DECIZIE   Nr. 160 din 21 septembrie 2000

referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 23 pct. 2 din Legea nr. 178/1934 pentru reglementarea contractului de consignatie

ACT EMIS DE: CURTEA CONSTITUTIONALA

ACT PUBLICAT IN: MONITORUL OFICIAL  NR. 566 din 15 noiembrie 2000

    Lucian Mihai           - presedinte
    Costica Bulai          - judecator
    Constantin Doldur      - judecator
    Kozsokar Gabor         - judecator
    Ioan Muraru            - judecator
    Nicolae Popa           - judecator
    Lucian Stangu          - judecator
    Florin Bucur Vasilescu - judecator
    Romul Petru Vonica     - judecator
    Iuliana Nedelcu        - procuror
    Maria Bratu            - magistrat-asistent

    Pe rol se afla solutionarea exceptiei de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 23 pct. 2 din Legea nr. 178/1934 pentru reglementarea contractului de consignatie, exceptie ridicata de Razvan Gheorghe Stoicovici in Dosarul nr. 250/1999 al Judecatoriei Sectorului 3 Bucuresti.
    La apelul nominal lipsesc partile Razvan Gheorghe Stoicovici, Petre Cornel Lupu si Societatea Comerciala "Amycom" - S.R.L., fata de care procedura de citare este legal indeplinita.
    Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a exceptiei de neconstitutionalitate, aratand ca asupra dispozitiilor Legii nr. 178/1934 Curtea Constitutionala s-a pronuntat prin deciziile nr. 125/1999 si nr. 75/2000, neintervenind elemente noi care sa justifice schimbarea jurisprudentei.

    CURTEA,
avand in vedere actele si lucrarile dosarului, constata urmatoarele:
    Prin Incheierea din 2 decembrie 1999, pronuntata in Dosarul nr. 250/1999, Judecatoria Sectorului 3 Bucuresti a sesizat Curtea Constitutionala cu exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 23 pct. 2 din Legea nr. 178/1934 pentru reglementarea contractului de consignatie, exceptie ridicata de Razvan Gheorghe Stoicovici.
    In motivarea exceptiei de neconstitutionalitate se arata ca dispozitiile art. 23 pct. 2 din Legea nr. 178/1934 pentru reglementarea contractului de consignatie, care prevad pentru infractiunea savarsita doua pedepse principale, inchisoarea si amenda, si care totodata interzic aplicarea circumstantelor atenuante, sunt contrare prevederilor art. 23 alin. (9) din Constitutie, referitoare la legalitatea pedepselor. De aceea aceste dispozitii trebuie sa fie considerate ca fiind abrogate in temeiul art. 150 alin. (1) din Constitutie. In notele depuse la dosarul cauzei autorul exceptiei mentioneaza obligatia instantei de a verifica daca Legea nr. 178/1934 mai este sau nu in vigoare, deoarece, daca legea nu mai este in vigoare, nu mai este posibila sesizarea Curtii Constitutionale, iar in ceea ce priveste fapta savarsita ar urma sa se faca schimbarea incadrarii juridice a acesteia din infractiunea prevazuta la art. 23 din Legea nr. 178/1934 in infractiunea de abuz de incredere, prevazuta la art. 213 din Codul penal. Numai daca ar constata ca Legea nr. 178/1934 este neconstitutionala instanta ar urma sa sesizeze Curtea Constitutionala cu exceptia de neconstitutionalitate, suspendand judecarea cauzei pana la solutionarea exceptiei.
