DECIZIE Nr.
1583 din 7 decembrie 2010
referitoare la exceptia de
neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 87 alin. (5) din Ordonanta de
urgenta a Guvernului nr. 195/2002 privind circulatia pe drumurile publice
ACT EMIS DE:
CURTEA CONSTITUTIONALA
ACT PUBLICAT IN:
MONITORUL OFICIAL NR. 24 din 11 ianuarie 2011
Augustin Zegrean - presedinte
Aspazia Cojocaru -judecator
Acsinte Gaspar -judecator
Mircea Stefan Minea -judecator
Iulia Antoanella Motoc -judecator
Ion Predescu -judecator
Puskas Valentin Zoltan -judecator
Tudorel Toader -judecator
Doina Suliman -
magistrat-asistent-sef
Cu participarea reprezentantului Ministerului Public,
procuror Marinela Minca.
Pe rol se afla solutionarea exceptiei de
neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 87 alin. (5) din Ordonanta de
urgenta a Guvernului nr. 195/2002 privind circulatia pe drumurile publice,
exceptie ridicata de Cristian Ionut Chermet în Dosarul nr. 667/295/2009 al
Judecatoriei Sânnicolau Mare.
La apelul nominal lipseste autorul exceptiei, fata de
care procedura de citare este legal îndeplinita.
Cauza fiind în stare de judecata, presedintele acorda
cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de
respingere a exceptiei de neconstitutionalitate ca neîntemeiata, sens în care
invoca jurisprudenta în materie a Curtii Constitutionale.
CURTEA,
având în vedere actele si lucrarile dosarului, retine
urmatoarele:
Prin Incheierea din 10 februarie 2010, pronuntata în
Dosarul nr. 667/295/2009, Judecatoria Sânnicolau Mare a sesizat Curtea
Constitutionala cu exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 87
alin. (5) din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 195/2002 privind circulatia
pe drumurile publice.
Exceptia a fost ridicata de inculpatul Cristian Ionut
Chermet într-o cauza penala pusa în miscare din oficiu pentru savârsirea uneia
dintre infractiunile privind circulatia pe drumurile publice.
In motivarea exceptiei de neconstitutionalitate autorul acesteia sustine ca dispozitiile criticate încalca
prevederile constitutionale ale art. 16, art. 22 alin. (1) si (2) si art. 23
alin. (11), precum si prevederile art. 6 din Conventia pentru apararea
drepturilor omului si a libertatilor fundamentale, ale art. 11 pct. 1 din
Declaratia Universala a Drepturilor Omului si ale art. 14 pct. 2 din Pactul
international cu privire la drepturile civile si politice. In acest sens arata,
în esenta, ca recoltarea de probe biologice în vederea stabilirii alcoolemiei,
deoarece se face prin întepatura cu seringa, este un procedeu traumatizant care
aduce atingere integritatii fizice a persoanei. De asemenea, sustine ca prin
reglementarea criticata se considera „ab initio"ca soferul este un
infractor pe baza unei simple suspiciuni a agentului constatator ca un
conducator auto ar fi sub influenta bauturilor alcoolice, instituindu-se astfel
o prezumtie legala absoluta de vinovatie a conducatorului auto care refuza sa
se supuna recoltarii probelor biologice. In fine, autorul exceptiei apreciaza
ca legiuitorul creeaza, prin reglementarea criticata, un tratament
discriminatoriu pentru persoana care se sustrage de la recoltarea de probe
biologice în raport cu persoana care în mod efectiv a consumat bauturi
alcoolice si are în sânge o îmbibatie alcoolica mai mare decât limita legala.
Judecatoria Sânnicolau Mare considera ca exceptia de neconstitutionalitate este neîntemeiata.
In conformitate cu prevederile art. 30 alin. (1) din
Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicata presedintilor celor
doua Camere ale Parlamentului, Guvernului si Avocatului Poporului, pentru a-si
exprima punctele de vedere asupra exceptiei de neconstitutionalitate.
Presedintii celor doua Camere ale Parlamentului,
Guvernul si Avocatul Poporului nu au comunicat
punctele lor de vedere asupra exceptiei de neconstitutionalitate.
CURTEA,
examinând încheierea de sesizare, raportul întocmit de
judecatorul-raportor, concluziile procurorului, dispozitiile de lege criticate,
raportate la prevederile Constitutiei, precum si Legea nr. 47/1992, retine
urmatoarele:
Curtea Constitutionala a fost legal sesizata si este
competenta, potrivit dispozitiilor art. 146 lit. d) din Constitutie, ale art. 1
alin. (2), ale art. 2,3, 10 si 29 din Legea nr. 47/1992, sa solutioneze exceptia
de neconstitutionalitate.
