DECIZIE Nr.
1406 din 2 noiembrie 2010
referitoare la exceptia de
neconstitutionalitate a dispozitiilor Ordonantei de urgenta a Guvernului nr.
134/2005 pentru modificarea si completarea Ordonantei de urgenta a Guvernului
nr. 43/2002 privind Directia Nationala Anticoruptie
ACT EMIS DE: CURTEA
CONSTITUTIONALA
ACT PUBLICAT IN:
MONITORUL OFICIAL NR. 835 din 14 decembrie 2010
Augustin Zegrean -
presedinte
Aspazia Cojocaru -judecator
Acsinte Gaspar -judecator
Petre Lazaroiu
-judecator
Mircea Stefan Minea -judecator
Iulia Antoanella Motoc -judecator
Ion Predescu -judecator
Puskas Valentin Zoltan - judecator
Tudorel Toader -judecator
Oana Cristina Puica -
magistrat-asistent
Cu participarea reprezentantului Ministerului Public,
procuror Marinela Minca.
Pe rol se afla solutionarea exceptiei de
neconstitutionalitate a dispozitiilor Ordonantei de urgenta a Guvernului nr.
134/2005 pentru modificarea si completarea Ordonantei de urgenta a Guvernului
nr. 43/2002 privind Directia Nationala Anticoruptie si ale art. 16 din
Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 43/2002, exceptie ridicata de
Iulian-Bogdan Nastase în Dosarul nr. 4.357/2/2009 (numar în format vechi
1.134/2009) al Curtii de Apel Bucuresti - Sectia I penala si de Ioan-Pompei Horja
în Dosarul nr. 129/112/2008 al Tribunalului Bistrita-Nasaud - Sectia penala.
La apelul nominal, pentru partea Compania Nationala
Aeroporturi Bucuresti - S.A., raspunde aparatorul ales Loreta Ionita, cu
împuternicire avocatiala la dosar. Lipsesc celelalte parti, fata de care
procedura de citare este legal îndeplinita.
Curtea, având în vedere ca exceptiile de
neconstitutionalitate ridicate în dosarele nr. 513D/2010 si nr. 809D/2010 au
obiect partial identic, pune în discutie, din oficiu, problema conexarii
cauzelor.
Aparatorul partii prezente arata ca este de acord cu
conexarea.
Reprezentantul Ministerului Public nu se opune conexarii
dosarelor.
Curtea, în temeiul art. 53 alin. (5) din Legea nr.
47/1992 privind organizarea si functionarea Curtii Constitutionale, dispune
conexarea Dosarului nr. 809D/2010 la Dosarul nr. 513D/2010, care este primul
înregistrat.
Cauza este în stare de judecata.
Aparatorul partii prezente solicita respingerea
exceptiei de neconstitutionalitate, facând trimitere la Decizia Curtii
Constitutionale nr. 297/2010.
Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de
respingere a exceptiei de neconstitutionalitate, invocând, în acest sens,
jurisprudenta în materie a Curtii Constitutionale.
CURTEA,
având în vedere actele si lucrarile dosarelor, retine
urmatoarele:
Prin Decizia nr. 4.232 din 17 decembrie 2009, pronuntata
în Dosarul nr. 9.659/1/2009, admitând recursul împotriva Incheierii din 3
decembrie 2009, pronuntata de Curtea de Apel Bucuresti - Sectia I penala în
Dosarul nr. 4.357/2/2009 (numar în format vechii 1.134/2009), Inalta Curte
de Casatie si Justitie - Sectia penala a sesizat Curtea Constitutionala cu
exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor Ordonantei de urgenta a
Guvernului nr.134/2005 pentru modificarea si completarea Ordonantei de urgenta
a Guvernului nr. 43/2002 privind Directia Nationala Anticoruptie si ale art.16
din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 43/2002.
Exceptia a fost ridicata de Iulian-Bogdan Nastase cu
ocazia solutionarii unei cauze penale având ca obiect infractiuni asimilate
infractiunilor de coruptie.
Prin Incheierea din 21 decembrie 2009, pronuntata în
Dosarul nr. 129/112/2008, Tribunalul Bistrita-Nasaud - Sectia penala a
sesizat Curtea Constitutionala cu exceptia de neconstitutionalitate a
dispozitiilor Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. 134/2005 pentru
modificarea si completarea Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. 43/2002
privind Directia Nationala Anticoruptie.
Exceptia a fost ridicata de Ioan-Pompei Horja cu ocazia
solutionarii unei cauze penale având ca obiect infractiuni de coruptie.
In motivarea exceptiei de neconstitutionalitate autorii acesteia sustin, în esenta, ca prevederile Ordonantei de
urgenta a Guvernului nr. 134/2005 contravin dispozitiilor constitutionale ale
art. 115 alin. (4) si (6) privind conditiile si domeniul de reglementare prin
ordonante de urgenta, deoarece, fara sa existe o situatie extraordinara,
Guvernul a adoptat actul normativ criticat, de natura a afecta regimul
Ministerului Public, care este o institutie fundamentala a statului.
