DECIZIE   Nr. 1392 din 26 octombrie 2010

referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 2781 alin. 2 din Codul de procedura penala

ACT EMIS DE: CURTEA CONSTITUTIONALA

ACT PUBLICAT IN: MONITORUL OFICIAL  NR. 832 din 13 decembrie 2010

Augustin Zegrean                       - preşedinte

Aspazia Cojocaru                       -judecător

Acsinte Gaspar                           -judecător

Petre Lăzăroiu                            -judecător

Mircea Ştefan Minea                  -judecător

Ion Predescu                              -judecător

Puskâs Valentin Zoltân               -judecător

Tudorel Toader                           -judecător

Afrodita Laura Tutunaru              - magistrat-asistent

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Iuliana Nedelcu.

Pe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 2781 alin. 2 din Codul de procedură penală, excepţie ridicată de George Lorin Popescu în Dosarul nr. 6.961/233/2008 al Tribunalului Galaţi - Secţia penală, de Societatea Comercială „Tehnoforestexport" - S.A. Bucureşti în Dosarul nr. 18.506/300/2009 al Tribunalului Bucureşti - Secţia a II-a penală, de Gheorghe Teban în Dosarul nr. 10.903/320/2008 al Tribunalului Mureş - Secţia penală, de Ada Călinescu în Dosarul nr. 2.373/233/2009 al Tribunalului Galaţi - Secţia penală, de Floarea Marin în Dosarul nr. 3.429/236/2009 al Tribunalului Giurgiu - Secţia penală, de Petru Niculiţă în Dosarul nr. 25.272/245/2008 al Tribunalului laşi -Secţia penală, de Asociaţia de locatari, prin reprezentant Marin Frunză, în Dosarul nr. 716/233/2009 al Judecătoriei Galaţi şi de Eugen Cobzaru în Dosarul nr. 5.792/291/2009 al Tribunalului Neamţ - Secţia penală.

Dezbaterile au avut loc în ziua de 12 octombrie 2010 şi au fost consemnate în încheierea de şedinţă de la acea dată, când Curtea, având nevoie de timp pentru a delibera, a amânat pronunţarea pentru 19 octombrie 2010 şi apoi pentru 26 octombrie 2010.

CURTEA,

având în vedere actele şi lucrările dosarelor, constată următoarele:

Prin încheierile din 4 septembrie 2009, 5 ianuarie 2009 (transmisă Curţii prin adresa emisă la data de 11 ianuarie 2010), 18 decembrie 2009, 26 noiembrie 2009, 10 decembrie 2009, 14 ianuarie 2010, 10 februarie 2010 şi 30 aprilie 2010, pronunţate în dosarele nr. 6.961/233/2008, nr. 18.506/300/2009, nr. 10.903/320/2008, nr. 2.373/233/2009, nr. 3.429/236/2009, nr. 25.272/245/2008, nr. 716/233/2009 şi nr. 5.792/291/2009, Tribunalul Galaţi - Secţia penală, Tribunalul Bucureşti - Secţia a II-a penală, Tribunalul Mureş - Secţia penală, Tribunalul Galaţi - Secţia penală, Tribunalul Giurgiu - Secţia penală, Tribunalul Iaşi - Secţia penală, Judecătoria Galaţi şi Tribunalul Neamţ - Secţia penală au sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 2781 alin. 2 din Codul de procedură penală, excepţie ridicată de George Lorin Popescu, Societatea Comercială „Tehnoforestexport" - S.A. Bucureşti, Gheorghe Teban, Ada Călinescu, Floarea Marin, Petru Niculiţă, Marin Frunză şi Eugen Cobzaru.

In motivarea excepţiei de neconstituţionalitate autorii acesteia susţin că prevederile legale menţionate contravin dispoziţiilor constituţionale ale art. 1,4, 11, 15, 20, 21, 16, 24, art. 51 alin. (4), art. 53, 124, 126 şi art. 148, ale art. 1, 6, 13, 14 şi 17 din Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale, ale art. 1, 2, 6, 7, 8, 10, 11 şi 30 din Declaraţia Universală a Drepturilor Omului, precum şi ale art. 14 din Pactul internaţional cu privire la drepturile civile şi politice, deoarece limitează în timp momentul la care orice persoană poate face plângere împotriva soluţiilor date de procurorul ierarhic superior. Astfel, în situaţia în care termenul de 20 de zile a fost depăşit, persoana interesată de calea de atac este decăzută din dreptul de a mai contesta soluţia în faţa judecătorului. Prin urmare, textul creează premisele pentru arbitrariu şi subiectivism, dând posibilitatea prim-procurorului să nu pronunţe o soluţie în termenul de 20 de zile.

