DECIZIE Nr.
150 din 10 februarie 2009
referitoare la exceptia de
neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 1 alin. (3) si art. 82 alin. (1) si
(2) din Legea nr. 51/1995 pentru organizarea si exercitarea profesiei de avocat
ACT EMIS DE:
CURTEA CONSTITUTIONALA
ACT PUBLICAT IN:
MONITORUL OFICIAL NR. 152 din 11 martie 2009
Ioan Vida
- preşedinte
Nicolae Cochinescu -judecător
Acsinte Gaspar -judecător
Petre Lăzăroiu -judecător
Ion Predescu -judecător
Puskas Valentin Zoltan
-judecător
Tudorel Toader -judecător
Augustin Zegrean -judecător
Simona Ricu - procuror
Doina Suliman -
magistrat-asistent-şef
Pe rol se află soluţionarea excepţiei de
neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 1 alin. (3) şi ale art. 82 alin. (1)
şi (2) din Legea nr. 51/1995 pentru organizarea şi exercitarea profesiei de
avocat, excepţie ridicată de Marinei Maier în Dosarul
nr. 7211.1/55/2007 al Tribunalului Arad - Secţia
penală.
La apelul nominal lipsesc părţile, faţă de care
procedura de citare este legal îndeplinită.
Cauza este în stare de judecată.
Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de
respingere a excepţiei de neconstituţionalitate ca neîntemeiată.
CURTEA,
având în vedere actele şi lucrările dosarului, reţine
următoarele:
Prin Incheierea din 29 mai 2008, pronunţată în Dosarul
nr. 7211.1/55/2007, Tribunalul Arad - Secţia penală a sesizat Curtea
Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 1
alin. (3) şi art. 82 alin. (1)şi (2) din Legea nr. 51/1995 pentru organizarea
şi exercitarea profesiei de avocat.
Excepţia a fost ridicată de Marinei Maier cu ocazia
soluţionării recursului formulat împotriva Sentinţei penale nr. 231 din 28
ianuarie 2008, pronunţată de Judecătoria Arad.
In motivarea excepţiei de neconstituţionalitate autorul acesteia susţine că dispoziţiile de lege criticate
contravin prevederilor constituţionale ale art. 1 alin. (4) şi (5), art. 15
alin. (2) şi art. 16, precum şi celor ale art. 6 din Convenţia pentru apărarea
drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale.
Tribunalul Arad - Secţia penală apreciază că excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată,
deoarece textele de lege criticate nu contravin prevederilor constituţionale
sau reglementărilor internaţionale invocate.
Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr.
47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată preşedinţilor celor două
Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi
exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.
Avocatul Poporului consideră
că dispoziţiile criticate sunt constituţionale.
Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului şi
Guvernul nu au comunicat
punctele lor de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.
CURTEA,
examinând încheierea de sesizare, punctul de vedere al
Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile
procurorului, dispoziţiile de lege criticate, raportate la prevederile
Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele:
Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este
competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, ale art. 1
alin. (2), ale art. 2,'3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze
excepţia de neconstituţionalitate.
Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl
constituie dispoziţiile art. 1 alin. (3) şi ale art. 82 alin. (1) şi (2) din Legea nr. 51/1995 pentru organizarea şi
exercitarea profesiei de
avocat, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 113 din 6 martie 2001, modificată şi
completată prin Legea nr. 255/2004, publicată în Monitorul Oficial al României,
Partea I, nr. 559 din 23 iunie
2004, dispoziţii care au următorul cuprins:
- Art. 1 alin. (3): „Constituirea
şi funcţionarea de barouri în afara U.N.B.R. sunt interzise. Actele de
constituire şi de înregistrare ale acestora sunt nule de drept.";
- Art. 82 alin. (1) şi (2) din
Legea nr. 51/1995: „(1) La data intrării în vigoare a prezentei legi
persoanele fizice sau juridice care au fost autorizate în baza altor acte
normative ori au fost încuviinţate prin hotărâri judecătoreşti să desfăşoare
activităţi de consultanţă, reprezentare sau asistenţă juridică, în orice
domenii, îşi încetează de drept activitatea. Continuarea unor asemenea
activităţi constituie infracţiune şi se pedepseşte potrivit legii penale.
(2) De asemenea, la data intrării în vigoare a
prezentei legi încetează de drept efectele oricărui act normativ, administrativ
sau jurisdicţional prin care au fost recunoscute ori încuviinţate activităţi de
consultanţă, reprezentare şi asistenţă juridică contrare dispoziţiilor
prezentei legi."
In susţinerea neconstituţionalităţii acestor texte de
lege, autorul excepţiei arată că aceste texte de lege contravin prevederilor
constituţionale ale art. 1 alin. (4) şi (5) - Statul
român, art. 15 alin. (2) - Neretroactivitatea
legii şi art. 16 - Egalitatea
în drepturi, precum şi ale
art. 6 - Dreptul la un process echitabil - din Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a
libertăţilor fundamentale.
Analizând aceste susţineri, Curtea observă că art. 1
din Legea nr. 51/1995 prevede caracterul liberal şi independent al profesiei de
avocat, iar art. 5 din aceasta dispune în legătură cu formele de organizare a
activităţii, avocatul având opţiunea de a alege varianta în care îşi exercită
profesia. Sub aspectele criticate, prin numeroase decizii, Curtea
Constituţională a statuat că, „în concepţia legiuitorului, avocatura este un
serviciu public, care este organizat şi funcţionează pe baza unei legi
speciale, iar profesia de avocat poate fi exercitată de un corp profesional
selectat şi funcţionând după reguli stabilite de lege. [...] Această opţiune a
legiuitorului nu poate fi considerată ca neconstituţională, având în vedere că
scopul ei este asigurarea unei asistenţe juridice calificate, iar normele în
baza cărora funcţionează nu contravin principiilor constituţionale", cei
care doresc să practice această profesie fiind datori să respecte legea şi să
accepte regulile impuse de aceasta. Astfel se explică de ce condiţiile de
organizare şi exercitare a profesiei de avocat sunt prevăzute într-o lege
specială.
Curtea Constituţională a statuat constant în
jurisprudenţa sa că profesia de avocat se poate exercita numai cu respectarea
legii, şi nu împotriva ei, astfel că niciuna dintre prevederile constituţionale
şi convenţionale invocate nu sunt nesocotite prin dispoziţiile de lege criticate.
In fine, toate celelalte aspecte criticate de autorul
excepţiei nu sunt veritabile probleme de constituţionalitate, astfel că
excedează competenţei instanţei constituţionale.
Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art.
146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al
art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992,
CURTEA CONSTITUŢIONALĂ
In numele legii
DECIDE:
Respinge excepţia de neconstituţionalitate a
dispoziţiilor art. 1 alin. (3) şi art. 82 alin. (1)şi (2) din Legea nr. 51/1995
pentru organizarea şi exercitarea profesiei de avocat, excepţie ridicată de
Marinei Maier în Dosarul nr. 72.111/55/2007 al Tribunalului Arad - Secţia
penală.
Definitivă şi general obligatorie.
Pronunţată în şedinţa publică din data de 10 februarie
2009.
PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE,
prof. univ. dr. IOAN VIDA
Magistrat-asistent-şef,
Doina Suliman