DECIZIE Nr.
1375 din 27 octombrie 2009
referitoare la exceptia de
neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 8 din Ordonanta Guvernului nr.
5/2001 privind procedura somatiei de plata si ale art. 13 din Ordonanta de
urgenta a Guvernului nr. 119/2007 privind masurile pentru combaterea întarzierii
executarii obligatiilor de plata rezultate din contracte comerciale
ACT EMIS DE:
CURTEA CONSTITUTIONALA
ACT PUBLICAT IN:
MONITORUL OFICIAL NR. 887 din 18 decembrie 2009
Ioan Vida - preşedinte
Nicolae Cochinescu -judecător
Aspazia Cojocaru -judecător
Acsinte Gaspar -judecător
Petre Lăzăroiu
-judecător
Ion Predescu -judecător
Puskas Valentin Zoltan -judecător
Tudorel Toader -judecător
Augustin Zegrean -judecător
Simona Ricu -
procuror
Mihaela Senia Costinescu -
magistrat-asistent
Pe rol se află soluţionarea excepţiei de
neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 8 din Ordonanţa Guvernului nr.
5/2001 privind procedura somaţiei de plată şi ale art. 13 din Ordonanţa de
urgenţă a Guvernului nr. 119/2007 privind măsurile pentru combaterea
întârzierii executării obligaţiilor de plată rezultate din contracte
comerciale, excepţie ridicată de Societatea Comercială „Almacen
Danatrache" - S.R.L, din Matca în Dosarul nr. 331/324/2009 al Judecătoriei
Tecuci.
La apelul nominal lipsesc părţile, faţă de care
procedura de citare a fost legal îndeplinită.
Cauza se află în stare de judecată.
Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de
respingere a excepţiei de neconstituţionalitate ca neîntemeiată, invocând
jurisprudenţa constantă a Curţii în această materie.
CURTEA,
având în vedere actele şi lucrările dosarului, reţine
următoarele:
Prin Incheierea din 26 martie 2009, pronunţată în
Dosarul nr. 331/324/2009, Judecătoria Tecuci a sesizat Curtea
Constituţională pentru soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a
dispoziţiilor art. 8 din Ordonanţa Guvernului nr. 5/2001 privind procedura
somaţiei de plată şi ale art. 13 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 119/2007
privind măsurile pentru combaterea întârzierii executării obligaţiilor de plată
rezultate din contracte comerciale, excepţie ridicată de Societatea
Comercială „Almacen Danatrache" - S.R.L, din Matca.
In motivarea excepţiei de neconstituţionalitate autorul susţine că dispoziţiile criticate nu prevăd un dublu grad
de jurisdicţie şi încalcă principiul contradictorialitătii procesului civil şi
pe cel ai imparţialităţii judecătorului.
Curtea de Apel Bacău - Secţia comercială, contencios
administrativ şi fiscal consideră că excepţia este
neîntemeiată, dispoziţiile legale criticate nu instituie prezumţia de culpă a
persoanei a cărei răspundere se solicită a fi stabilită, ci prevăd în concret
natura faptelor păgubitoare pentru societatea comercială debitoare, fapte care
au contribuit la ajungerea acestora în stare de insolvenţă şi care pot antrena
răspunderea unor persoane din organele sale de conducere.
In conformitate cu dispoziţiile art. 30 alin. (1) din
Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată preşedinţilor celor
două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi
formula punctele de vedere cu privire la excepţia de neconstituţionalitate.
Avocatul Poporului apreciază
că excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată, textele de lege
criticate fiind în deplină concordanţă cu dispoziţiile constituţionale
invocate.
Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului şi
Guvernul nu au comunicat punctele lor de vedere cu
privire la excepţia de neconstituţionalitate.
CURTEA,
examinând încheierea de sesizare, punctul de vedere al
Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile
procurorului, dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile
Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele:
Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este
competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi
ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să
soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate.
Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl
constituie prevederile art. 8 din Ordonanţa Guvernului nr. 5/2001 privind
procedura somaţiei de plată, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea
I, nr. 422 din 30 iulie 2001, şi ale art. 13 din Ordonanţa de urgenţă a
Guvernului nr. 119/2007 privind măsurile pentru combaterea întârzierii
executării obligaţiilor de plată rezultate din contracte comerciale, publicată
în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 738 din 31 octombrie 2007, texte
de lege care au următorul conţinut:
- Art. 8 din Ordonanţa Guvernului nr. 5/2001: „(1) mpotriva
ordonanţei prevăzute la art. 6 alin. (2) debitorul poate formula cererea în
anulare, în termen de 10 zile de la data înmânării sau comunicării acesteia.
