DECIZIE Nr.
151 din 21 februarie 2008
referitoare la exceptia de
neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 278 1 alin. 1 din Codul de procedura
penala
ACT EMIS DE:
CURTEA CONSTITUTIONALA
ACT PUBLICAT IN:
MONITORUL OFICIAL NR. 197 din 14 martie 2008
Ioan Vida - preşedinte
Nicolae Cochinescu -judecător
Aspazia Cojocaru -judecător
Acsinte Gaspar -judecător
Petre Ninosu -judecător
Ion Predescu -judecător
Puskas Valentin Zoltan -judecător
Tudorel Toader
-judecător
Augustin Zegrean -judecător
Marilena Mincă - procuror
Florentina Geangu - magistrat-asistent
Pe rol se află soluţionarea excepţiei de
neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 2781 alin. 1 din Codul de procedură penală, excepţie invocată de Ovidiu
Busuioc în Dosarul nr. 2.379/314/2007 al Curţii de Apel Suceava - Secţia
penală.
La apelul nominal se constată lipsa autorului
excepţiei, faţă de care procedura de citare a fost legal îndeplinită.
Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de
respingere a excepţiei de neconstituţionalitate ca neîntemeiată, textele de
lege criticate fiind în concordanţă cu prevederile constituţionale invocate.
CURTEA,
având în vedere actele şi
lucrările dosarului, reţine următoarele:
Prin Incheierea din 12 octombrie 2007, pronunţată în
Dosarul nr. 2.379/314/2007, Curtea de Apel Suceava - Secţia penală a sesizat Curtea Constituţională cu
excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor
art. 2781 alin. 1 din Codul de
procedură penală, excepţie invocată de Ovidiu
Busuioc într-o cauză privind soluţionarea plângerii formulate împotriva
Rezoluţiei nr. 161/II/2/2007 a Parchetului de pe lângă Judecătoria Suceava prin
care s-a respins plângerea formulată împotriva procesului-verbal de începere a
urmăririi penale.
In motivarea excepţiei de neconstituţionalitate autorul acesteia susţine că „art. 2781 alin. 1 din Codul de procedură penală limitează sfera actelor
procurorului care pot fi atacate doar la rezoluţiile sau ordonanţele de
neîncepere a urmăririi penale, context în care prevederile de lege criticate
sunt în contradicţie cu dispoziţiile art. 16 alin. (1), art. 21 şi art. 24 din
Constituţie".
Curtea de Apel Suceava - Secţia penală consideră că excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată.
In conformitate cu dispoziţiile art. 30 alin. (1) din
Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată preşedinţilor celor
două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi
exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate ridicate.
Guvernul, invocând
jurisprudenţa Curţii Constituţionale, consideră că excepţia este neîntemeiată.
Avocatul Poporului consideră
că excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată. Arată că prevederile
legale criticate nu încalcă dispoziţiile constituţionale invocate de autorul
excepţiei.
Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere cu
privire la excepţia de neconstituţionalitate ridicată.
CURTEA,
examinând încheierea de sesizare, punctele de vedere
ale Guvernului şi Avocatului Poporului, raportul întocmit de
judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispoziţiile legale criticate
raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine
următoarele:
Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este
competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, ale art. 1
alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze
excepţia de neconstituţionalitate.
Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl
constituie prevederile art. 2781 alin. 1 din Codul de procedură penală, astfel cum au fost
modificate prin Legea nr. 356/2006, publicată în Monitorul Oficial al României,
Partea I, nr. 677 din 7 august 2006, care au următorul cuprins: „După
respingerea plângerii făcute conform art. 275-278 împotriva rezoluţiei de neîncepere a urmăririi penale sau a
ordonanţei ori, după caz, a rezoluţiei de clasare, de scoatere de sub urmărire
penală sau de încetare a urmăririi penale, date de procuror, persoana vătămată,
precum şi orice alte persoane ale căror interese legitime sunt vătămate pot
face plângere, în termen de 20 de zile de la data comunicării de către procuror
a modului de rezolvare, potrivit art. 277 şi 278, la judecătorul de la instanţa
căreia i-ar reveni, potrivit legii, competenţa să judece cauza în primă
instanţă. Plângerea poate fi făcută şi împotriva dispoziţiei de netrimitere în
judecată cuprinse în rechizitoriu."