    Judecatoria Sectorului 3 Bucuresti, exprimandu-si opinia, retine ca art. 23 din Legea nr. 178/1934 incrimineaza fapta de insusire a bunurilor incredintate in consignatie sau de instrainare a acestora in alt mod ori in alte conditii decat cele prevazute in contract sau de nerestituire a bunurilor consignantului la cerere (pct. 1), precum si fapta de nerestituire catre consignant a sumelor de bani obtinute drept pret al bunurilor vandute, la termenul prevazut la art. 19 din aceeasi lege (pct. 2). In esenta, arata instanta, exceptia de neconstitutionalitate a art. 23 pct. 2 din Legea nr. 178/1934 vizeaza legalitatea aplicarii sanctiunii prevazute de lege, care este dubla, inchisoare si amenda. In opinia instantei aceasta nu contravine art. 23 alin. (9) din Constitutie si corespunde art. 2 din Codul penal, privitor la legalitatea incriminarii si a pedepsei. Instanta afirma totodata ca acest text ar fi in concordanta cu dispozitiile titlului III al partii generale a Codului penal, referitor la pedepse si la felurile lor, dispozitii "care prevad si dubla sanctionare".
    In conformitate cu dispozitiile art. 24 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, republicata, incheierea de sesizare a Curtii Constitutionale a fost comunicata presedintilor celor doua Camere ale Parlamentului si Guvernului, pentru a-si exprima punctele de vedere asupra exceptiei de neconstitutionalitate ridicate.
    Guvernul, in punctul sau de vedere, arata ca dispozitiile art. 23 din Legea nr. 178/1934 pentru reglementarea contractului de consignatie, dispozitii ce fac obiectul exceptiei de neconstitutionalitate, sunt abrogate prin dispozitiile art. 1 din Legea nr. 30/1968 pentru punerea in aplicare a Codului penal, care au abrogat toate dispozitiile contrare Codului penal. Or, dispozitiile art. 23 din Legea nr. 178/1934 prevad ca savarsirea faptelor incriminate acolo se pedepseste cu amenda de la 10.000 lei la 100.000 lei si cu inchisoare de la 2 luni la 2 ani, deci cumulativ, contravenind dispozitiilor Codului penal in vigoare. Potrivit art. 23 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, republicata, Curtea Constitutionala nu se poate pronunta decat asupra dispozitiilor dintr-o lege sau dintr-o ordonanta in vigoare, ceea ce exclude exercitarea controlului de constitutionalitate asupra unor dispozitii legale care nu mai sunt in vigoare, astfel ca exceptia trebuie sa fie respinsa ca inadmisibila. In ceea ce priveste sustinerea autorului exceptiei, in sensul ca art. 23 pct. 2 din Legea nr. 178/1934 ar fi fost abrogat prin art. 150 alin. (1) din Constitutie, aceasta este, in opinia Guvernului, lipsita de temei, deoarece, daca textul criticat ar fi fost in vigoare, acesta nu ar fi contravenit prevederilor art. 23 alin. (9) din Constitutie, care consacra principiul legalitatii pedepsei.
    Presedintii celor doua Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere.

