DECIZIE Nr. 147 din 27 octombrie 1998
referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 17 alin.
(1) lit. b), ale art. 31 si ale art. 46 alin. (2) si (3) din Legea partidelor
politice nr. 27/1996, modificata prin Ordonanta de urgenta a Guvernului nr.
3/1996, aprobata prin Legea nr. 46/1998
ACT EMIS DE: CURTEA CONSTITUTIONALA
ACT PUBLICAT IN: MONITORUL OFICIAL NR. 85 din 1 martie 1999

Lucian Mihai - presedinte
Costica Bulai - judecator
Constantin Doldur - judecator
Kozsokar Gabor - judecator
Ioan Muraru - judecator
Nicolae Popa - judecator
Lucian Stangu - judecator
Florin Bucur Vasilescu - judecator
Romul Petru Vonica - judecator
Paula C. Pantea - procuror
Maria Bratu - magistrat-asistent
Pe rol, solutionarea exceptiei de neconstitutionalitate a dispozitiilor
art. 17 alin. (1) lit. b), ale art. 31 si ale art. 46 alin. (2) si (3) din
Legea partidelor politice nr. 27/1996, ridicata de Partidul Crestin Democrat
Maghiar din Romania in Dosarul nr. 43 bis/1996 al Tribunalului Bucuresti -
Sectia a III-a civila. Dezbaterile au avut loc in sedinta publica din data de 20
octombrie 1998, in prezenta reprezentantului Ministerului Public si in lipsa
autorului exceptiei, fiind consemnate in incheierea de la acea data, cand
Curtea, avand nevoie de timp pentru a delibera, a amanat pronuntarea la data de
27 octombrie 1998.
CURTEA,
avand in vedere actele si lucrarile dosarului, constata urmatoarele:
Tribunalul Municipiului Bucuresti - Sectia a III-a civila, prin Incheierea
din 4 februarie 1998, pronuntata in Dosarul nr. 43 bis/1996, a sesizat Curtea
Constitutionala cu exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 17
alin. (1) lit. b) si ale art. 46 alin. (2) si (3) din Legea nr. 27/1996,
ridicata de Partidul Crestin Democrat Maghiar.
In motivarea exceptiei se sustine:
- cu privire la art. 17 alin. (1) lit. b) din Legea nr. 27/1996 se arata,
in esenta, ca instituirea unor criterii cantitative pentru infiintarea unui
partid politic - respectiv minimum 10.000 de membri, domiciliati in cel putin
15 judete ale tarii, dar nu mai putin de 300 in fiecare judet - contravine atat
art. 8 alin. (2) din Constitutie, potrivit caruia cetatenii se pot asocia liber
in partide politice, deci fara restrictii, cat si art. 22 din Pactul
international cu privire la drepturile civile si politice la care Romania este
parte si art. 11 din Conventia pentru apararea drepturilor omului si a
libertatilor fundamentale, potrivit carora dreptul de asociere nu poate fi
ingradit, singurele restrangeri posibile prin lege fiind doar cele care
constituie "...masuri necesare intr-o societate democratica, pentru
securitatea nationala, siguranta publica, apararea ordinii si prevenirea
infractiunilor, protejarea sanatatii sau a moralei ori pentru protectia
drepturilor si libertatilor altora". Se mai sustine, in continuare, ca
nici una dintre aceste conditii nu isi gaseste locul in cazul Legii nr.
27/1996. In sfarsit, se arata ca este incalcat si art. 37 alin. (1) din
Constitutie, potrivit caruia cetatenii se pot asocia liber in partide politice,
sindicate si alte forme de asociere, criteriile cantitative fiind astfel
neconstitutionale, cu atat mai mult cu cat nu sunt intrunite nici conditiile
cerute de art. 49 din legea fundamentala cu privire la posibilitatea
restrangerii unui drept. In opinia autorului sesizarii "...scopul urmarit
de legiuitor (...) se poate realiza prin stabilirea unui prag electoral, prin
majorarea pragului existent sau prin sanctionarea neparticiparii la alegerile
pentru consiliile locale, masuri care nu afecteaza exercitarea unui drept
fundamental al cetateanului";
- referitor la art. 31 din Legea nr. 27/1996 se sustine ca acesta incalca
art. 1 alin. (3), art. 8, art. 37 alin. (2) si art. 148 alin. (1) din
Constitutie, deoarece conditiile impuse de textul criticat "...nu respecta
dreptul de asociere libera (...) si nici pluralismul politic, atunci cand
dispune ca nedesemnarea candidatilor in doua campanii electorale legislative
succesive in cel putin 10 circumscriptii va duce la incetarea existentei
partidului politic". Se arata, de asemenea, ca legea poate prevedea instituirea
unor conditii cantitative pentru intrarea in Parlament, dar ele pot consta doar
in instituirea unui "prag electoral", altfel "...s-ar impiedica
infiintarea unor partide mai mici, care cu timpul ar putea sa devina adevarate
infaptuitoare ale unor idei politice noi, cu audienta tot mai mare la
electorat, sau ale unor partide regionale, care urmaresc infaptuirea unor
scopuri politice specifice in unele zone ale tarii";
- in ceea ce priveste art. 46 alin. (2) si (3) din Legea nr. 27/1996, se
sustine ca acesta contravine art. 15 din Constitutie, avand caracter retroactiv
si afectand existenta unor partide, infiintate potrivit vechii reglementari in
vigoare la data aprobarii Legii nr. 27/1996, cu argumentarea ca "...un
partid cu personalitate juridica recunoscuta potrivit conditiilor si
procedurilor legale in vigoare la data infiintarii nu isi poate pierde aceasta
personalitate pentru ca nu indeplineste conditiile de infiintare instituite
printr-o lege ulterioara" si ca, astfel, indeplinirea noilor conditii constituie
"...o adevarata prohibitie pentru partidele mici" si ca in alte state
cu democratie consolidata nu sunt create astfel de obstacole.
