DECIZIE   Nr. 137*) din  7 decembrie 1994

ACT EMIS DE: CURTEA CONSTITUTIONALA

ACT PUBLICAT IN: MONITORUL OFICIAL  NR. 23 din  2 februarie 1995

    *) Definitiva prin nerecurare.

    Viorel Mihai Ciobanu - presedinte
    Mihai Constantinescu - judecator
    Antonie Iorgovan     - judecator
    Raul Petrescu        - procuror
    Doina Suliman        - magistrat-asistent

    Pe rol solutionarea exceptiei de neconstitutionalitate a prevederilor art. 101 alin. 2 din Legea administratiei publice locale nr. 69/1991, invocata de reclamanta-recurenta Prefectura Judetului Vaslui in Dosarul nr. 683/1994 al Curtii de Apel Galati.
    Presedintele declara sedinta deschisa.
    Magistratul-asistent face apelul partilor.
    Raspund domnii consilieri Antohi Vasile si Condurache Ion pentru Prefectura Judetului Vaslui, lipsa intimatul Consiliul Local al Comunei Dranceni. Procedura este indeplinita.
    Neformulandu-se alte cereri, presedintele completului de judecata considera cauza in stare de judecata si da cuvantul in fond reclamantei-recurente. Reprezentantul acesteia, domnul Antohi Vasile, arata ca, potrivit art. 122 alin. (4) din Constitutie, dreptul prefectului de a ataca in fata instantelor de contencios administrativ un act al consiliului judetean, al celui local sau al primarului, act considerat a fi ilegal, nu este conditionat de existenta unui termen sau a unor proceduri prealabile. De asemenea, sustine ca institutia exercitarii actiunii prefectului in contenciosul administrativ este distincta de cea a persoanelor fizice sau juridice, care este fundamentata separat prin art. 21 coroborat cu art. 48 din Constitutie si art. 1 si 5 din Legea nr. 29/1990 privind contenciosul administrativ.
    In concluzie, solicita admiterea exceptiei de neconstitutionalitate a prevederilor art. 101 alin. 2 din Legea nr. 69/1991.
    Reprezentantul Ministerului Public apreciaza ca ne aflam in fata unei institutii specifice, cea a tutelei administrative, care se exercita in conditiile art. 122 alin. (4) din Constitutie, si cere admiterea exceptiei de neconstitutionalitate.
    Presedintele completului de judecata declara dezbaterile inchise.

    CURTEA CONSTITUTIONALA,
avand in vedere actele si lucrarile dosarului, constata urmatoarele:
    Curtea de Apel Galati pe rolul careia se afla Dosarul nr. 683/1994, prin Incheierea din 22 iunie 1994, a sesizat Curtea Constitutionala cu exceptia de neconstitutionalitate a prevederilor art. 101 alin. 2 din Legea administratiei publice locale nr. 69/1991, invocata de reclamanta-recurenta Prefectura Judetului Vaslui.
    In motivarea exceptiei de neconstitutionalitate se sustine ca termenul de 15 zile acordat prefectului pentru a se pronunta asupra legalitatii actelor comunicate de autoritatile administratiei publice locale si judetene nu poate fi considerat un termen de decadere, intrucat termenele si procedura contenciosului administrativ sunt strict definite de Legea nr. 29/1990. Se arata, de asemenea, ca, potrivit art. 122 alin. (4) din Constitutie, dreptul prefectului de a ataca in fata instantelor de contencios administrativ un act al consiliului judetean, al celui local sau al primarului, act considerat a fi ilegal, nu este conditionat de existenta unui termen sau a unei proceduri prealabile.
    Curtea de Apel Galati, exprimandu-si opinia, potrivit dispozitiilor art. 23 alin. (5) din Legea nr. 47/1992, apreciaza ca exceptia invocata nu priveste constitutionalitatea dispozitiilor art. 101 alin. 2 din Legea nr. 69/1991, ci natura juridica a termenelor prevazute de acest text.
    In vederea solutionarii exceptiei de neconstitutionalitate, au fost solicitate, in baza art. 24 alin. (3) din Legea nr. 47/1992, puncte de vedere Guvernului, Camerei Deputatilor si Senatului.
    Camerele Parlamentului si Guvernul nu au comunicat punctele lor de vedere.
    La dosarul cauzei, insa, s-a depus opinia Departamentului pentru Administratie Publica Locala, care considera ca exceptia invocata nu se refera la constitutionalitatea prevederilor alin. 2 al art. 101 din Legea nr. 69/1991, ci ea priveste doar natura juridica a termenului stabilit de legiuitor, pe care il apreciaza ca fiind de decadere.