Inalta Curte de Casatie si Justitie - Sectia penala apreciaza ca Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 134/2005 a fost
adoptata cu încalcarea art. 115 alin. (6) din Constitutie, întrucât Guvernul a
reglementat într-un domeniu rezervat legii.
Tribunalul Bistrita-Nasaud - Sectia penala considera ca exceptia de neconstitutionalitate este întemeiata,
pentru motivele invocate de autorul Ioan-Pompei Horja.
Potrivit art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierile
de sesizare au fost comunicate presedintilor celor doua Camere ale
Parlamentului, Guvernului si Avocatului Poporului, pentru a-si exprima punctele
de vedere asupra exceptiei de neconstitutionalitate.
Presedintii celor doua Camere ale Parlamentului, Guvernul
si Avocatul Poporului nu au comunicat
punctele lor de vedere asupra exceptiei de neconstitutionalitate.
CURTEA,
examinând încheierile de sesizare, rapoartele întocmite
de judecatorii-raportori, sustinerile partii prezente, concluziile procurorului,
dispozitiile de lege criticate, raportate la prevederile Constitutiei, precum
si Legea nr. 47/1992, retine urmatoarele:
Curtea Constitutionala a fost legal sesizata si este
competenta, potrivit dispozitiilor art. 146 lit. d) din Constitutie, precum si ale
art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 si 29 din Legea nr. 47/1992, sa solutioneze
exceptia de neconstitutionalitate.
Potrivit Deciziei nr. 4.232 din 17 decembrie 2009,
pronuntata de Inalta Curte de Casatie si Justitie - Sectia penala în Dosarul
nr. 9.659/1/2009, obiectul exceptiei de neconstitutionalitate îl constituie
dispozitiile Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. 134/2005 pentru modificarea
si completarea Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. 43/2002 privind Directia
Nationala Anticoruptie si ale art. 16 din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr.
43/2002. Din notele scrise ale autorului exceptiei Iulian-Bogdan Nastase si din
sustinerile aparatorului ales al acestuia, consemnate în practicaua Incheierii
din 3 decembrie 2009, pronuntata de Curtea de Apel Bucuresti - Sectia I penala
în Dosarul nr. 4.357/2/2009 (numar în format vechi 1.134/2009), respectiv în
practicaua Deciziei nr. 4.232 din 17 decembrie 2009, pronuntata de Inalta Curte
de Casatie si Justitie - Sectia penala în Dosarul nr. 9.659/1/2009, reiese,
însa, ca autorul exceptiei critica, în realitate, doar dispozitiile Ordonantei
de urgenta a Guvernului nr. 134/2005. Prin urmare, Curtea se va pronunta numai
asupra dispozitiilor Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. 134/2005 pentru
modificarea si completarea Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. 43/2002
privind Directia Nationala Anticoruptie, publicata în Monitorul Oficial al
României, Partea I, nr. 899 din 7 octombrie 2005, aprobata cu modificari prin
Legea nr. 54/2006 privind aprobarea Ordonantei de urgenta a Guvernului nr.
134/2005 pentru modificarea si completarea Ordonantei de urgenta a Guvernului
nr. 43/2002 privind Directia Nationala Anticoruptie, publicata în Monitorul
Oficial al României,Partea I, nr. 226 din 13 martie 2006.
In sustinerea neconstitutionalitatii acestor prevederi
de lege, autorii exceptiei invoca încalcarea dispozitiilor constitutionale ale
art. 115 alin. (4) si (6) privind conditiile si domeniul de reglementare prin
ordonante de urgenta.
Examinând exceptia de neconstitutionalitate, Curtea
constata ca dispozitiile de lege criticate au mai fost supuse controlului de
constitutionalitate, prin raportare la aceleasi prevederi din Constitutie,
invocate si în prezenta cauza, si fata de critici similare. Astfel, prin
Decizia nr. 297 din 23 martie 2010, publicata în Monitorul Oficial al României,
Partea I, nr. 328 din 18 mai 2010, Curtea a respins ca neîntemeiata exceptia de
neconstitutionalitate a dispozitiilor Ordonantei de urgenta a Guvernului nr.
134/2005, retinând ca actuala Directie Nationala Anticoruptie a fost înfiintata
prin Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 43/2002 privind Parchetul National
Anticoruptie, publicata în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 244 din
11 aprilie 2002, si care a fost aprobata cu modificari si completari prin Legea
nr. 503/2002, publicata în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 523 din
18 iulie 2002, asadar sub auspiciile Constitutiei din anul 1991, care nu
conditiona emiterea unei ordonante de urgenta de îndeplinirea exigentelor
prevazute în prezent în alin. (4) si (6) din art. 115, astfel încât Guvernul a
adoptat în temeiul art. 114 alin. (4) din Legea fundamentala, nerevizuita,
actul de înfiintare a institutiei în cauza.
