DECIZIE Nr.
1376 din 27 octombrie 2009
referitoare la exceptia de
neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 189 alin. 1 pct. 1 din Codul de
procedura civila
ACT EMIS DE:
CURTEA CONSTITUTIONALA
ACT PUBLICAT IN:
MONITORUL OFICIAL NR. 877 din 16 decembrie 2009
Ioan Vida - preşedinte
Nicolae Cochinescu -judecător
Aspazia Cojocaru -judecător
Acsinte Gaspar -judecător
Petre Lăzăroiu -judecător
Ion Predescu -judecător
Puskas Valentin Zoltan -judecător
Tudorel Toader -judecător
Augustin Zegrean -judecător
Simona Ricu - procuror
Mihaela Senia Costinescu - magistrat-asistent
Pe rol se află soluţionarea excepţiei de
neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 189 alin. 1 pct. 1 din Codul de
procedură civilă, excepţie ridicată de Adriana Sărac în Dosarul nr.
5.288/211/2008 al Judecătoriei Cluj-Napoca - Secţia civilă.
La apelul nominal lipsesc părţile, faţă de care
procedura de citare a fost legal îndeplinită.
Cauza se află în stare de judecată. Reprezentantul Ministerului
Public pune concluzii de respingere a excepţiei de neconstituţionalitate ca
neîntemeiată, invocând jurisprudenţa constantă a Curţii în această materie.
CURTEA,
având în vedere actele şi lucrările dosarului, reţine
următoarele:
Prin Incheierea din 4 martie 2009, pronunţată în
Dosarul nr. 5.288/211/2008, Judecătoria Cluj-Napoca - Secţia civilă a
sesizat Curtea Constituţională pentru soluţionarea excepţiei de
neconstituţionalitate a art. 189 alin. 1 pct. 1 din Codul de procedură civilă, excepţie
ridicată de Adriana Sărac. In motivarea excepţiei de neconstituţionalitate autorul
susţine că, prin limitarea situaţiilor în care se admite administrarea probei
cu martori care au calitatea de rude sau afini până la gradul al treilea cu
părţile litigante doar la cele două situaţii: divorţul şi pricinile privitoare
la starea civilă, se produce o discriminare între persoanele care promovează
asemenea acţiuni şi persoanele care promovează acţiunea privind partajul
judiciar al bunurilor ce constituie comunitatea matrimonială de bunuri. Această
restricţionare în planul mijloacelor procesuale aflate la îndemâna părţilor, în
cazul acţiunii de partaj, generează soluţionarea unor situaţii identice prin
aplicarea unor reguli diferite, ceea ce contravine dreptului la un proces
echitabil. Mai mult, limitarea în acest mod a liberului acces la justiţie nu
este una rezonabilă, deoarece aceasta anihilează dreptul părţii de a-şi susţine
pretenţiile. Or, subiectivismul care planează asupra mărturiei rudelor apropriate
poate fi înlăturat prin depunerea jurământului şi prin posibilitatea instanţei
de a cenzura parţialitatea unei mărturii ulterior ascultării ei.
Judecătoria Cluj-Napoca - Secţia civilă apreciază că excepţia este neîntemeiată. Excluderea rudelor sau afinilor
până la gradul trei de la depunerea mărturiei în procesele civile are în vedere
subiectivismul acestora în prezentarea şi perceperea anumitor situaţii de fapt.
In conformitate cu dispoziţiile art. 30 alin. (1) din
Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată preşedinţilor celor
două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi
formula punctele de vedere cu privire la excepţia de neconstituţionalitate.
Avocatul Poporului apreciază
că excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată, textele de lege
criticate fiind în deplină concordanţă cu dispoziţiile constituţionale
invocate.
Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului şi Guvernul nu au comunicat punctele lor de vedere cu
privire la excepţia de neconstituţionalitate.
CURTEA,
examinând încheierea de sesizare, punctul de vedere al
Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile
procurorului, dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile
Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele:
Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este
competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi
ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să
soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate.
Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl
constituie prevederile art. 189 alin. 1 pct. 1 din Codul de procedură civilă,
texte de lege care au următorul conţinut: „Nu pot fi ascultaţi ca martori:
1. rudele şi afinii până la gradul al treilea
inclusiv;".
In opinia autorului excepţiei de neconstituţionalitate,
prevederile legale criticate contravin dispoziţiilor constituţionale cuprinse
în art. 20, art. 21 şi art. 53, precum şi prevederilor art. 6 din Convenţia
pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale.
Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea
constată că dispoziţiile de lege criticate au mai făcut obiectul controlului de
constituţionalitate. Astfel, de exemplu, prin Decizia nr. 80/2007, publicată în
Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 120 din 19 februarie 2007, Curtea
a reţinut că „proba testimonială reprezintă unul dintre mijloacele probatorii
cel mai frecvent folosite în procesul civil. Mijlocul de probă îl reprezintă
tocmai declaraţiile făcute de martor, persoană terţă faţă de proces, care
relatează în faţa instanţei fapte sau împrejurări concludente pentru
soluţionarea cauzei. In principiu, orice persoană care are cunoştinţă despre
fapte relevante referitoare la pricina dedusă justiţiei poate fi ascultată în
calitate de martor. De la această regulă legea procesual civilă instituie
anumite excepţii, indicând persoanele care nu pot fi audiate ca martori, precum
şi pe cele care sunt scutite de la obligaţia de a depune mărturie, în
considerarea calităţii pe care o deţin.
In acest context, Curtea observă că interdicţia
consacrată de art. 189 alin. 1 pct. 1 din Codul de procedură civilă se
întemeiază pe o prezumţie de parţialitate şi subiectivism a rudelor şi afinilor
până la gradul al treilea inclusiv în relatarea faptelor de care au cunoştinţă.
Textul de lege dedus controlului relevă o evidentă utilitate în cadrul
procesului civil. Astfel, prin instituirea acestei interdicţii se asigură de
plano echilibrul procesual al părţilor în litigiu şi se respectă unul
dintre principiile fundamentale ale dreptului procesual - principiul aflării
adevărului, statuat la art. 129 alin. 5 din Codul de procedură civilă, potrivit
căruia: «Judecătorii au îndatorirea să stăruie, prin toate mijloacele legale,
pentru a preveni orice greşeală privind aflarea adevărului în cauză, pe baza
stabilirii faptelor şi prin aplicarea corectă a legii, în scopul pronunţării
unei hotărâri temeinice şi legale. Ei vor putea ordona administrarea probelor
pe care le consideră necesare, chiar dacă părţile se împotrivesc.»
Pe de altă parte, incapacitatea rudelor şi afinilor
până la gradul al treilea inclusiv de a depune mărturie, fiind stabilită
exclusiv în interesul părţilor litigante, este o incapacitate relativă, astfel
încât părţile pot conveni, expres sau tacit, îndepărtarea interdicţiei cu un
atare obiect. Astfel, potrivit art. 189 alin. 2 din Codul de procedură civilă,
rudele şi afinii pot fi audiaţi ca martori dacă partea în favoarea căreia a
fost consacrată o astfel de interdicţie nu formulează obiecţiuni cu privire la
audierea lor."
Soluţia adoptată în decizia anterioară, ca şi
considerentele pe care aceasta se întemeiază îşi menţin valabilitatea şi în
cauza de faţă, întrucât nu au apărut elemente noi care să determine schimbarea
jurisprudenţei Curţii Constituţionale în această materie.
Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art.
146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al
art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992,
CURTEA CONSTITUŢIONALĂ
In numele legii
DECIDE:
Respinge excepţia de neconstituţionalitate a
dispoziţiilor art. 189 alin. 1 pct. 1 din Codul de procedură civilă, excepţie
ridicată de Adriana Sărac în Dosarul nr. 5.288/211/2008 al Judecătoriei
Cluj-Napoca - Secţia civilă.
Definitivă şi general obligatorie.
Pronunţată în şedinţa publică din data de 27 octombrie
2009.
PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE,
prof. univ. dr. IOAN VIDA
Magistrat-asistent,
Mihaela Senia Costinescu