Obiectul exceptiei de neconstitutionalitate îl
constituie dispozitiile art. 87 alin. (5) din Ordonanta de urgenta a Guvernului
nr. 195/2002 privind circulatia pe drumurile publice, aprobata cu modificari si
completari prin Legea nr. 49/2006, publicata în Monitorul Oficial al României,
Partea I, nr. 246 din 20 martie 2006 si, ulterior, republicata în Monitorul
Oficial al României, Partea I, nr. 670 din 3 august 2006, dispozitii care au
urmatorul cuprins: „Refuzul, împotrivirea ori sustragerea conducatorului
unui autovehicul sau al unui tramvai ori a instructorului auto, aflat în
procesul de instruire, sau a examinatorului autoritatii competente, aflat în
timpul desfasurarii probelor practice ale examenului pentru obtinerea permisului
de conducere, de a se supune recoltarii probelor biologice sau testarii aerului
expirat, în vederea stabilirii alcoolemiei ori a prezentei de produse sau
substante stupefiante ori a medicamentelor cu efecte similare acestora, se
pedepseste cu închisoare de la 2 la 7 ani."
In esenta, critica de neconstitutionalitate a acestui
text se bazeaza pe sustinerea ca obligarea conducatorului unui autovehicul de a
se supune recoltarii probelor biologice încalca prevederile constitutionale ale
art. 16 privind egalitatea în drepturi, art. 22 alin. (1) si (2) referitoare la
dreptul persoanei la viata si la integritatea fizica si psihica si la
interzicerea torturii sau unui tratament inuman ori degradant si ale art. 23
alin. (11) privitoare la prezumtia de nevinovatie, precum si prevederile art. 6
din Conventia pentru apararea drepturilor omului si a libertatilor
fundamentale, ale art. 11 pct. 1 din Declaratia Universala a Drepturilor Omului
si ale art. 14 pct. 2 din Pactul international cu privire la drepturile civile
si politice.
Analizând exceptia de neconstitutionalitate, Curtea
constata ca dispozitiile de lege criticate în cauza au mai fost supuse
controlului de constitutionalitate pentru critici similare, atât cu prilejul
analizarii art. 79 alin. (4) din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr.
195/2002, în forma anterioara republicarii, cât si ulterior republicarii
ordonantei de urgenta, când a primit o noua numerotare. Astfel, de exemplu,
prin Decizia nr. 456 din 28 octombrie 2004, publicata în Monitorul Oficial al
României, Partea I, nr. 60 din 18 ianuarie 2005, Curtea a retinut critica drept
neîntemeiata, întrucât „incriminarea sustragerii de la recoltarea probelor
biologice în vederea stabilirii alcoolemiei ori a consumului de produse sau
substante stupefiante ori de medicamente cu efecte similare acestora sau
testarii aerului expirat, precum si a altor fapte prin care este pusa în
pericol siguranta circulatiei rutiere, reprezinta incriminari-obstacol prin
care este sanctionata penal simpla nerespectare a unor reguli de circulatie, în
scopul preîntâmpinarii unor grave vatamari ale valorilor angajate în traficul
rutier (de exemplu: pierderi de vieti omenesti, vatamari ale integritatii
corporale si ale sanatatii persoanei, precum si distrugeri de valori materiale).
De aceea s-a impus incriminarea prevazuta la alin. (4) al art. 79 din Ordonanta
de urgenta a Guvernului nr. 195/2002, fiind sanctionata împiedicarea
constatarii faptei de conducere sub influenta alcoolului, realizata prin
sustragerea conducatorului auto de la recoltarea probelor biologice în vederea
stabilirii alcoolemiei". De asemenea, prin aceeasi decizie, Curtea a mai
stabilit ca „este adevarat ca un segment de populatie sufera de un sindrom
alergic sever la orice tratament injectabil, care însa se deosebeste de
simplele fobii sau temeri invocate de autorul exceptiei. Analizând însa
prevederile art. 79 alin. (4) din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr.
195/2002, se constata ca nici macar acestora nu li se încalca dreptul la
integritate fizica si psihica, întrucât se incrimineaza nu numai sustragerea de
la recoltarea probelor biologice, ci si sustragerea de la «testarea aerului
expirat», care în mod evident nu aduce atingere integritatii persoanei. Tocmai
având în vedere aceste împrejurari, precum si evolutia si modernizarea
modalitatilor de stabilire a alcoolemiei, noua reglementare rutiera introduce
si metoda «testarii aerului expirat», de catre politia specializata, cu
ajutorul unui mijloc tehnic certificat potrivit legii [art. 80 alin. (1) din
ordonanta], astfel încât incriminarea din art. 79 alin. (4) din Ordonanta de
urgenta Guvernului nr. 195/2002 este constitutionala, neaducând atingere
dreptului garantat de art. 22 alin. (1) din Legea fundamentala. Este de
observat ca, atunci când conducatorul auto este testat cu un mijloc tehnic
certificat, poate solicita si recoltarea probelor biologice în vederea
stabilirii alcoolemiei [art. 80 alin. (2) din ordonanta]."
