DECIZIE Nr.
1376 din 26 octombrie 2010
referitoare la exceptia de
neconstitutionalitate a prevederilor art. 13 din Legea nr. 193/2000 privind
clauzele abuzive din contractele încheiate între comercianti si consumatori
ACT EMIS DE:
CURTEA CONSTITUTIONALA
ACT PUBLICAT IN:
MONITORUL OFICIAL NR. 822 din 9 decembrie 2010
Augustin Zegrean
- preşedinte
Aspazia Cojocaru -judecător
Acsinte Gaspar -judecător
Petre Lăzăroiu
-judecător
Mircea Ştefan Minea -judecător
Ion Predescu -judecător
Puskas Valentin Zoltan -judecător
Tudorel Toader
-judecător
Cristina Toma -
magistrat-asistent
Cu participarea reprezentantului Ministerului Public,
procuror Simona Ricu.
Pe rol se află soluţionarea excepţiei de
neconstituţionalitate a prevederilor art. 13 din Legea nr. 193/2000 privind
clauzele abuzive din contractele încheiate între comercianţi şi consumatori,
excepţie ridicată de Societatea Comercială „Unicredit Tiriac Bank" - S.A.
din Bucureşti în Dosarul nr. 175/299/2009 al Judecătoriei Sectorului 1
Bucureşti.
La apelul nominal se constată lipsa părţilor, faţă de
care procedura de citare a fost legal îndeplinită.
Magistratul-asistent referă asupra cauzei şi arată că
la dosar autorul excepţiei a depus note scrise prin care invocă excepţia lipsei
de interes, solicitând respingerea excepţiei de neconstituţionalitate. De
asemenea, învederează faptul că partea Autoritatea Naţională pentru Protecţia
Consumatorilor -
C.R.P.C. Bucureşti - Ilfov a depus note scrise prin
care solicită respingerea excepţiei de neconstituţionalitate, precum şi
judecarea în lipsă.
Reprezentantul Ministerului Public solicită respingerea
excepţiei lipsei de interes.
Curtea, deliberând, respinge cererea privind excepţia
lipsei de interes.
Cauza fiind în stare de judecată, reprezentantul
Ministerului Public pune concluzii de respingere a excepţiei de
neconstituţionalitate, ca neîntemeiată.
CURTEA,
având în vedere actele şi lucrările dosarului, constată
următoarele:
Prin Incheierea din 21 ianuarie 2010, pronunţată în
Dosarul nr. 175/299/2009, Judecătoria Sectorului 1 Bucureşti a sesizat
Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor
art. 13 din Legea nr. 193/2000 privind clauzele abuzive din contractele
încheiate între comercianţi şi consumatori, excepţie ridicată de Societatea
Comercială „Unicredit Tiriac Bank" - S.A. din Bucureşti într-o cauză
civilă având ca obiect o plângere contravenţională.
In motivarea excepţiei de neconstituţionalitate autorul acesteia arată că dispoziţiile de lege criticate sunt
neconstituţionale, întrucât instanţa de judecată, reprezentând puterea judecătorească, completează şi
finalizează acţiunea de constatare a săvârşirii unei contravenţii începută de
ANPC, reprezentant al puterii executive, fiind în acelaşi timp competentă să
îşi verifice temeinicia şi legalitatea propriei decizii în ceea ce priveşte
aplicarea sancţiunii, fapt ce contravine principiului separaţiei puterilor în
stat. Arată că instanţa aplică sancţiunea, prin rezoluţie înscrisă pe
procesul-verbal, iar nu prin hotărâre, aşa cum prevăd dispoziţiile art. 255,
coroborat cu art. 261 din Codul de procedură civilă.
Apreciază că hotărârea
instanţei care aplică sancţiunea echivalează cu procesul-verbal de constatare
şi sancţionare a contravenţiei prevăzut în cuprinsul art. 16 din Ordonanţa
Guvernului nr. 2/2001, ce poate fi atacat numai cu recurs, fapt ce încalcă
dreptul la un proces echitabil şi dispoziţiile internaţionale privind dublul
grad de jurisdicţie în materie penală. Arată că, în opinia Curţii Europene a
Drepturilor Omului, fapta contravenţională este considerată, de regulă, o faptă
de natură penală, indiferent de calificarea din dreptul
intern.