    CURTEA CONSTITUTIONALA,
examinand incheierea de sesizare, raportul intocmit de judecatorul-raportor, concluziile partilor, dispozitiile art. 101 alin. 2 din Legea nr. 69/1991, prevederile Constitutiei si ale Legii nr. 47/1992 retine urmatoarele:
    In temeiul dispozitiilor art. 144 lit. c) din Constitutie, ale art. 3 si ale art. 26 alin. (3) din Legea nr. 47/1992, Curtea Constitutionala este competenta sa se pronunte asupra exceptiei de neconstitutionalitate.
    Legea administratiei publice locale nr. 69/1991 a fost adoptata la 26 noiembrie 1991 si publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 238 din 28 noiembrie 1991, deci anterior datei intrarii in vigoare a Constitutiei, dar ea a inceput sa produca efecte dupa ce Constitutia a intrat in vigoare. Art. 118 din Legea nr. 69/1991 prevedea abrogarea expresa a reglementarilor anterioare in materie, precum si a oricaror dispozitii contrare, "pe data constituirii noilor autoritati ale administratiei publice locale". Alegerile pentru constituirea autoritatilor de la nivelul comunelor, oraselor si municipiilor, adica a consiliilor locale si a primarilor, au avut loc in luna februarie 1992, iar constituirea consiliilor locale, potrivit art. 16 alin. 1 din Legea nr. 69/1991, se face in termen de 20 de zile de la data alegerilor. Abia dupa operatiunea de constituire a inceput sa produca efecte Legea nr. 69/1991, intelegandu-se ca ea a intrat in vigoare in mod progresiv, pe masura ce se constituiau consilii locale, se depunea juramantul de catre noii primari alesi sau se constituiau consiliile judetene, deci dupa aprobarea prin referendum a Constitutiei. Aceasta imprejurare duce la concluzia ca in speta nu se pune problema abrogarii unei legi anterioare Constitutiei, in temeiul art. 150 alin. (1) din Constitutie, desi legea atacata, strict formal-juridic, a fost adoptata, promulgata si publicata inainte de intrarea in vigoare a Constitutiei, ci a constatarii constitutionalitatii sau neconstitutionalitatii legii.
    Cat priveste fondul, este de retinut ca in Constitutie sunt consacrate doua institutii traditionale ale dreptului administrativ, denumite in doctrina contenciosul administrativ si tutela administrativa.
    Institutia contenciosului administrativ cuprinde ansamblul de reguli ale exercitarii de catre persoanele vatamate a unei actiuni directe, in fata instantelor judecatoresti competente, impotriva unui act administrativ apreciat a fi ilegal sau, dupa caz, impotriva refuzului unei autoritati publice de a solutiona o cerere in termenul prevazut de lege. In acest fel, institutia contenciosului administrativ apare ca fiind o garantie a drepturilor si libertatilor cetatenilor impotriva eventualelor abuzuri ale autoritatilor publice. Astfel, in art. 48 alin. (1) din Constitutie se prevede ca "Persoana vatamata intr-un drept al sau de o autoritate publica, printr-un act administrativ sau prin nesolutionarea in termenul legal a unei cereri, este indreptatita sa obtina recunoasterea dreptului pretins, anularea actului si repararea pagubei". In alin. (2) al aceluiasi articol se precizeaza ca se stabilesc prin lege organica conditiile si limitele exercitarii acestui drept. Este adevarat ca nu a fost adoptata dupa intrarea in vigoare a Constitutiei o noua lege a contenciosului administrativ, dar exista Legea nr. 29/1990 care, cu modificarile implicite impuse de Constitutie si cu cele exprese aduse prin Legea nr. 59/1993, reglementeaza materia.
