Constituţionale, raportate la art. 164 din Codul de procedură
civilă, dispune conexarea dosarelor nr. 5.729D/2009 şi nr.
6.113D/2009 la Dosarul nr. 5.430D/2009, care a fost primul înregistrat.
Cauza se află în stare de judecată.
Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de
respingere ca neîntemeiată a excepţiei de neconstituţionalitate,
invocând jurisprudenţa în materie a Curţii Constituţionale.
CURTEA,
având în vedere actele şi lucrările
dosarelor, constată următoarele:
Prin încheierile din 25 iunie 2009, 10 iunie 2009
şi 22 iulie 2009, pronunţate în dosarele nr. 1.568/219/2009, nr.
2.676/105/2009 şi nr. 10.781/197/2009, Judecătoria Dej, Tribunalul
Prahova - Secţia comercială şi de contencios administrativ
şi Judecătoria Braşov au sesizat Curtea
Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a
prevederilor art. 581 din Codul de procedură civilă, excepţie
ridicată de Ecaterina Roman, Maria Roman, Eugen-Daniel Măceşanu
şi Remus Boldijar.
In motivarea excepţiei de
neconstituţionalitate autorii acesteia
susţin că prevederile de lege criticate contravin dispoziţiilor
art. 16, 20, 21, 24, 26, 27, 44 şi 48 din Constituţie, deoarece în
cadrul procedurii pe care o instituie acest text de lege părţile nu
sunt citate, nu se administrează probe, fiind lipsite în felul acesta de
dreptul de a se apăra şi de dreptul la un proces echitabil.
Judecătoria Dej, Tribunalul Prahova -
Secţia comercială şi de contencios administrativ şi
Judecătoria Braşov consideră
excepţia neîntemeiată.
Potrivit art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992,
încheierile de sesizare au fost comunicate preşedinţilor celor
două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului,
pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de
neconstituţionalitate.
Preşedinţii celor două Camere ale
Parlamentului, Guvernul şi Avocatul
Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepţiei de
neconstituţionalitate.
CURTEA,
examinând încheierile de sesizare, rapoartele întocmite
de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, prevederile de lege
criticate, raportate la dispoziţiile Constituţiei, precum şi
Legea nr. 47/1992, reţine următoarele:
Curtea Constituţională a fost legal
sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art.
146 lit. d) din Constituţie, ale art. 1 alin. (2), ale art. 2,3, 10
şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze excepţia de
neconstituţionalitate.
Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate
îl constituie prevederile art. 581 din Codul de procedură civilă,
text de lege care are următorul conţinut: „Instanţa va putea
să ordone măsuri vremelnice în cazuri grabnice, pentru păstrarea
unui drept care s-ar păgubi prin întârziere, pentru prevenirea unei pagube
iminente şi care nu s-ar putea repara, precum şi pentru înlăturarea
piedicilor ce s-ar ivi cu prilejul unei executări.
Cererea de ordonanţă
preşedinţială se va introduce la instanţa competentă
să se pronunţe asupra fondului dreptului.
Ordonanţa va putea fi dată şi
fără citarea părţilor şi chiar atunci când există
judecată asupra fondului. Judecata se face de urgenţă şi cu
precădere. Pronunţarea se poate amâna cu cel mult 24 de ore, iar
motivarea ordonanţei se face în cel mult 48 de ore de la pronunţare.
Ordonanţa este vremelnică şi
executorie. Instanţa va putea hotărî ca executarea să se
facă fără somaţie sau fără trecerea unui
termen."
Excepţia de neconstituţionalitate este
raportată la dispoziţiile constituţionale ale art. 16 privind
egalitatea în faţa legii, ale art. 20 referitoare la tratatele
internaţionale privind drepturile omului, ale art. 21 referitoare la
accesul liber la justiţie, ale art. 24 privind dreptul la apărare,
ale art. 26 privind viaţa intimă, familială şi
privată, ale art. 27 referitor la inviolabilitatea domiciliului, ale art.
44 privind dreptul de proprietate privată şi ale art. 48 privind
familia.
Examinând excepţia de neconstituţionalitate,
Curtea constată că s-a pronunţat în numeroase cauze asupra
prevederilor de lege criticate, prin raportare la aceleaşi norme
constituţionale ca şi cele invocate în prezenta cauză.
Astfel, prin Decizia nr. 244 din 4 martie 2008,
publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 288 din 14
aprilie 2008, Decizia nr. 1.123 din 10 septembrie 2009, publicată în
Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 717 din 23 octombrie 2009,
şi Decizia nr. 151 din 10 februarie 2009, publicată în Monitorul
Oficial al României, Partea I, nr. 125 din 2 martie 2009, Curtea a
reţinut, în esenţă, că dispoziţiile criticate
instituie o procedură specială potrivit căreia instanţa de
judecată poate dispune, prin ordonanţă
preşedinţială, luarea unor măsuri cu caracter vremelnic a
căror urgenţă este justificată de necesitatea evitării
prejudicierii unor drepturi sau interese legitime.
Totodată, Curtea a constatat că prin
procedura de urgenţă instituită de art. 581 din Codul de
procedură civilă nu numai că nu se aduce vreo îngrădire
dreptului persoanei la apărarea drepturilor, a libertăţilor
şi a intereselor sale legitime, ci, dimpotrivă, se creează
posibilitatea pentru cel vătămat într-un drept legitim de a se adresa
justiţiei în cazuri grabnice, pentru păstrarea unui drept care s-ar
păgubi prin întârziere, pentru prevenirea unei pagube iminente şi
care nu s-ar putea repara, precum şi pentru înlăturarea piedicilor ce
s-ar ivi cu prilejul unei executări.
Intrucât nu au intervenit elemente noi, de natură
să justifice reconsiderarea jurisprudenţei în materie a Curţii
Constituţionale, soluţia şi considerentele acestor decizii
îşi păstrează valabilitatea şi în prezenta cauză.
Cu privire la invocarea încălcării
dispoziţiilor art. 26, 27 şi 48 din Constituţie, Curtea
constată că aceste texte nu sunt incidente în cauză.
Pentru motivele expuse mai sus, în temeiul art. 146
lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al
art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr.
47/1992,
CURTEA CONSTITUŢIONALĂ
In numele legii
DECIDE
Respinge excepţia de neconstituţionalitate a
prevederilor art. 581 din Codul de procedură civilă, excepţie
ridicată de Ecaterina Roman, Maria Roman, Eugen-Daniel Măceşanu
şi Remus Boldijar în dosarele nr. 1.568/219/2009, nr. 2.676/105/2009
şi nr. 10.781/197/2009 ale Judecătoriei Dej şi Tribunalului
Prahova - Secţia comercială şi de contencios administrativ
şi Judecătoriei Braşov.
Definitivă şi general obligatorie.
Pronunţată în şedinţa publică
din data de 15 decembrie 2009.
PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE,
prof. univ. dr. IOAN VIDA
Magistrat-asistent,
Maria Bratu