DECIZIE Nr.
1494 din 10 noiembrie 2009
referitoare la exceptia de
neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 20 alin. (10) din Ordonanta
Guvernului nr. 137/2000 privind prevenirea si sanctionarea tuturor formelor de
discriminare
ACT EMIS DE:
CURTEA CONSTITUTIONALA
ACT PUBLICAT IN:
MONITORUL OFICIAL NR. 909 din 24 decembrie 2009
Acsinte Gaspar - preşedinte
Nicolae Cochinescu -judecător
Aspazia Cojocaru -judecător
Petre Lăzăroiu -judecător
Puskas Valentin Zoltan -judecător
Tudorel Toader -judecător
Augustin Zegrean -judecător
Simona Ricu - procuror
Ioana Marilena Chiorean - magistrat-asistent
Pe rol se află soluţionarea excepţiei de
neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 20 alin. (10) din Ordonanţa
Guvernului nr. 137/2000 privind prevenirea şi sancţionarea tuturor formelor de
discriminare, excepţie ridicată de Florin Iulian Hrib în Dosarul nr.
5.820/2/2008 al Inaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie - Secţia contencios
administrativ şi fiscal.
La apelul nominal răspunde consilierul juridic Cristian
Nuică pentru partea Consiliul Naţional pentru Combaterea Discriminării, cu delegaţie
la dosar, lipsă fiind autorul excepţiei de neconstituţionalitate, faţă de care
procedura de citare este legal îndeplinită.
Cauza fiind în stare de judecată, preşedintele acordă
cuvântul reprezentantului Consiliului Naţional pentru Combaterea Discriminării,
care solicită respingerea excepţiei de neconstituţionalitate ca neîntemeiată,
deoarece termenul de 15 zile prevăzut de dispoziţiile de lege criticate curge,
din interpretarea celorlalte dispoziţii ale Ordonanţei de urgenţă a Guvernului
nr. 137/2000, de la data comunicării hotărârii Consiliului Naţional pentru
Combaterea Discriminării.
Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de
respingere a excepţiei de neconstituţionalitate, deoarece modul de calcul al
termenului prevăzut de dispoziţiile de lege criticate nu reprezintă o problemă
de constituţionalitate.
CURTEA,
având în vedere actele şi lucrările dosarului, constată
următoarele:
Prin Incheierea din 15 mai 2009, pronunţată în Dosarul
nr. 5.820/2/2008, Inalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Secţia contencios
administrativ şi fiscal a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de
neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 20 alin. (10) din Ordonanţa
Guvernului nr. 137/2000 privind prevenirea şi sancţionarea tuturor formelor de
discriminare, excepţie ridicată de Florin Iulian Hrib într-o cauză având ca
obiect soluţionarea cererii de anulare a unei hotărâri a Colegiului director al
Consiliului Naţional pentru Combaterea Discriminării.
In motivarea excepţiei de neconstituţionalitate autorul acesteia susţine, în esenţă, că dispoziţiile de lege
criticate sunt neconstituţionale, deoarece nu determină precis momentul de la
care începe să curgă termenul prevăzut de textul atacat.
Inalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Secţia
contencios administrativ şi fiscal şi-a exprimat
opinia în sensul că dispoziţiile de lege criticate sunt constituţionale.
Potrivit dispoziţiilor art. 30 alin. (1) din Legea nr.
47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată preşedinţilor celor două
Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi
exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.
Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului,
Guvernul şi Avocatul Poporului nu au
comunicat Curţii Constituţionale punctele lor de vedere asupra excepţiei de
neconstituţionalitate.
CURTEA,
examinând încheierea de sesizare, susţinerile părţii
prezente, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului,
dispoziţiile de lege criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum
şi dispoziţiile Legii nr. 47/1992, reţine următoarele:
Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este
competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi
ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să
soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate.
Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate fi
constituie dispoziţiile 20 alin. (10) din Ordonanţa Guvernului nr. 137/2000
privind' prevenirea şi sancţionarea tuturor formelor de discriminare,
republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 99 din 8 februarie
2007, dispoziţii care au următorul conţinut: „(10) Hotărârile emise potrivit
prevederilor alin. (2) şi care nu sunt atacate în termenul de 15 zile
constituie de drept titlu executoriu."
Autorul excepţiei de neconstituţionalitate susţine că
prevederile de lege criticate încalcă dispoziţiile constituţionale cuprinse în
art. 16 privind egalitatea în faţa legii, în art. 21 privind accesul liber la
justiţie, în art. 24 privind dreptul la apărare, în art. 52 privind dreptul
persoanei vătămate de o autoritate publică, în art. 53 privind restrângerea
exerciţiului unor drepturi sau al unor libertăţi, în art. 124 privind
înfăptuirea justiţiei şi în art. 126 privind instanţele judecătoreşti, precum
şi pe cele ale art. 6 din Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a
libertăţilor fundamentale, referitoare la dreptul la un proces echitabil.
Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea
reţine următoarele:
Potrivit dispoziţiilor de lege criticate, hotărârile
Colegiului director al Consiliului Naţional pentru Combaterea Discriminării,
prin care acesta soluţionează sesizările persoanelor care se consideră
discriminate, şi care nu sunt atacate în termenul de 15 zile constituie de drept
titlu executoriu. Deşi autorul excepţiei de neconstituţionalitate critică
faptul că aceste dispoziţii nu prevăd data de la care curge termenul de 15
zile, Curtea reţine însă că, potrivit dispoziţiilor alin. (8) şi (9) ale art.
20 din Ordonanţa Guvernului nr. 137/2000, hotărârea respectivă se comunica
părţilor în termen de 15 zile de la adoptare şi produce efecte de la data
comunicării, ea putând fi atacată la instanţa de contencios administrativ,
potrivit legii. Prin urmare, Curtea constată că susţinerile autorului excepţiei
de neconstituţionalitate sunt nefntemeiate.
Pe de altă parte, Curtea reţine că, potrivit art. 126
alin. (2) din Constituţie, stabilirea procedurii de judecată constituie
atributul exclusiv al legiuitorului, acesta fiind ţinut desigur ca în procesul
de legiferare să se circumscrie cadrului constituţional. Or, Curtea constată că
reglementările deduse controlului de constituţionalitate satisfac exigenţele
impuse de normele constituţionale, fiind în deplină concordanţă cu prevederile art.
16, art. 21 şi art. 24 din Legea fundamentală şi cu cele ale art. 6 din
Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale.
Prin urmare, dispoziţiile art. 53 din Legea
fundamentală nu au incidenţă în cauza, deoarece Curtea nu a constatat
restrângerea exerciţiului vreunui drept sau al vreunei libertăţi fundamentale.
Referitor la dispoziţiile art. 52 privind dreptul
persoanei vătămate de o autoritate publică, ale art. 124 privind înfăptuirea
justiţiei şi art. 126 privind instanţele judecătoreşti, Curtea observă că
acestea nu au legătură cu normele privind termenul de exercitare a căii de atac
împotriva hotărârilor Colegiului director al Consiliului Naţional pentru
Combaterea Discriminării.
Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art.
146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al
art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu majoritate
de voturi,
CURTEA CONSTITUŢIONALĂ
In numele legii
DECIDE:
Respinge excepţia de neconstituţionalitate a
dispoziţiilor art. 20 alin. (10) din Ordonanţa Guvernului nr. 137/2000 privind
prevenirea şi sancţionarea tuturor formelor de discriminare, excepţie ridicată
de Florin Iulian Hrib în Dosarul nr. 5.820/2/2008 al Inaltei Curţi de Casaţie
şi Justiţie - Secţia contencios administrativ şi fiscal.
Definitivă şi general obligatorie.
Pronunţată în şedinţa publică din data de 10 noiembrie
2009.
PREŞEDINTE,
ACSINTE GASPAR
Magistrat-asistent,
Ioana Marilena Chiorean