Autorul excepţiei consideră că prevederile legale
criticate sunt contrare dispoziţiilor constituţionale cuprinse în art. 16 alin. (1) privind „Egalitate în drepturi", art. 21
privind „Accesul liber la justiţie" şi în art. 24 privind „Dreptul la apărare".
Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea
constată că dispoziţiile art. 2781 alin. (1) din Codul de procedură penală reprezintă concretizarea
prevederilor constituţionale referitoare la liberul acces la justiţie şi
dreptul la un proces echitabil.
Faptul că nu se poate formula plângere, în temeiul art.
2781 alin. (1) din
Codul de procedură penală, împotriva procesului-verbal de începere a urmăririi
penale nu reprezintă o încălcare a drepturilor constituţionale, atâta vreme cât
procesul-verbal invocat şi actele de urmărire penală, în cazul în care se va
adopta o soluţie de trimitere în judecată, vor fi cenzurate de către judecător
în cadrul cercetării judecătoreşti, cu respectarea tuturor garanţiilor şi
drepturilor procesuale.
In realitate, autorul excepţiei de
neconstituţionalitate critică reglementarea art. 2781 alin. (1) din Codul de procedură
penală, întrucât nu asigură posibilitatea atacării în instanţă şi a altor
dispoziţii şi măsuri luate de organele de urmărire penală, respectiv în cazul
de faţă procesul-verbal de începere a urmăririi penale.
Curtea reţine că prin critica de neconstituţionalitate
se are în vedere completarea textului art. 2781 alin. (1) din Codul de procedură penală, soluţia legislativă în
cauză nemulţumindu-l pe autorul excepţiei din prisma a ceea ce nu cuprinde. Or,
potrivit art. 2 alin. (3) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea şi
funcţionarea Curţii Constituţionale, aceasta „se pronunţă numai asupra
constituţionalităţii actelor cu privire la care a fost sesizată, fără a putea
modifica sau completa prevederile supuse controlului". In consecinţă, nu
intră în competenţa Curţii Constituţionale modificarea actului supus
controlului său în sensul dorit de autorul excepţiei.
Curtea constată că dispoziţiile legale criticate au mai
fost supuse controlului instanţei de contencios constituţional prin raportare
la aceleaşi prevederi. Astfel, prin Decizia nr. 440 din 26 octombrie 2004,
publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 8 din 4 ianuarie
2005, Decizia nr. 437 din 26 octombrie 2004, publicată în Monitorul Oficial al
României, Partea I, nr. 1.264 din 29 decembrie 2004, şi Decizia nr. 36 din 11
ianuarie 2007, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 89 din
5 februarie 2007, Curtea a respins ca neîntemeiate excepţiile de
neconstituţionalitate, statuând în mod constant că acestea nu încalcă
egalitatea în drepturi, liberul acces la justiţie, dreptul la un proces
echitabil şi dreptul la apărare, ci dau expresie acestor garanţii
constituţionale.
Faţa de
cele arătate, în temeiul art. 146 lit. d)şi al art. 147 alin. (4) din
Constituţie, precum şi al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d)şi al art. 29
alin. (1)şi (6) din Legea nr. 47/1992,
CURTEA CONSTITUŢIONALĂ
In numele legii
DECIDE:
Respinge excepţia de neconstituţionalitate a
dispoziţiilor art. 2781 alin. 1 din Codul de procedură penală, excepţie invocată de Ovidiu
Busuioc în Dosarul nr. 2.379/314/2007 al Curţii de Apel Suceava - Secţia
penală.
Definitivă şi general obligatorie.
Pronunţată în şedinţa publică din data de 21 februarie
2008.
PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE,
prof. univ. dr. IOAN VIDA
Magistrat-asistent,
Florentina Geangu