DECIZIE Nr.
1542 din 25 noiembrie 2010
referitoare la exceptia de
neconstitutionalitate a prevederilor art. 31 alin. (4) teza finala si art. 121
alin. (2) din Legea nr. 67/2004 pentru alegerea autoritatilor administratiei
publice locale
ACT EMIS DE:
CURTEA CONSTITUTIONALA
ACT PUBLICAT IN:
MONITORUL OFICIAL NR. 16 din 7 ianuarie 2011
Augustin Zegrean - preşedinte
Aspazia Cojocaru -judecător
Acsinte Gaspar -judecător
Mircea Ştefan Minea -judecător
Ion Predescu -judecător
Tudorel Toader -judecător
Ioana Marilena Chiorean - magistrat-asistent
Cu participarea reprezentantului Ministerului Public,
procuror Simona Ricu.
Pe rol se află soluţionarea excepţiei de
neconstituţionalitate a prevederilor art. 31 alin. (4) teza finală şi art. 121
alin. (2) din Legea nr. 67/2004 pentru alegerea autorităţilor administraţiei
publice locale, excepţie ridicată de Organizaţia Judeţeană Iaşi a Partidului
Democrat Liberal şi de Miron Mihai în Dosarul nr. 4.172/866/2009 al
Tribunalului Iaşi - Secţia civilă.
La apelul nominal se constată lipsa părţilor, faţă de
care procedura de citare a fost legal îndeplinită.
Magistratul-asistent referă asupra cererii depuse la
dosar de autorul excepţiei de neconstituţionalitate Miron Mihai, prin care
solicită acordarea unui termen de judecată în vederea angajării unui apărător.
Reprezentantul Ministerului Public se opune cererii de amânare.
Curtea, deliberând, în temeiul art. 14 din Legea nr.
47/1992, coroborat cu art. 156 alin. 1 din Codul de procedură civilă, respinge
cererea de acordare a unui termen de judecată.
Cauza fiind în stare de judecată, preşedintele Curţii
acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de
respingere ca neîntemeiată a excepţiei de neconstituţionalitate.
CURTEA,
având în vedere actele şi lucrările dosarului, constată
următoarele:
Prin Incheierea din 3 martie 2010, pronunţată în
Dosarul nr. 4.172/866/2009, Tribunalul Iaşi - Secţia civilă a sesizat Curtea
Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 31
alin. (4) teza finală şi art. 121 alin. (2) din Legea nr. 67/2004 pentru
alegerea autorităţilor administraţiei publice locale. Excepţia de
neconstituţionalitate a fost ridicată de recurenta Organizaţia Judeţeană Iaşi a
Partidului Democrat Liberal şi de intimatul Miron Mihai într-o cauză având ca
obiect soluţionarea recursului declarat împotriva Sentinţei civile nr. 2.218
din 8 noiembrie 2008 a Judecătoriei Paşcani prin care s-a dispus anularea
alegerilor desfăşurate în turul al doilea de scrutin în Circumscripţia
electorală nr. 1 Valea Seacă şi repetarea acestui scrutin.
In motivarea excepţiei de neconstituţionalitate autorii acesteia susţin că prevederile de lege criticate contravin
dispoziţiilor art. 21 din Constituţie, deoarece, prin eliminarea completă a
căilor de atac, a fost anihilat dreptul de a solicita instanţei competente
desfiinţarea unei hotărâri judecătoreşti pe care o consideră netemeinică şi
nelegală.
Tribunalul Iaşi - Secţia civilă consideră că excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată,
deoarece prevederile de lege criticate nu contravin dispoziţiilor art. 16 din
Constituţie.
Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr.
47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată preşedinţilor celor două
Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi
exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.
Avocatul Poporului arată
că dispoziţiile de lege criticate se aplică în mod egal tuturor celor aflaţi în
situaţia prevăzută în ipoteza normei legale, fără nicio discriminare pe
considerente arbitrare. Excluderea căilor de atac în materie electorală a fost
impusă de necesitatea asigurării operativităţii în rezolvarea tuturor
problemelor legate de desfăşurarea alegerilor, precum şi de interesul
stabilităţii rezultatelor acestora, deoarece aplicarea în această materie a
regulilor de drept comun ar însemna să se împiedice desfăşurarea alegerilor sau
să se pună sub semnul incertitudinii un timp îndelungat rezultatele alegerilor.
Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului şi Guvernul nu au comunicat punctele lor de vedere asupra
excepţiei de neconstituţionalitate.
CURTEA,
examinând încheierea de sesizare, punctul de vedere al
Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile
procurorului, dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile
Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele:
Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este
competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi
ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să
soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate.
Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl
constituie prevederile art. 31 alin. (4) teza finală şi art. 121 alin. (2) din
Legea nr. 67/2004 pentru alegerea autorităţilor administraţiei publice locale,
republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 333 din 17 mai
2007, texte de lege care au următorul conţinut:
-Art. 31 alin. (4): „In judeţele în care se
organizează alegeri parţiale într-o singură circumscripţie electorală nu se mai
constituie un birou electoral judeţean, soluţionarea sesizărilor prevăzute la
art. 37 alin. (1) lit. h) făcându-se de judecătoria în a cărei rază teritorială
se află circumscripţia electorală respectivă. Judecătoria se pronunţă în termen
de cel mult 3 zile de la înregistrarea sesizărilor şi contestaţiilor. Hotărârea
este definitivă şi irevocabilă.";
- Art. 121 alin. (2): „Impotriva hotărârilor
definitive şi irevocabile, pronunţate de instanţele judecătoreşti potrivit
prezentei legi, nu există cale de atac."
Autorul excepţiei de neconstitutionalitate susţine că
prevederile de lege criticate încalcă dispoziţiile constituţionale ale art. 21
privind accesul liber la justiţie.
Examinând excepţia de neconstitutionalitate, Curtea
constată că prin Decizia nr. 1.128 din 16 octombrie 2008, publicată în
Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 776 din 19 noiembrie 2008, Curtea
s-a pronunţat asupra constituţionalităţii prevederilor dispoziţiilor art. 121
din Legea nr. 67/2004, din perspectiva criticilor referitoare la art. 21 din
Constituţie, respingând excepţia de neconstitutionalitate a acestora.
Cu acel prilej Curtea a statuat că, în materie
electorală, legiuitorul a stabilit o procedură specială de soluţionare a
întâmpinărilor, contestaţiilor şi a oricăror altor cereri prevăzute de lege,
desfăşurată potrivit regulilor stabilite de Codul de procedură civilă pentru
ordonanţa preşedinţială. Obiectul reglementării - valorificarea drepturilor
electorale - a impus adoptarea unei proceduri de judecată care să soluţioneze
cu celeritate toate cererile adresate instanţei. Sub acest aspect, apare ca
firească opţiunea legiuitorului de a limita exerciţiul căilor de atac doar la
căile de atac ordinare, tocmai în scopul de a evita situaţia unei prelungiri a
procesului ca urmare a contestării hotărârilor definitive şi irevocabile, prin
intermediul căilor extraordinare de atac.
In această materie, ca de altfel oriunde legiuitorul a
condiţionat valorificarea unui drept de respectarea unei anumite proceduri, nu
s-a reglementat în acest fel cu intenţia de a restrânge accesul liber la
justiţie, de care, în mod evident, cel interesat a beneficiat, ci doar în
scopul de se instaura un climat de ordine, indispensabil, în vederea
exercitării dreptului constituţional prevăzut de art. 21, prevenind astfel
abuzurile şi asigurând protecţia drepturilor şi intereselor legitime ale
celorlalte părţi. De altfel, Curtea a statuat în mod constant că reglementarea
de către legiuitor, în limitele competenţei ce i-a fost conferită prin
Constituţie, a condiţiilor de exercitare a unui drept - subiectiv sau procesual
- nu constituie o restrângere a exerciţiului acestuia, ci doar o modalitate
eficientă de a preveni exercitarea sa abuzivă, în detrimentul altor titulari de
drepturi, în egală măsură ocrotite.
Aşa fiind, procedura instituită prin textul de lege
criticat are în vedere soluţionarea procesului cu celeritate, întrucât, în
absenţa ei, aplicarea regulilor de drept comun ar fi de natură să împiedice
desfăşurarea procedurilor electorale aflate în curs şi ar genera o stare de
incertitudine în ceea ce priveşte raporturile juridice stabilite printr-o
hotărâre judecătorească irevocabilă, afectând pentru un timp îndelungat
rezultatul alegerilor.
Mai mult, art. 126 alin. (2) din Constituţie, potrivit
căruia „Competenţa instanţelor judecătoreşti şi procedura de judecată sunt
prevăzute numai prin lege", precum şi art. 129, care prevede că, „Impotriva
hotărârilor judecătoreşti, părţile interesate şi Ministerul Public pot exercita
căile de atac, în condiţiile legii", atribuie exclusiv legiuitorului prerogativa
stabilirii competenţei şi procedurii de judecată, inclusiv a condiţiilor de
exercitare a căilor de atac.
Intrucât nu există elemente noi, de natură a
reconsidera jurisprudenţa Curţii, considerentele şi soluţia deciziei menţionate
îşi păstrează valabilitatea şi în prezenta cauză.
Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art.
146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al
art. 11 alin. (1) lit. A. d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992,
CURTEA CONSTITUŢIONALĂ
In numele legii
DECIDE:
Respinge, ca neîntemeiată, excepţia de
neconstitutionalitate a prevederilor art. 31 alin. (4) teza finală şi art. 121
alin. (2) din Legea nr. 67/2004 pentru alegerea autorităţilor administraţiei
publice locale, excepţie ridicată de Organizaţia Judeţeană Iaşi a Partidului
Democrat Liberal şi de Miron Mihai în Dosarul nr. 4.172/866/2009 al
Tribunalului Iaşi - Secţia civilă.
Definitivă şi general obligatorie.
Pronunţată în şedinţa publică din data de 25 noiembrie
2010.
PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE,
AUGUSTIN ZEGREAN
Magistrat-asistent,
Ioana Marilena Chiorean