Decizia Nr.1471 din 08.11.2011

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Antonia Constantin.Pe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 1 şi art. 3 din Legea nr. 119/2010 privind stabilirea unor măsuri în domeniul pensiilor, excepţie ridicată de Livia-Iuliana A. Sbârcea în Dosarul nr. 2.964/96/2010 al Tribunalului Harghita - Secţia civilă şi care constituie obiectul Dosarului Curţii Constituţionale nr. 4.786D/2010.La apelul nominal lipsesc părţile, faţă de care procedura de citare este legal îndeplinită.Preşedintele dispune să se facă apelul şi în dosarele nr. 4.787D/2010-4.790D/2010, având ca obiect excepţia de neconstituţionalitate a aceloraşi dispoziţii de lege, excepţie ridicată de Jakab Attila-Arpad, Mioara Ungureanu, Nagy Benedict şi Elvira Bota în dosarele nr. 2.959/96/2010, nr. 2.967/96/2010, nr. 2.911/96/2010 şi nr. 2.953/96/2010 ale Tribunalului Harghita - Secţia civilă.La apelul nominal lipsesc părţile, faţă de care procedura de citare este legal îndeplinită.Curtea, având în vedere obiectul identic al excepţiilor de neconstituţionalitate ridicate în dosarele nr. 4.786D/2010-4.790D/2010, pune în discuţie, din oficiu, problema conexării cauzelor.Reprezentantul Ministerului Public nu se opune conexării dosarelor.Curtea, în temeiul art. 53 alin. (5) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale, dispune conexarea dosarelor 4.787D/2010-4.790D/2010 la Dosarul nr. 4.786D/2010, care este primul înregistrat.Cauza fiind în stare de judecată, preşedintele acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere a excepţiei de neconstituţionalitate ca neîntemeiată, sens în care invocă jurisprudenţa în materie a Curţii Constituţionale.CURTEA,având în vedere actele şi lucrările dosarelor, constată următoarele:Prin încheierile din 2 decembrie 2010, pronunţate în dosarele nr. 2.964/96/2010, nr. 2.959/96/2010, nr. 2.967/96/2010, nr. 2.911/96/2010 şi nr. 2.953/96/2010, Tribunalul Harghita - Secţia civilă a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 1 şi art. 3 din Legea nr. 119/2010 privind stabilirea unor măsuri în domeniul pensiilor.Excepţia a fost ridicată de Livia-Iuliana A. Sbârcea, Jakab Attila-Arpad, Mioara Ungureanu, Nagy Benedict şi Elvira Bota cu prilejul soluţionării contestaţiilor formulate împotriva deciziilor de recalculare a pensiilor de serviciu.În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate autorii acesteia arată, în esenţă, că dispoziţiile de lege criticate, care prevăd transformarea pensiilor speciale în pensii în înţelesul Legii nr. 19/2000 privind sistemul public de pensii şi alte drepturi de asigurări sociale, precum şi recalcularea pensiilor speciale cuvenite sau aflate în plată prin utilizarea algoritmului de calcul prevăzut de Legea nr. 19/2000, sunt contrare principiului constituţional al neretroactivităţii legii civile. Astfel, consideră că noile prevederi de lege nu pot afecta pensiile deja aflate în plată, ci trebuie să se aplice numai pensiilor ce se vor stabili în viitor, începând cu data intrării în vigoare a Legii nr. 119/2010. Totodată, arată că dreptul de pensie constituie un „bun“ în înţelesul art. 1 din Primul Protocol adiţional la Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale, iar afectarea sa, prin dispoziţiile art. 1 şi art. 3 din Legea nr. 119/2010, dobândeşte semnificaţia încălcării prevederilor internaţionale amintite, precum şi a celor ale art. 44 din Constituţie. De asemenea, susţin că prevederile de lege criticate aduc atingere şi art. 47 din Constituţie, precum şi art. 20 alin. (1) din acelaşi act normativ fundamental, prin raportare la dispoziţiile art. 17 din Declaraţia Universală a Drepturilor Omului. În sfârşit, consideră că sunt încălcate şi o serie de prevederi ale Cărţii drepturilor fundamentale a Uniunii Europene.Tribunalul Harghita - Secţia civilă arată că, prin deciziile nr. 871/2010 şi nr. 873/2010, Curtea Constituţională a constatat că dispoziţiile criticate ale Legii nr. 119/2010 sunt conforme cu prevederile Legii fundamentale, în raport cu criticile formulate. În acelaşi timp însă arată că restrângerea dreptului la pensie, dacă acesta este privit ca un drept ce se regăseşte în patrimoniul unei persoane, legal constituit la momentul dobândirii, constituie o atingere adusă art. 44 alin. (1) şi art. 20 alin. (1) din Constituţie, precum şi art. 17 din Declaraţia Universală a Drepturilor Omului.