Totodată, se mai arată că textul este cu atât mai neprevizibil cu cât prin Decizia nr. 17 din 15 iunie 2009, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 875 din 15 decembrie 2009, Inalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Secţiile Unite a statuat că „soluţiile de netrimitere în judecată dispuse prin rechizitoriu nu pot fi atacate cu plângere direct la instanţă, în cazul în care este sesizată cu o astfel de plângere, instanţa o va trimite organului judiciar competent, conform art. 2781 alin. 13 din Codul de procedură penală, în vederea parcurgerii etapelor prevăzute la art. 278 din acelaşi cod".

Tribunalul Galaţi - Secţia penală (în Dosarul nr. 148D/2010), Tribunalul Bucureşti - Secţia a II-a penală, Tribunalul Mureş - Secţia penală, Tribunalul Giurgiu - Secţia penală, Tribunalul laşi - Secţia penală, Judecătoria Galaţi opinează că excepţia de neconstituţionalitate este nefondată.

Tribunalul Galaţi - Secţia penală (în Dosarul nr. 344D/2010) şi Tribunalul Neamţ - Secţia penală nu şi-au exprimat opinia cu privire la excepţia de neconstituţionalitate ridicată.

Potrivit art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierile de sesizare au fost comunicate preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.

Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului, Guvernul şi Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.

CURTEA,

examinând încheierile de sesizare, rapoartele întocmite de judecătorul-raportor, susţinerile părţii prezente, concluziile procurorului, dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele:

Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate.

Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie dispoziţiile art. 2781 alin. 2 din Codul de procedură penală cu denumirea marginală Plângerea în faţa judecătorului împotriva rezoluţiilor sau a ordonanţelor procurorului de netrimitere în judecată, care are următorul conţinut:

„In cazul în care prim-procurorul parchetului sau, după caz, procurorul general al parchetului de pe lângă curtea de apel, procurorul şef de secţie al Parchetului de pe lângă Inalta Curte de Casaţie şi Justiţie ori procurorul ierarhic superior nu a soluţionat plângerea în termenul prevăzut în art. 277, termenul prevăzut în alin. 1 curge de la data expirării termenului iniţial de 20 de zile."

Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea constată că dispoziţiile legale criticate au mai fost supuse controlului său din perspectiva unor critici similare. Astfel, cu prilejul pronunţării Deciziei nr. 524 din 11 octombrie 2005, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 965 din 31 octombrie 2005, Curtea Constituţională a respins excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 2781 alin. 1 din Codul de procedură penală, statuând că „art. 2781 din Codul de procedură penală reprezintă un răspuns la necesitatea consacrării legale exprese a dreptului persoanei de a se adresa instanţei de judecată competente atunci când este nemulţumită de soluţia dată plângerii sale contra actelor procurorului, aşadar o concretizare a dispoziţiilor constituţionale privind dreptul de acces liber la justiţie. In vederea garantării dreptului la un proces echitabil, soluţionat într-un termen rezonabil, legiuitorul a prevăzut în mod expres, în cuprinsul art. 2781 din Codul de procedură penală, dreptul persoanei vătămate de a formula plângere direct la instanţa de judecată în cazul în care procurorul nu se conformează prevederilor art. 277 din Codul de procedură penală, potrivit cărora «procurorul este obligat să rezolve plângerea în termen de cel mult 20 de zile de la primire şi să comunice de îndată persoanei care a făcut plângerea modul în care a fost rezolvată». Astfel, în conformitate cu art. 2781 alin. 2 din Codul de procedură penală, «în cazul în care prim-procurorul parchetului sau, după caz, procurorul general al parchetului de pe lângă curtea de apel, procurorul şef de secţie al Parchetului de pe lângă Curtea Supremă de Justiţie ori procurorul ierarhic superior nu a soluţionat plângerea în termenul de 20 de zile prevăzut în art. 277, termenul de 20 de zile prevăzut în alin. 1 curge de la data expirării termenului de 20 de zile». Aşa fiind, este neîntemeiată critica potrivit căreia eventuala nesoluţionare a plângerii de către procuror sau soluţionarea cu întârziere a acesteia ar avea drept consecinţă împiedicarea accesului la justiţie, câtă vreme termenul de formulare a plângerii la instanţă curge, în ipotezele arătate, de la data expirării termenului legal de soluţionare a acesteia de către procuror".

De asemenea, prin Decizia nr. 1.212 din 24 septembrie 2009, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 692 din 14 octombrie 2009, Curtea Constituţională a respins excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 2781 alin. 2 din Codul de procedură penală, statuând că „prevederile legale criticate se aplică fără privilegii ori discriminări tuturor persoanelor aflate în ipoteza normei legal criticate şi nu sunt de natură a afecta în vreun fel exerciţiul vreunui drept ori al unei libertăţi.

[...]