    CURTEA,
examinand incheierea de sesizare, punctul de vedere al Guvernului, raportul intocmit de judecatorul-raportor, concluziile procurorului, dispozitiile legale criticate, raportate la prevederile Constitutiei, precum si dispozitiile Legii nr. 47/1992, retine urmatoarele:
    Curtea Constitutionala constata ca este competenta, potrivit dispozitiilor art. 144 lit. c) din Constitutie, precum si ale art. 1 alin. (1), ale art. 2, 3, 12 si 23 din Legea nr. 47/1992, republicata, sa solutioneze exceptia de neconstitutionalitate ridicata.
    Obiectul exceptiei de neconstitutionalitate il constituie dispozitiile art. 23 pct. 2 din Legea nr. 178/1934, al carui continut este urmatorul: "Se va pedepsi cu inchisoare de la 2 luni pana la 2 ani si cu amenda de la 10.000 - 100.000 lei, fara a se putea acorda circumstante atenuante, consignatarul: [...]
    2. Care nu va remite consignantului sumele de bani, cambiile sau valorile incasate sau primite de el, drept pret al bunurilor vandute, in modul aratat la art. 19 din prezenta lege."
    Autorul exceptiei de neconstitutionalitate considera ca acest text este contrar prevederilor art. 23 alin. (9) din Constitutie, referitor la legalitatea pedepsei, iar, intrucat Legea nr. 178/1934 este anterioara Constitutiei, dispozitiile legale criticate trebuie considerate ca fiind abrogate in temeiul art. 150 alin. (1) din Constitutie. Caracterul neconstitutional al dispozitiilor legale in discutie rezulta, in opinia autorului exceptiei, din faptul ca acestea, pe de o parte, prevad pentru aceeasi infractiune doua pedepse principale, si anume pedeapsa inchisorii de la 2 luni pana la 2 ani si amenda de la 10.000 - 100.000 lei, iar pe de alta parte, interzic aplicarea circumstantelor atenuante.
    Cu privire la critica privind existenta a doua pedepse principale, Curtea constata ca aceasta nu este intemeiata, deoarece inca din anul 1954 in dreptul roman a fost abrogata amenda ca pedeapsa alaturata privatiunii de libertate. Intr-adevar, prin dispozitiile art. III din Decretul nr. 544 din 14 ianuarie 1954 s-a prevazut ca "Se abroga acele dispozitii din Codul penal, precum si din celelalte legi, care prevad pedeapsa cu amenda corectionala, daca aceasta pedeapsa este cumulativa cu o pedeapsa privativa de libertate.
    Amenda astfel pronuntata nu se va mai executa".
    Dupa aceasta data nu au mai existat in legislatia penala romana pedepse cumulative, inchisoare si amenda, dispozitiile legale care le prevedeau nemaifiind in vigoare la data adoptarii Codului penal din 1968, dupa cum nu mai sunt in vigoare nici in prezent. In consecinta, exceptia de neconstitutionalitate este, sub acest aspect, lipsita de obiect, deci inadmisibila.
    In ceea ce priveste critica referitoare la interzicerea aplicarii circumstantelor atenuante, aceasta, de asemenea, nu poate fi primita, fiindca dispozitiile cuprinse in art. 23 din Legea nr. 178/1934, care interzic aplicarea circumstantelor atenuante cand acestea exista in cauza, fiind contrare dispozitiilor Codului penal din 1968, in vigoare si in prezent, au fost abrogate prin Legea nr. 30/1968 pentru punerea in aplicare a Codului penal din 21 iunie 1968. Potrivit art. 1 din aceasta lege, pe data intrarii in vigoare a Codului penal se abroga, pe langa Codul penal din 1936, si Codul justitiei militare din 1937, "legile speciale si dispozitiile penale din legi speciale, contrare prevederilor Codului penal", printre acestea numarandu-se si dispozitia "fara a se putea acorda circumstante atenuante" din art. 23 al Legii nr. 178/1934. Asadar, exceptia de neconstitutionalitate este, si sub acest aspect, lipsita de obiect si urmeaza sa fie respinsa ca fiind inadmisibila.
    De altfel, cu privire la constitutionalitatea Legii nr. 178/1934 Curtea Constitutionala s-a pronuntat prin Decizia nr. 225 din 7 decembrie 1999, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 76 din 21 februarie 2000, precum si prin Decizia nr. 75 din 25 aprilie 2000, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 389 din 21 august 2000. Prin aceste decizii Curtea Constitutionala a respins exceptiile de neconstitutionalitate, constatand ca dispozitiile Legii nr. 178/1934 sunt constitutionale. Curtea a retinut ca indeplinirea conditiilor formale de validitate a Legii nr. 178/1934 trebuie raportata la reglementarile constitutionale si legale din momentul adoptarii legii. Pe de alta parte, s-a retinut ca acest act normativ nu contrazice prevederile si principiile constitutionale, astfel incat Legea nr. 178/1934, desi anterioara Constitutiei din 1991, este in vigoare.

    Pentru considerentele expuse, in temeiul art. 144 lit. c) si al art. 145 alin. (2) din Constitutie, precum si al art. 13 alin. (1) lit. A.c), al art. 23 si 25 din Legea nr. 47/1992, republicata,

    CURTEA
    In numele legii
    DECIDE:

    Respinge, ca fiind inadmisibila, exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 23 pct. 2 din Legea nr. 178/1934 pentru reglementarea contractului de consignatie, exceptie ridicata de Razvan Gheorghe Stoicovici in Dosarul nr. 250/1999 al Judecatoriei Sectorului 3 Bucuresti.
    Definitiva si obligatorie.
    Pronuntata in sedinta publica din data de 21 septembrie 2000.

             PRESEDINTELE CURTII CONSTITUTIONALE,
                       LUCIAN MIHAI

                              Magistrat asistent,
                              Maria Bratu