În conformitate cu dispoziţiile art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierile de sesizare au fost comunicate preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului, precum şi Avocatului Poporului, pentru a-şi formula punctele de vedere cu privire la excepţia de neconstituţionalitate.Guvernul, invocând jurisprudenţa în materie a Curţii Constituţionale, consideră că excepţia de neconstituţionalitate nu este întemeiată. În acest sens, invocă deciziile nr. 873/2010 şi nr. 871/2010, dar şi Decizia nr. 1.237/2010, în care Curtea Constituţională, analizând a priori constituţionalitatea Legii nr. 263/2010, s-a referit şi la dispoziţiile Legii nr. 119/2010, subliniind caracterul tranzitoriu, limitat în timp, al acestora.Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului şi Avocatul Poporului nu au comunicat punctele de vedere solicitate.CURTEA,examinând încheierile de sesizare, punctele de vedere ale Guvernului, rapoartele întocmite de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispoziţiile de lege criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele:Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate.Potrivit încheierii de sesizare, obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie dispoziţiile art. 1 şi art. 3 din Legea nr. 119/2010 privind stabilirea unor măsuri în domeniul pensiilor, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 441 din 30 iunie 2010.Examinând însă criticile formulate de autorul excepţiei, precum şi normele de lege care au legătură cu soluţionarea cauzei, Curtea apreciază că obiect al excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie dispoziţiile art. 1 lit. f) şi art. 3 alin. (1) şi (2) din Legea nr. 119/2010, care au următorul conţinut:– Art. 1 lit. f): „Pe data intrării în vigoare a prezentei legi, următoarele categorii de pensii, stabilite pe baza legislaţiei anterioare, devin pensii în înţelesul Legii nr. 19/2000 privind sistemul public de pensii şi alte drepturi de asigurări sociale, cu modificările şi completările ulterioare: [...]f)pensiile de serviciu ale deputaţilor şi senatorilor;“;– Art. 3 alin. (1) şi (2): „(1) Pensiile prevăzute la art. 1, stabilite potrivit prevederilor legilor cu caracter special, cuvenite sau aflate în plată, se recalculează prin determinarea punctajului mediu anual şi a cuantumului fiecărei pensii, utilizând algoritmul de calcul prevăzut de Legea nr. 19/2000, cu modificările şi completările ulterioare. (2) În situaţia pensiilor dintre cele prevăzute la alin. (1), care au fost stabilite în baza legilor speciale, pensia din sistemul public se determină considerându-se a fi îndeplinite condiţiile de acordare prevăzute de Legea nr. 19/2000, cu modificările şi completările ulterioare.“ Autorii excepţiei de neconstituţionalitate consideră că aceste prevederi de lege contravin următoarelor dispoziţii din Constituţie: art. 15 alin. (2) referitor la neretroactivitatea legii civile, art. 44 privind dreptul de proprietate privată, art. 47 referitor la dreptul la un nivel de trai decent şi dreptul la pensie, precum şi art. 20 prin raportare la art. 17 din Declaraţia Universală a Drepturilor Omului privind proprietatea. De asemenea, consideră că sunt încălcate şi dispoziţiile art. 6 privind dreptul la siguranţă, art. 17 privind proprietatea, art. 25 referitor la dreptul persoanelor în vârstă, art. 34 privind securitatea socială şi art. 54 referitor la interzicerea abuzului de drept din Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene. Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea constată că unele dintre criticile formulate în prezenta cauză au mai fost supuse analizei instanţei de contencios constituţional. Astfel, pronunţându-se asupra conformităţii Legii privind stabilirea unor măsuri în domeniul pensiilor cu dispoziţiile constituţionale privind dreptul de proprietate privată, dreptul la pensie şi principiul neretroactivităţii legii civile, Curtea, prin Deciziile nr. 871 şi nr. 873 din 25 iunie 2010, publicate în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 433 din 28 iunie 2010, a reţinut, în esenţă, că „pensiile de serviciu sunt compuse din două elemente, indiferent de modul de calcul specific stabilit de prevederile legilor speciale, şi anume: pensia contributivă şi un supliment din partea statului care, prin adunarea cu pensia contributivă, să reflecte cuantumul pensiei de serviciu stabilit în legea specială“. Acordarea acestui supliment, neavând ca temei contribuţia la sistemul de asigurări sociale, „ţine de politica statului în domeniul asigurărilor sociale şi nu se subsumează dreptului constituţional la pensie, ca element constitutiv al acestuia“. Prin urmare, dobândirea dreptului la pensie specială „nu poate fi considerată ca instituind o obligaţie ad aeternum a statului de a acorda acest drept, singurul drept câştigat reprezentând doar prestaţiile deja realizate până la intrarea în vigoare a noii reglementări şi asupra cărora legiuitorul nu ar putea interveni decât prin încălcarea dispoziţiilor art. 15 alin. (2) din Constituţie. [...] Conformându-se dispoziţiilor art. 15 alin. (2) din Constituţie, textele de lege criticate afectează pensiile speciale doar pe viitor, şi numai în ceea ce priveşte cuantumul acestora. Celelalte condiţii privind acordarea acestora, respectiv stagiul efectiv de activitate în acea profesie şi vârsta eligibilă, nu sunt afectate de noile reglementări. De asemenea, Legea privind instituirea unor măsuri în domeniul pensiilor nu se răsfrânge asupra prestaţiilor deja obţinute anterior intrării sale în vigoare, care constituie facta praeterita“. Cu acelaşi prilej Curtea a statuat că „partea necontributivă a pensiei de serviciu, chiar dacă poate fi încadrată, potrivit interpretării pe care Curtea Europeană a Drepturilor Omului a dat-o art. 1 din Primul Protocol adiţional la Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale, în noţiunea de «bun», ea reprezintă totuşi, din această perspectivă, un drept câştigat numai cu privire la prestaţiile de asigurări sociale realizate până la data intrării în vigoare a noii legi, iar suprimarea acestora pentru viitor nu are semnificaţia exproprierii“. Cu privire la prevederile invocate din Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene, act distinct ca natură juridică de celelalte tratate internaţionale invocate, Curtea, prin Decizia nr. 871/2010, a reţinut că acestea, de principiu, sunt aplicabile în controlul de constituţionalitate în măsura în care asigură, garantează şi dezvoltă prevederile constituţionale în materia drepturilor fundamentale, cu alte cuvinte în măsura în care nivelul lor de protecţie este cel puţin la nivelul normelor constituţionale în domeniul drepturilor omului. În consecinţă, Curtea a constat că prevederile cuprinse în Cartă nu sunt cu nimic afectate pentru toate considerentele sus-menţionate. Întrucât nu au intervenit elemente noi, de natură să justifice reconsiderarea jurisprudenţei în materie a Curţii Constituţionale, soluţia şi considerentele deciziilor amintite îşi păstrează valabilitatea şi în prezenta cauză. Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992, CURTEA CONSTITUŢIONALĂ În numele legii DECIDE: Respinge ca neîntemeiată excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 1 lit. f) şi art. 3 alin. (1) şi (2) din Legea nr. 119/2010 privind stabilirea unor măsuri în domeniul pensiilor, excepţie ridicată de Livia-Iuliana A. Sbârcea, Jakab Attila-Arpad, Mioara Ungureanu, Nagy Benedict şi Elvira Bota în dosarele nr. 2.964/96/2010, nr. 2.959/96/2010, nr. 2.967/96/2010, nr. 2.911/96/2010 şi nr. 2.953/96/2010 ale Tribunalului Harghita - Secţia civilă. Definitivă şi general obligatorie. Pronunţată în şedinţa publică din data de 8 noiembrie 2011. PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE, AUGUSTIN ZEGREAN Magistrat-asistent, Patricia Marilena Ionea