Decizia Nr.1462 din 08.11.2011

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Antonia Constantin.Pe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 25 şi 79 din Legea nr. 164/2001 privind pensiile militare de stat, excepţie ridicată de Nechifor Moldoveanu în Dosarul nr. 3.527/114/2009 al Curţii de Apel Ploieşti - Secţia conflicte de muncă şi asigurări sociale şi care constituie obiectul Dosarului Curţii Constituţionale nr. 4.480D/2010.La apelul nominal se prezintă personal autorul excepţiei. Lipseşte partea Ministerul Apărării Naţionale, faţă de care procedura de citare este legal îndeplinită.Autorul excepţiei arată că excepţia de neconstituţionalitate pe care a invocat-o s-a referit şi la dispoziţiile art. 3 din Legea nr. 138/1999, însă instanţa de judecată nu a sesizat Curtea Constituţională şi cu privire la aceste dispoziţii. Cât priveşte critica de neconstituţionalitate, arată că prevederile de lege criticate creează o situaţie diferită, discriminatorie între persoanele care au lucrat în condiţii speciale faţă de cele care au lucrat în condiţii deosebite, fiind luate în considerare la stabilirea pensiei venituri diferite. De asemenea, arată că, efect al aceloraşi prevederi de lege, care au un caracter limitativ, nu mai poate beneficia de pensia suplimentară cuvenită pentru munca depusă în condiţii deosebite.Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere ca neîntemeiată a excepţiei de neconstituţionalitate, sens în care invocă jurisprudenţa în materie a Curţii Constituţionale.CURTEA,având în vedere actele şi lucrările dosarului, constată următoarele:Prin Încheierea din 21 octombrie 2010, pronunţată în Dosarul nr. 3.527/114/2009, Curtea de Apel Ploieşti - Secţia conflicte de muncă şi asigurări sociale a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 25 şi 79 din Legea nr. 164/2001 privind pensiile militare de stat.Excepţia a fost ridicată de Nechifor Moldoveanu cu prilejul soluţionării recursului formulat împotriva Sentinţei civile nr. 171 din 1 februarie 2010, pronunţată de Tribunalul Buzău.În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate autorul acesteia susţine, în esenţă, că dispoziţiile art. 79 din Legea nr. 164/2001 sunt discriminatorii, întrucât nu iau în calcul la stabilirea cuantumului pensiei toate componentele soldei lunare brute avute în plată, aşa cum se întâmplă în cazul persoanelor care au desfăşurat activitatea în condiţii speciale de muncă. De asemenea, arată că dispoziţiile art. 25 din Legea nr. 164/2001 sunt neconstituţionale, deoarece limitează procentul de calcul al pensiei la 100% din baza de calcul. Mai mult, pensia suplimentară este inclusă în calculul pensiei totale, nefiind evidenţiată separat, deşi a contribuit suplimentar la fondul de pensii.Curtea de Apel Ploieşti - Secţia conflicte de muncă şi asigurări sociale consideră că excepţia de neconstituţionalitate nu este întemeiată. În acest sens, arată, în esenţă, că data pensionării, anterioară sau ulterioară intrării în vigoare a unei noi reglementări în materie, generează situaţii juridice diferite care impun ori justifică un tratament juridic diferenţiat. Stabilirea componentelor dreptului la pensie reprezintă opţiunea legiuitorului, potrivit art. 47 alin. (2) din Constituţie. Astfel, legiuitorul este în drept să modifice şi să completeze reglementările referitoare la condiţiile de exercitare a dreptului la pensie ori de câte ori consideră că situaţia economică a ţării ori resursele financiare existente permit sau impun anumite reglementări, însă orice reglementare nouă se aplică numai de la data intrării sale în vigoare. O nouă legislaţie referitoare la pensii nu se aplică în mod automat persoanelor pensionate pe baza legislaţiei anterioare în vigoare. Legea nr. 164/2001 urmăreşte înlăturarea în timp a discrepanţelor existente între persoanele pensionate în perioade diferite de timp. Existenţa unor astfel de discrepanţe nu îndreptăţeşte însă calificarea reglementării ca fiind discriminatorie, esenţială fiind voinţa legiuitorului de a le elimina. Cât priveşte plafonarea cuantumului pensiei, arată că nu se poate reţine existenţa unei discriminări între pensionarii din sistemul public de pensii şi pensionarii militari, aceştia din urmă beneficiind oricum de pensii mai avantajoase.