Potrivit art. 24 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, republicata, s-au
solicitat puncte de vedere presedintilor celor doua Camere ale Parlamentului,
precum si Guvernului.
In punctul sau de vedere Guvernul a opinat ca cele trei dispozitii legale
criticate de autorul exceptiei sunt constitutionale din urmatoarele motive:
- art. 17 alin. (1) lit. b) si art. 46 din Legea nr. 27/1996, deoarece
Curtea Constitutionala s-a pronuntat in cadrul controlului prealabil prin
Decizia nr. 35 din 2 aprilie 1996, iar prin Decizia nr. 10 din 22 ianuarie
1997, ramasa definitiva prin Decizia nr. 337 din 15 iulie 1997, a fost respinsa
exceptia de neconstitutionalitate a art. 46 din Legea nr. 27/1996, astfel cum a
fost modificat prin Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 3/1996. Or, potrivit
art. 23 alin. (3) din Legea nr. 47/1992, republicata, "...nu pot face
obiectul exceptiei prevederile legale a caror constitutionalitate a fost
stabilita potrivit art. 145 alin. (1) din Constitutie..." si deci exceptia
privitoare la art. 17 alin. (1) lit. b) si la art. 46 alin. (2) si (3) urmeaza
a fi respinsa ca inadmisibila;
- art. 31 din Legea nr. 27/1996, deoarece acest text nu limiteaza dreptul
la asociere si nici nu contravine pluralismului politic, fiind in concordanta
cu art. 8 alin. (2) din Constitutie, potrivit caruia partidele politice se
constituie si isi desfasoara activitatea conform legii, exceptia fiind
"vadit nefondata".
Presedintii celor doua Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele
lor de vedere.
CURTEA,
examinand incheierea de sesizare, punctul de vedere al Guvernului, raportul
intocmit de judecatorul-raportor, concluziile procurorului, dispozitiile legale
atacate, raportate la prevederile Constitutiei si ale Legii nr. 47/1992, retine
urmatoarele:
In temeiul art. 144 lit. c) din Constitutie si al art. 23 din Legea nr.
47/1992, republicata, Curtea este competenta sa solutioneze exceptia de
neconstitutionalitate ridicata.
Prin Incheierea din 4 februarie 1998, pronuntata in Dosarul nr. 43
bis/1996, Tribunalul Bucuresti - Sectia a III-a civila a sesizat Curtea
Constitutionala cu exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 17
alin. (1) lit. b) si ale art. 46 alin. (2) si (3) din Legea nr. 27/1996. Se
constata insa ca in sedinta din 12 septembrie 1996, desfasurata in fata
instantei judecatoresti, Partidul Crestin Democrat Maghiar din Romania a ridicat
si exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 31 din Legea nr.
27/1996. De aceea Curtea Constitutionala urmeaza sa se pronunte si asupra
dispozitiilor art. 31 din Legea nr. 27/1996.
I. Art. 17 alin. (1) lit. b) din Legea nr. 27/1996 prevede:
"(1) Cererea de inregistrare a unui partid politic se depune la
Tribunalul Municipiului Bucuresti, insotita de: (...).
b) actul de constituire impreuna cu lista semnaturilor de sustinere a cel
putin 10.000 de membri fondatori, domiciliati in cel putin 15 dintre judetele
tarii, dar nu mai putin de 300 in fiecare judet, insotit de o declaratie
autentificata a conducatorului organului executiv al partidului privind
autenticitatea semnaturilor."