(2)Cererea în anulare se soluţionează de către
instanţa competentă pentru judecarea fondului cauzei în primă instanţă.
(3)Abrogat.
(4)Dacă instanţa învestită admite cererea în
anulare, aceasta va anula ordonanţa, pronunţând o hotărâre irevocabilă.
Prevederile art. 7 se aplică în mod corespunzător.
(5)Hotărârea prin care a fost respinsă cererea în
anulare este irevocabilă.";
- Art. 13 dm Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr.
119/2007: „(1) Impotriva ordonanţei de plată debitorul poate formula cerere
în anulare, în termen de 10 zile de la data comunicării acesteia.
(2)Cererea în anulare se soluţionează de către
instanţa competentă pentru judecarea fondului cauzei în primă instanţă.
(3)Cererea în anulare nu suspendă executarea.
Suspendarea va putea fi însă încuviinţată, la cererea debitorului, numai cu
dare de cauţiune, al cărei cuantum va fi fixat de instanţă.
(4)Dacă instanţa învestită admite cererea în
anulare, aceasta va anula ordonanţa de plată, pronunţând o hotărâre
irevocabilă. Prevederile art. 9 alin. (3) se aplică în mod corespunzător.
(5)Hotărârea prin care a fost respinsă cererea în
anulare este irevocabilă."
In opinia autorului excepţiei de neconstituţionalitate,
prevederile legale criticate contravin dispoziţiilor constituţionale cuprinse
în art. 16,21, 53, 126 şi 148.
Examinând excepţia de neconstituţionalitate, în ceea ce
priveşte critica potrivit căreia dispoziţiile criticate sunt neconstituţionale,
în sensul că ordonanţa care va conţine somaţia de plată poate fi atacată numai
cu o acţiune în anulare, iar nu prin recurs, Curtea constată că această critică
este neîntemeiată. Astfel, prin Decizia nr. 270 din 24 iunie 2003, publicată în
Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 538 din 25 iulie 2003, sau prin
Decizia nr. 582 din 14 aprilie 2009, publicată în Monitorul Oficial al
României, Partea I, nr. 426 din 23 iunie 2009, Curtea a statuat că specificul
domeniului supus reglementării a impus adoptarea unor soluţii diferite faţă de
cele din dreptul comun, una dintre acestea constituindu-o consacrarea cererii
în anulare, care reprezintă evident o cale de atac împotriva ordonanţei.
Imprejurarea că legiuitorul a instituit o cale de atac cu o fizionomie juridică
diferită de aceea a căilor de atac de drept comun nu relevă niciun aspect de
neconstituţionalitate, fiind în deplină concordanţă cu prevederile art. 129 din
Constituţie. Legiuitorul ordinar este deplin îndreptăţit ca, în considerarea
anumitor particularităţi, să opteze pentru o cale de atac cu o identitate
proprie, alta decât cea de drept comun, o asemenea concluzie rezultând, de
altfel, şi din redactarea adoptată de legiuitorul constituţional, potrivit
căreia stabilirea regimului juridic al căilor de atac este de competenţa
exclusivă a legiuitorului ordinar, care, potrivit atribuţiilor prevăzute de
art. 126 alin. (3) din Constituţie, stabileşte competenţa şi procedura de
judecată, evident, cu condiţia ca nicio normă de procedură să contravină
vreunei dispoziţii constituţionale.
Soluţia adoptată în deciziile anterioare, precum şi
considerentele pe care aceasta se întemeiază îşi menţin valabilitatea şi în
cauza de faţă, întrucât nu au apărut elemente noi care să determine schimbarea
jurisprudenţei Curţii Constituţionale în această materie.
Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art.
146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al
art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992,
CURTEA CONSTITUŢIONALĂ
In numele legii
DECIDE:
Respinge excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor
art. 8 din Ordonanţa Guvernului nr. 5/2001 privind procedura somaţiei de plată
şi ale art. 13 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 119/2007 privind
măsurile pentru combaterea întârzierii executării obligaţiilor de plată
rezultate din contracte comerciale, excepţie ridicată de Societatea Comercială
„Almacen Danatrache" - S.R.L. din Matca în Dosarul nr. 331/324/2009 al
Judecătoriei Tecuci.
Definitivă şi general obligatorie.
Pronunţată în şedinţa publică din data de 27 octombrie
2009.
PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE,
prof. univ. dr. IOAN VIDA
Magistrat-asistent,
Mihaela Senia Costinescu