În conformitate cu dispoziţiile art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului, precum şi Avocatului Poporului, pentru a-şi formula punctele de vedere cu privire la excepţia de neconstituţionalitate.Guvernul consideră că excepţia de neconstituţionalitate este inadmisibilă, întrucât Legea nr. 164/2001 a fost abrogată prin dispoziţiile art. 196 lit. b) din Legea nr. 263/2010.Pentru aceleaşi temeiuri arătate de Guvern, Avocatul Poporului arată că excepţia de neconstituţionalitate este inadmisibilă.Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele de vedere solicitate.CURTEA,examinând încheierea de sesizare, punctele de vedere ale Guvernului şi Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, susţinerile părţii prezente, concluziile procurorului, dispoziţiile de lege criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele:Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate.Potrivit încheierii de sesizare, obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie dispoziţiile art. 25 şi 79 din Legea nr. 164/2001 privind pensiile militare de stat, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 748 din 14 octombrie 2002, dispoziţii potrivit cărora:– Art. 25: „Pensia militară de stat stabilită şi actualizată în condiţiile prezentei legi nu poate fi mai mare decât baza de calcul avută în vedere la stabilirea/actualizarea pensiei.“;

– Art. 79: „(1) Pensiile militare stabilite în baza legislaţiei anterioare datei intrării în vigoare a prezentei legi se recalculează astfel:a)cuantumul pensiei în plată se actualizează, având ca bază de calcul solda lunară brută în vigoare la data aplicării prezentei legi, corespunzătoare funcţiei maxime exercitate şi gradului militar, avute la data trecerii în rezervă, pe baza unei metodologii aprobate prin hotărâre a Guvernului, la propunerea instituţiilor prevăzute la art. 5 alin. (1), metodologie conform căreia acordarea gradaţiei se va face în raport cu vechimea în serviciu sau cea avută la data trecerii în rezervă;b)în cazul în care cuantumul pensiei obţinut conform lit. a) este mai mic decât cuantumul pensiei în plată se menţine cuantumul pensiei în plată;c)la cerere, prin adăugarea la vechimea în serviciu a perioadei prevăzute la art. 77 alin. (3) şi (4).(2) Sumele rezultate ca diferenţă între pensiile în plată şi pensiile recalculate prin aplicarea prevederilor alin. (1) lit. a) se acordă eşalonat începând cu anul 2002, până la încheierea procesului de recalculare a pensiilor din sistemul public de pensii, după cum urmează:a)pentru anul 2002, 10% din cuantumul diferenţei, începând cu 1 ianuarie 2002, şi 10% începând cu 1 iulie 2002; b)pentru anul 2003, 20% din cuantumul diferenţei, începând cu 1 ianuarie 2003, 20% începând cu 1 iulie 2003 şi 20% începând cu luna noiembrie 2003; c)pentru anul 2004, 20% din cuantumul diferenţei, începând cu 1 iulie 2004.“Curtea constată că, ulterior sesizării cu excepţia de neconstituţionalitate, Legea nr. 164/2001 a fost abrogată prin art. 196 lit. b) din Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 852 din 20 decembrie 2010. Având în vedere cele reţinute de Curtea Constituţională prin Decizia nr. 766 din 15 iunie 2011, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 549 din 3 august 2011, potrivit cărora dispoziţiile de lege supuse controlului de constituţionalitate, şi care sunt aplicabile litigiului în care s-a invocat excepţia de neconstituţionalitate în virtutea principiului „tempus regit actum“, pot constitui obiect al excepţiei de neconstituţionalitate chiar dacă acestea au fost abrogate sau şi-au încetat aplicarea, Curtea urmează a analiza constituţionalitatea dispoziţiilor de lege cu care a fost sesizată, care sunt aplicabile în cauză. Cât priveşte dispoziţiile art. 3 din Legea nr. 138/1999, invocate de autorul excepţiei în şedinţă publică, Curtea constată că aceste dispoziţii nu pot constitui obiect al excepţiei de neconstituţionalitate, nefiind îndeplinite condiţiile prevăzute de art. 29 