Având în vedere Decizia Curtii Constitutionale nr. 235 din
5 mai 2005, publicata în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 462 din
31 mai 2005, prin care s-au declarat neconstitutionale prevederile prin care
Parchetul National Anticoruptie era competent cu investigarea infractiunilor
comise de catre deputati si senatori, segmentându-se astfel major investigarea
coruptiei la nivel înalt si influentându-se negativ eficienta activitatii de
lupta împotriva acestui fenomen, cu implicatii majore asupra procesului de
integrare a României în Uniunea Europeana, datorita neadaptarii la cerintele
europene referitoare la justitie si combaterea coruptiei si având în vedere
cerinta restrângerii competentei organismului specializat în combaterea
coruptiei la cazurile de mare coruptie definite prin calitatea faptuitorului si
prin valoarea prejudiciilor, precum si a eficientizarii acestuia, Guvernul a
emis Ordonanta de urgenta nr. 134/2005. Or, tinând seama de ratiunea edictarii
actului normativ, asa cum a fost aratata în preambulul sau, Curtea, prin mai
sus mentionata Decizie nr. 297/2010, a constatat ca nu sunt încalcate
dispozitiile constitutionale ale art. 115 alin. (4) din Constitutie,
legiuitorul delegat fiind pe deplin legitimat în acest sens.
Referitor la încalcarea dispozitiilor art. 115 alin.
(6), prin aceeasi Decizie nr. 297/2010, Curtea a retinut ca, potrivit acestora,
„Ordonantele de urgenta nu pot fi adoptate în domeniul legilor
constitutionale, nu pot afecta regimul institutiilor fundamentale ale statului,
drepturile, libertatile si îndatoririle prevazute de Constitutie, drepturile
electorale si nu pot viza masuri de trecere silita a unor bunuri în proprietate
publica". Cu prilejul pronuntarii Deciziei nr. 1.189 din 6 noiembrie
2008, publicata în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 787 din 25
noiembrie 2008, Curtea Constitutionala a statuat ca, din interpretarea textului
constitutional, se poate deduce ca interdictia adoptarii de ordonante de
urgenta este totala si neconditionata atunci când mentioneaza ca nu pot fi
adoptate în domeniul legilor constitutionale si ca nu pot viza masuri de
trecere silita a unor bunuri în proprietate publica. In celelalte domenii
prevazute de text, ordonantele de urgenta nu pot fi adoptate daca „afecteaza",
daca au consecinte negative, dar, în schimb, pot fi adoptate daca, prin
reglementarile pe care le contin, au consecinte pozitive în domeniile în care
intervin. Prin urmare, a afecta presupune „a suprima", „a aduce
atingere", „a prejudicia", „a vatama", „a leza", „a antrena
consecinte negative".
Astfel, referitor la interdictia Guvernului de a adopta
o ordonanta de urgenta în domeniul institutiilor fundamentale ale statului, în
speta, Ministerul Public, Curtea, prin Decizia nr. 297/2010, a retinut ca
fondul reglementarii constituit de dispozitiile Ordonantei de urgenta a Guvernului
nr. 134/2005 nu afecteaza, în sensul aratat mai sus, institutia Ministerului
Public, transformarea Parchetului National Anticoruptie în Directia Nationala
Anticoruptie fiind un imperativ desprins, pe de o parte, din ratiuni de
conformitate cu Legea fundamentala si impuse la rândul lor de Decizia Curtii
Constitutionale nr. 235/2005, definitiva si general obligatorie si, pe de alta
parte, din necesitatea îmbunatatirii activitatii acestei structuri
specializate.
Intrucât nu au aparut elemente noi, de natura a
determina reconsiderarea jurisprudentei Curtii, atât solutia, cât si
considerentele Deciziei nr. 297/2010 îsi pastreaza valabilitatea si în prezenta
cauza.
Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 146 lit.
d) si al art. 147 alin. (4) din Constitutie, precum si al art. 1-3, al art. 11
alin. (1) lit. A.d) si al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu majoritate de
voturi,
CURTEA CONSTITUTIONALA
In numele legii
DECIDE:
Respinge ca neîntemeiata exceptia de
neconstitutionalitate a dispozitiilor Ordonantei de urgenta a Guvernului nr.
134/2005 pentru modificarea si completarea Ordonantei de urgenta a Guvernului
nr. 43/2002 privind Directia Nationala Anticoruptie, exceptie ridicata de
Iulian-Bogdan Nastase în Dosarul nr. 4.357/2/2009 (numar în format vechi
1.134/2009) al Curtii de Apel Bucuresti - Sectia I penala si de Ioan-Pompei
Horja în Dosarul nr. 129/112/2008 al Tribunalului Bistrita-Nasaud - Sectia
penala.
Definitiva si general obligatorie.
Pronuntata în sedinta publica din data de 2 noiembrie
2010.
PRESEDINTELE CURTII CONSTITUTIONALE,
AUGUSTIN ZEGREAN
Magistrat-asistent,
Oana Cristina Puica