Asupra constitutionalitatii acestor dispozitii legale Curtea
Constitutionala s-a pronuntat in cadrul controlului prealabil de
constitutionalitate prin Decizia nr. 35 din 2 aprilie 1996, publicata in
Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 75 din 11 aprilie 1996, constatand
ca acestea sunt constitutionale. In considerentele acestei decizii s-a retinut
ca "aprecierea oportunitatii unui anumit prag de reprezentativitate nu
este insa o problema de constitutionalitate, atata timp cat pragul instituit nu
are ca efect suprimarea exercitarii dreptului, urmarind numai, precum in legea
de fata, ca asocierea cetatenilor in partide sa aiba semnificatia
institutionalizarii unui curent politic fara de care partidul rezultat nu isi
poate indeplini rolul sau constitutional, prevazut la art. 8 alin. (2), de a
contribui la definirea si la exprimarea vointei politice a cetatenilor".
Prin aceeasi decizie Curtea a mai retinut ca: "<<fenomenul
devalorizarii partidelor>> nu ar trebui contracarat prin conditia de
reprezentativitate prevazuta, ci prin pragul electoral" si ca "nici
aceste argumente nu privesc legitimitatea constitutionala a prevederii atacate,
ci disputa legata de oportunitatea sa politica".
In motivarea exceptiei s-a mai sustinut ca art. 17 alin. (1) lit. b) din
Legea nr. 27/1996 contravine si prevederilor art. 11 paragraful 2 din Conventia
pentru apararea drepturilor omului si a libertatilor fundamentale, care
prevede: "Exercitarea acestor drepturi nu poate face obiectul altor
restrangeri decat cele care, prevazute prin lege, constituie masuri necesare,
intr-o societate democratica, pentru securitatea nationala, siguranta publica,
apararea ordinii si prevenirea infractiunilor, protejarea sanatatii sau a
moralei ori pentru protectia drepturilor si libertatilor altora. Prezentul
articol nu interzice ca restrangeri legale sa fie impuse exercitarii acestor
drepturi de catre membrii fortelor armate, ai politiei sau ai administratiei de
stat."
Din analiza acestui text nu se constata insa nici un motiv care sa
justifice opinia autorului exceptiei. De altfel insusi autorul exceptiei
subliniaza, in motivarea acesteia, ca "...partidele politice sunt nu numai
exponentele unor curente ideologice, ci si instrumentele de drept public pentru
exprimarea vointei politice a unor categorii sociale etnice sau grupuri de persoane".
Rezulta ca nu poate reveni decat legiuitorului dreptul de a aprecia marimea
acestor grupuri. O corecta aplicare a principiului proportionalitatii are in
vedere ca reglementarea in anumite conditii sa nu conduca la suprimarea
dreptului insusi; or, sub acest aspect, Legea nr. 27/1996 nu are, prin
conditiile puse, semnificatia unei interdictii de exercitare a dreptului de
asociere in partide politice.
S-a mai sustinut de catre autorul exceptiei ca in alte tari astfel de
limitari cantitative nu exista, dandu-se ca exemplu, in acest sens, Germania.
Curtea Constitutionala constata ca, intr-adevar, in Legea partidelor politice
din Germania nu se prevede necesitatea unui numar minim de membri; dar tot atat
de adevarat este si faptul ca definitia data partidului politic la art. 2 din
aceasta lege releva ideea ca o asemenea asociatie de cetateni este
caracterizata, intre altele, prin "intinderea si soliditatea organizarii
lor, numarul membrilor si veridicitatea pozitiei lor publice, oferind o
garantie suficienta sub aspectul seriozitatii scopurilor". De altfel si in
legislatia altor state (de exemplu: Canada, Norvegia, Portugalia) exista
restrangeri ale dreptului de asociere in partide politice cu privire la numarul
minim de membri.
In concluzie, fata de cele retinute prin Decizia nr. 35 din 2 aprilie 1996
a Curtii Constitutionale si avand in vedere ca nu au intervenit elemente noi
care sa determine schimbarea jurisprudentei Curtii, precum si in raport cu
celelalte argumente mentionate mai sus, urmeaza ca exceptia privind
dispozitiile art. 17 alin. (1) lit. b) din Legea nr. 27/1996 sa fie respinsa.
II. Art. 31 din Legea nr. 27/1996 prevede urmatoarele:
"In cazul in care un partid politic nu desemneaza candidati, singur
sau in alianta, in doua campanii electorale legislative succesive, in cel putin
10 circumscriptii sau nu a tinut nici o adunare generala timp de 5 ani,
Tribunalul Municipiului Bucuresti, la cererea Ministerului Public, va constata
incetarea existentei sale, cu respectarea normelor de procedura prevazute de
art. 23".