alin. (4) din Legea nr. 47/1992. Autorul excepţiei consideră că prevederile actelor normative criticate contravin următoarelor texte din Constituţie: art. 16 alin. (1) privind egalitatea în drepturi a cetăţenilor şi art. 47 alin. (2) referitor la dreptul la pensie. Examinând excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 25 din Legea nr. 164/2001, Curtea constată că acestea au mai constituit obiect al controlului de constituţionalitate în raport cu aceleaşi texte din Constituţie şi aceleaşi critici. Astfel, prin Decizia nr. 1.234 din 6 octombrie 2009, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 836 din 4 decembrie 2009, Curtea a reţinut că „prevederile art. 25 din Legea nr. 164/2001 instituie un principiu general valabil în sistemul public de pensii, potrivit căruia cuantumul pensiei nu poate depăşi venitul în mod obligatoriu asigurat în cadrul asigurărilor sociale de stat. Cu respectarea acestui principiu, fiecare pensionar militar beneficiază de pensie în cuantumul rezultat în raport cu vechimea în activitate şi venitul realizat anterior pensionării. Această reglementare este în perfect acord cu principiul consacrat de art. 47 alin. (2) din Constituţie, potrivit căruia cetăţenii au dreptul la pensie şi la alte drepturi de asigurări sociale, în condiţiile legii. Astfel, legiuitorul este în drept să stabilească conţinutul dreptului la pensie şi condiţiile acordării acestuia, precum şi să le modifice în funcţie de resursele financiare existente la un anumit moment. Extinderea incidenţei acestui principiu şi asupra sporului acordat pentru contribuţia la fondul de pensie suplimentară, ca efect al prevederilor art. 48 alin. (1) din Legea nr. 164/2001, nu poate fi privită nici ea ca generând un tratament discriminatoriu, de vreme ce se aplică nediferenţiat tuturor persoanelor care au dreptul să beneficieze de acest spor.“ Întrucât nu au intervenit elemente noi, de natură să justifice reconsiderarea jurisprudenţei în materie a Curţii Constituţionale, considerentele şi soluţia deciziei amintite îşi păstrează valabilitatea şi în prezenta cauză. În ceea ce priveşte critica de neconstituţionalitate adusă art. 79 din Legea nr. 164/2001, Curtea constată că aceasta priveşte existenţa unei discriminări între persoanele care au desfăşurat activitatea în condiţii speciale şi celelalte cadre militare care au obţinut şi alte venituri specifice grupei de muncă, sub aspectul veniturilor pe care le-au realizat şi care se iau în calcul la stabilirea pensiei cu prilejul actualizării acesteia. Astfel, doar persoanele care au desfăşurat activitatea în condiţii speciale de muncă beneficiază de luarea în calcul a tuturor veniturile realizate. Faţă de aceste critici, Curtea reţine că, în realitate, critica autorului excepţiei nu vizează însuşi conţinutul art. 79 din Legea nr. 146/2001, întrucât nu acest text de lege stabileşte care sunt componentele soldei lunare brute şi nici nu prevede un tratament juridic diferit între categoriile de persoane amintite. Componentele care stau la baza soldei lunare brute sunt stabilite de art. 3 din Legea nr. 138/1999 privind salarizarea şi alte drepturi ale personalului militar din instituţiile publice de apărare naţională, ordine publică şi siguranţă naţională, precum şi acordarea unor drepturi salariale personalului civil din aceste instituţii, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 347 din 22 iulie 1999. Curtea Constituţională nu a fost sesizată, însă, cu excepţia de neconstituţionalitate a acestui text de lege. Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992, CURTEA CONSTITUŢIONALĂ În numele legii DECIDE: Respinge ca neîntemeiată excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 25 şi 79 din Legea nr. 164/2001 privind pensiile militare de stat, excepţie ridicată de Nechifor Moldoveanu în Dosarul nr. 3.527/114/2009 al Curţii de Apel Ploieşti - Secţia conflicte de muncă şi asigurări sociale. Definitivă şi general obligatorie. Pronunţată în şedinţa publică din data de 8 noiembrie 2011. PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE, AUGUSTIN ZEGREAN Magistrat-asistent, Patricia Marilena Ionea