Curtea constată că accesul la justiţie al persoanelor nemulţumite de soluţiile date de procuror în faza de urmărire penală a procesului penal este asigurat, părţile având posibilitatea să îşi apere drepturile şi interesele în cursul judecăţii prin mijloacele prevăzute de lege şi cu respectarea tuturor garanţiilor procesuale. Astfel, prevederile art. 2781 din Codul de procedură penală sunt menite tocmai să asigure accesul la justiţie în cauzele în care parchetul a emis acte de netrimitere în judecată, iar pe de altă parte, în plângerea formulată împotriva rezoluţiilor sau ordonanţelor procurorului nu se judecă însăşi cauza, ci doar temeinicia şi legalitatea soluţiilor pronunţate de procuror (şi nicidecum temeinicia şi legalitatea actelor prin care procurorul ierarhic superior a soluţionat ori nu plângerea), pe baza probelor administrate în cursul urmăririi penale şi a eventualelor probe scrise, înfăţişate instanţei de părţile în proces.

In limitele obiectului acestor categorii de cauze, părţile, depunând un minim de diligentă pentru prezervarea dreptului conferit de textul legal criticat, se pot plânge împotriva ordonanţei sau rezoluţiei de netrimitere în judecată, având, iată, posibilitatea să demonstreze atât caracterul incomplet al urmăririi penale, cât şi aprecierea eronată a probelor pe care s-a întemeiat soluţia emisă de procuror".

Deoarece până în prezent nu au intervenit elemente noi de natură să determine schimbarea acestei jurisprudenţe, considerentele deciziilor mai sus menţionate îşi păstrează valabilitatea şi în cauza de faţă.

Distinct de acestea, Curtea mai constată următoarele:

Imprejurarea că prin Decizia nr. 17/2009, Inalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Secţiile Unite a statuat că este obligatorie parcurgerea procedurii controlului ierarhic al soluţiilor de netrimitere în judecată, inclusiv a acelora dispuse prin rechizitoriu, nu constituie un fine de neconstituţionalitate a textelor legale criticate, partea, în aplicarea art. 2781 alin. 2 din Codul de procedură penală, urmând ca mai întâi să supună cenzurii procurorului ierarhic superior soluţia contestată.

Faptul că prim-procurorul parchetului sau, după caz, procurorul general al parchetului de pe lângă curtea de apel, procurorul şef de secţie al Parchetului de pe lângă Inalta Curte de Casaţie şi Justiţie ori procurorul ierarhic superior nu a soluţionat plângerea în termenul prevăzut în art. 277 nu este un neajuns al textului criticat, întrucât prin această reglementare legiuitorul a urmărit să dea eficienţă dreptului de acces liber la justiţie, sens în care partea, neprimind vreun răspuns în termenul prevăzut de lege, se poate adresa judecătorului cu plângere împotriva soluţiei de netrimitere. In plus, nu poate fi primită teza potrivit căreia justiţiabilul nu poate cunoaşte momentul din care începe să curgă termenul de decădere instituit de art. 2781 alin. 1 din Codul de procedură penală, întrucât tocmai în alineatul 2 a statuat univoc acest lucru. In sfârşit, prin reglementarea contestată s-a urmărit, printre altele, să nu se tergiverseze în mod nejustificat soluţionarea unei cauze penale, aşa încât o eventuală nerespectare a dispoziţiilor legale potrivit cărora procurorul este obligat să rezolve plângerea în termen de 20 de zile de la primire să nu se transforme într-o sancţiune pentru justiţiabil, care, într-o atare situaţie, este obligat să aştepte sine die o comunicare din partea celui obligat să rezolve plângerea sa.

Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992,

CURTEA CONSTITUŢIONALĂ

In numele legii

DECIDE:

Respinge ca neîntemeiată excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 2781 alin. 2 din Codul de procedură penală, excepţie ridicată de George Lorin Popescu în Dosarul nr. 6.961/233/2008 al Tribunalului Galaţi - Secţia penală, de Societatea Comercială „Tehnoforestexport" - S.A. Bucureşti în Dosarul nr. 18.506/300/2009 al Tribunalului Bucureşti - Secţia a II-a penală, de Gheorghe Teban în Dosarul nr. 10.903/320/2008 al Tribunalului Mureş - Secţia penală, de Ada Călinescu în Dosarul nr. 2.373/233/2009 al Tribunalului Galaţi - Secţia penală, de Floarea Marin în Dosarul nr. 3.429/236/2009 al Tribunalului Giurgiu - Secţia penală, de Petru Niculită în Dosarul nr. 25.272/245/2008 al Tribunalului laşi - Secţia penală, de Asociaţia de locatari, prin reprezentant Marin Frunză, în Dosarul nr. 716/233/2009 al Judecătoriei Galaţi şi de Eugen Cobzaru în Dosarul nr. 5.792/291/2009 al Tribunalului Neamţ - Secţia penală.

Definitivă şi general obligatorie.

Pronunţată în şedinţa publică din data de 26 octombrie 2010.

PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE,

AUGUSTIN ZEGREAN

Magistrat-asistent,

Afrodita Laura Tutunaru