Judecătoria Sectorului 1 Bucureşti invocă jurisprudenţa Curţii în materie, respectiv Decizia nr. 1.535
din 17 noiembrie 2009, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 54 din 25 ianuarie 2010.
Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr.
47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată preşedinţilor celor două
Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi
exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.
Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului,
Guvernul şi Avocatul
Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere
asupra excepţiei de neconstituţionalitate.
CURTEA,
examinând încheierea de sesizare, raportul întocmit de
judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispoziţiile legale criticate,
raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine
următoarele:
Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este
competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi
ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să
soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate.
Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl
constituie prevederile art. 13 din Legea nr. 193/2000 privind clauzele abuzive
din contractele încheiate între comercianţi şi consumatori, republicată în
Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 305 din 18 aprilie 2008, având
următorul cuprins: „(1) Instanţa, în cazul în care constată existenţa
clauzelor abuzive în contract, aplică sancţiunea contravenţională conform art.
16 şi dispune, sub sancţiunea daunelor, modificarea clauzelor contractuale, în
măsura în care contractul rămâne în fiinţă, sau desfiinţarea acelui contract,
cu daune-interese, după caz.
(2) In caz contrar,
instanţa va anula procesul-verbal întocmit."
In susţinerea neconstituţionalităţii acestor dispoziţii
de lege, autorul excepţiei invocă încălcarea prevederilor constituţionale ale
art. 1 alin. (4) referitor la principiul separaţiei şi echilibrului puterilor,
art. 11 privind dreptul internaţional şi dreptul intern, art. 20 referitor la
tratatele internaţionale privind drepturile omului şi art. 21 referitor la
accesul liber la justiţie. De asemenea, autorul invocă şi încălcarea
dispoziţiilor art. 6 din Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a
libertăţilor fundamentale privind dreptul la un proces echitabil şi art. 2 din
Protocolul nr. 7 la Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a
libertăţilor fundamentale privind dreptul la două grade de jurisdicţie în
materie penală.
Curtea constată că dispoziţiile de lege criticate au
mai format obiect al controlului de constituţionalitate, prin raportare la
aceleaşi prevederi constituţionale. Astfel, prin Decizia nr. 647 din 11 mai
2010, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 410 din 21
iunie 2010, Curtea a respins excepţia de neconstituţionalitate ca fiind
neîntemeiată.
Intrucât nu au intervenit elemente noi, de natură a
determina o reconsiderare a jurisprudenţei Curţii Constituţionale, soluţia şi
considerentele reţinute în decizia menţionată sunt valabile şi în cauza de faţă.
In ceea ce priveşte pretinsa neconstituţionalitate a
textului de lege criticat prin raportare la prevederile cuprinse în Codul de
procedură civilă, în jurisprudenţa sa, Curtea a statuat că neconcordanţa dintre
legile în vigoare în aceeaşi materie nu constituie o problemă de
constituţionalitate, ci una de aplicare a acestora, fapt ce excedează
controlului Curţii Constituţionale.
Pentru considerentele expuse
mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie,
precum şi al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea
nr. 47/1992,
CURTEA CONSTITUŢIONALĂ
In numele legii
DECIDE:
Respinge, ca neîntemeiată, excepţia de
neconstituţionalitate a prevederilor art. 13 din Legea nr. 193/2000 privind
clauzele abuzive din contractele încheiate între comercianţi şi consumatori,
excepţie ridicată de Societatea Comercială „Unicredit Tiriac Bank" - S.A.
din Bucureşti în Dosarul nr. 175/299/2009 al Judecătoriei Sectorului 1
Bucureşti.
Definitivă şi general obligatorie.
Pronunţată în şedinţa publică din data de 26 octombrie
2010.
PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE,
AUGUSTIN ZEGREAN
Magistrat-asistent,
Cristina Toma