Obiectul criticii il constituie numai acea parte din text referitoare la
participarea in alegerile legislative, cu sustinerea ca aceste dispozitii sunt
contrare prevederilor art. 1 alin. (3), art. 8, art. 37 alin. (2) si ale art.
148 alin. (1) din Constitutie.
Curtea retine ca, potrivit Legii nr. 27/1996, un partid politic este o
asociere de cetateni care participa in mod liber la formarea si la exercitarea
unei vointe politice, avand ca scop, intre altele, participarea cu candidati in
alegeri. O astfel de activitate este rezultatul firesc al exprimarii, pe cale
institutionala, a vointei politice a membrilor asociatiei respective. Este
adevarat ca textele constitutionale referitoare la dreptul la asociere permit
formarea de organizatii care nu isi propun astfel de obiective legate de
prezenta in alegeri. Numai ca aceste organizatii nu pot revendica statutul de
partid politic, avand posibilitatea sa ramana, cu conditia infiintarii si
desfasurarii activitatii lor potrivit legii, simple forme de asociere a
cetatenilor tarii in scopurile dorite de membrii lor, in conformitate cu
optiunile acestora, exprimate in mod liber, pe plan social, cultural, economic
si chiar politic.
Rezulta deci ca toate criticile referitoare la dreptul de asociere sunt
neintemeiate, exceptia privind dispozitiile art. 31 din Legea nr. 27/1996
urmand a fi respinsa.
III. Cu privire la art. 46 alin. (2) si (3) din Legea nr. 27/1996, critica
are in vedere neretroactivitatea si neconstitutionalitatea impunerii unor noi
conditii pentru organizatii politice care functioneaza legal, in baza vechii
reglementari.
Alin. (2) si (3) ale art. 46 din Legea nr. 27/1996, astfel cum au fost
modificate prin Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 3 din 25 iunie 1996, au
urmatorul cuprins:
"(2) Pana la 15 septembrie 1996 partidele politice existente se vor
conforma prevederilor prezentei legi, depunand la Tribunalul Municipiului
Bucuresti inscrisurile prevazute la art. 17 alin. (1) si (2).
(3) Termenul prevazut la alineatul precedent este un termen de
decadere."
Asupra constitutionalitatii acestor dispozitii legale Curtea
Constitutionala s-a pronuntat prin Decizia nr. 35 din 2 aprilie 1996, retinand
ca: "Instituirea unei dispozitii tranzitorii nu poate fi considerata insa
ca avand un caracter retroactiv. De asemenea, aplicarea noii reglementari
partidelor existente se justifica in temeiul principiului aplicarii legii noi
situatiilor juridice in curs". Mai mult, se retine ca: "daca noua
reglementare nu s-ar aplica si partidelor existente, s-ar crea inevitabil o
discriminare ca urmare a privilegiului de care ar beneficia unele din aceste
partide care nu ar intruni conditia de reprezentativitate prevazuta de noua
lege". De altfel, in acelasi sens s-a mai pronuntat Curtea Constitutionala
si prin deciziile nr. 10 din 22 ianuarie 1997 si nr. 337 din 15 iulie 1997,
publicate in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 295 din 30 octombrie
1997.
De aceea, avand in vedere ca nici cu privire la dispozitiile acestui
articol nu au intervenit elemente noi care sa faca necesara schimbarea
jurisprudentei Curtii, urmeaza ca si exceptia referitoare la art. 46 alin. (2)
si (3) din Legea nr. 27/1996 sa fie respinsa.
Pentru considerentele de mai sus, in temeiul art. 144 lit. c) si al art.
145 alin. (2) din Constitutie, precum si al art. 13 alin. (1) lit. A.c) si al
art. 23 din Legea nr. 47/1992, republicata, in unanimitate, in ceea ce priveste
dispozitiile art. 17 alin. (1) lit. b), ale art. 31 si ale art. 46 alin. (2),
si cu majoritate de voturi, in ceea ce priveste dispozitiile art. 46 alin. (3)
din Legea nr. 27/1996,
CURTEA
In numele legii
DECIDE:
Respinge exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 17 alin.
(1) lit. b), ale art. 31 si ale art. 46 alin. (2) si (3) din Legea partidelor
politice nr. 27/1996, modificata prin Ordonanta de urgenta a Guvernului nr.
3/1996, aprobata prin Legea nr. 46/1998, ridicata de Partidul Crestin Democrat
Maghiar din Romania in Dosarul nr. 43 bis/1996 al Tribunalului Bucuresti -
Sectia a III-a civila.
Definitiva.
Pronuntata in sedinta publica din data de 27 octombrie 1998.
PRESEDINTELE CURTII CONSTITUTIONALE,
LUCIAN MIHAI
Magistrat asistent,
Maria Bratu