In legatura cu recoltarea probelor biologice în vederea
stabilirii alcoolemiei, s-a retinut, totodata, ca aceasta „nu poate fi
considerata ca o supunere la «tortura», «pedeapsa sau tratament inuman ori
degradant», interzise atât de art. 22 alin. (2) din Constitutie, cât si de art.
1 din Conventia împotriva torturii si altor pedepse si tratamente cu cruzime,
inumane sau degradante, la care România a aderat prin Legea nr. 19/1990. Din
aceasta perspectiva, «recoltarea probelor biologice» nu este un «act prin care
se provoaca unei persoane, cu intentie, o durere sau suferinte puternice,
fizice ori psihice», conditie impusa de conventia mentionata pentru definirea
termenului «tortura». Totodata, în mod evident, recoltarea probelor biologice
nu reprezinta o «pedeapsa sau tratament inuman ori degradant», interzise, de
asemenea, prin alin. (2) al art. 22 din Constitutie."
Cu privire la critica de neconstitutionalitate
formulata prin invocarea încalcarii prevederilor art. 23 alin. (11) din
Constitutie, referitoare la prezumtia de nevinovatie, Curtea a constatat prin
aceeasi decizie ca este neîntemeiata, deoarece, „pâna la ramânerea definitiva a
hotarârii de condamnare, persoana este considerata nevinovata, neinstituindu-se
nicio prezumtie de vinovatie a inculpatului trimis în judecata în temeiul
acestor dispozitii".
In sfârsit, prin decizia mentionata s-a constatat ca
„nu poate fi retinuta nici sustinerea autorului exceptiei în sensul ca
recoltarea probelor biologice în vederea stabilirii alcoolemiei ar însemna
obligarea conducatorului auto de a contribui la producerea unei probe împotriva
lui însusi, într-adevar, textul de lege criticat ca fiind neconstitutional nu
creeaza o prezumtie de vinovatie si nu implica o constrângere a celui în cauza
de a se supune la recoltarea de probe biologice.
Cu privire la acest aspect, Curtea Europeana a
Drepturilor Omului a retinut în jurisprudenta sa ca dreptul de a nu se
autoincrimina nu este absolut, «nu se extinde la utilizarea datelor ce pot fi
obtinute de la acuzat recurgând la puteri coercitive care exista independent de
vointa suspectului, de exemplu documente ridicate pe baza unui mandat,
prelevari de aer expirat, de sânge si de urina, ca si de tesuturi corporale în
vederea analizei ADN-ului» (cazul Saunders împotriva Regatului Unit, 1996)."
De asemenea, prin Decizia nr. 495 din 16 noiembrie
2004, publicata în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 63 din 19
ianuarie 2005, Curtea a respins o exceptie cu acelasi obiect, retinând ca
textul criticat nu încalca dispozitiile art. 22 alin. (1) din Constitutie.
Solutiile Curtii Constitutionale pronuntate în
deciziile mentionate, precum si considerentele care au stat la baza acestora
îsi pastreaza valabilitatea si în cauza de fata, întrucât nu se invoca elemente
noi de natura a schimba aceasta jurisprudenta.
In ceea ce priveste invocarea, în cauza de fata, a
încalcarii prevederilor art. 11 pct. 1 din Declaratia Universala a Drepturilor
Omului si ale art. 14 pct. 2 din Pactul international cu privire la drepturile
civile si politice, Curtea constata ca, întrucât nu se încalca principiul
constitutional al prezumtiei de nevinovatie, asa cum s-a mai aratat, nu se pune
problema încalcarii celor doua texte din documentele internationale mentionate.
In fine, Curtea nu poate retine nici lezarea, prin
textul de lege criticat, a principiului constitutional al egalitatii în
drepturi si nici a dreptului la un proces echitabil. Pretinsa încalcare a
acestora nu poate fi retinuta, întrucât cel în cauza are deplina libertate de a
uza, fara nicio îngradire, de toate garantiile ce caracterizeaza aceste
drepturi.
Pentru motivele expuse, în temeiul art. 146 lit. d) si
al art. 147 alin. (4) din Constitutie, precum si al art. 1-3, al art. 11 alin.
(1)lit. A.d) si al art. 29 din Legea nr. 47/1992,
CURTEA CONSTITUTIONALA
In numele legii
DECIDE:
Respinge ca neîntemeiata exceptia de
neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 87 alin. (5) din Ordonanta de
urgenta a Guvernului nr. 195/2002 privind circulatia pe drumurile publice,
exceptie ridicata de Cristian Ionut Chermet în Dosarul nr. 667/295/2009 al
Judecatoriei Sânnicolau Mare.
Definitiva si general obligatorie.
Pronuntata în sedinta publica din data de 7 decembrie
2010.
PRESEDINTELE CURTII CONSTITUTIONALE,
AUGUSTIN ZEGREAN
Magistrat-asistent-sef,
Doina Suliman