    Tutela administrativa presupune dreptul de control al Guvernului sau al altei autoritati a administratiei statului asupra actelor autoritatilor locale alese, ce functioneaza in virtutea principiului autonomiei locale. Legat de institutia tutelei administrative, art. 122 alin. (4) din Constitutie stabileste ca "Prefectul poate ataca, in fata instantei de contencios administrativ, un act al consiliului judetean, al celui local sau al primarului, in cazul in care considera actul ilegal. Actul atacat este suspendat de drept".
    Reiese ca prefectul, ca reprezentant al Guvernului pe plan local, nu poate decat sa introduca actiune in fata instantei de contencios administrativ, suspendarea actului atacat intervenind de drept, iar competenta de a se pronunta asupra legalitatii sau ilegalitatii actului autoritatilor locale alese apartine exclusiv puterii judecatoresti. Nu mai putin, insa, spre deosebire de actiunea in contenciosul administrativ a cetateanului sau a persoanei juridice vatamate, care prin lege organica poate fi supusa unor conditionari si limitari, astfel cum stabileste art. 48 alin. (2) din Constitutie, actiunea prefectului nu este supusa, pe plan constitutional, nici unei conditionari sau limitari. In textul alin. (4) al art. 122 din Constitutie nu apare o expresie de genul: "poate ataca, in conditiile prevazute de lege, in fata ...", deci textul constitutional nu face trimitere la lege. De aici rezulta ca orice prevedere dintr-o lege care consacra termene pentru introducerea actiunii de catre prefect este o prevedere contrara Constitutiei, cum este si cazul art. 101 alin. 2 din Legea nr. 69/1991 care stabileste ca "Prefectul se va pronunta asupra legalitatii acestui act, in termen de 15 zile de la data comunicarii actului, ce se va face in 10 zile de la adoptarea lui". Retinem ca este neconstitutionala, fiind contrara art. 122 alin. (4) din Constitutie, numai referirea la termenul de 15 zile, iar nu si cea la termenul de 10 zile. Consiliile locale, primarii, consiliile judetene, in procedura prevazuta de lege, au obligatia de a comunica prefectului orice act adoptat in termen de 10 zile, dar prefectul nu poate fi tinut de termenul de 15 zile si nici de alt termen pentru a introduce actiunea in fata instantei de contencios administrativ. Urmeaza sa admitem ca termenele, cat si procedura prealabila prevazuta de Legea contenciosului administrativ nr. 29/1990 sunt aplicabile numai actiunilor in contencios administrativ ale persoanelor vatamate, nu si actiunii prefectului ca urmare a exercitarii controlului de tutela administrativa.
    Desi atat actiunea persoanelor vatamate, cat si actiunea prefectului se exercita in fata acelorasi categorii de instante judecatoresti si pentru aceleasi categorii de acte juridice, fundamentele constitutionale care stau la baza lor sunt diferite, astfel incat si normele procedurale cuprinse in Legea contenciosului administrativ nr. 29/1990 sau in Legea administratiei publice locale nr. 69/1991 trebuie sa reflecte aceasta distinctie facuta de normele de drept substantial prevazute de Constitutie, care are forta juridica suprema.
    Intr-un stat de drept este de neconceput ca un act ilegal al unei autoritati locale sa nu poata fi atacat in fata instantei judecatoresti de catre prefect, ca reprezentant al Guvernului, avand in vedere misiunea fundamentala a Guvernului de a asigura executarea legilor.

    Pentru considerentele expuse si vazand si dispozitiile art. 144 lit. c) din Constitutie, precum si cele ale art. 13 alin. (1) lit. A c), art. 24 si art. 25 alin. (1) din Legea nr. 47/1992,

    CURTEA CONSTITUTIONALA
    In numele legii
    DECIDE:

    Admite, in parte, exceptia de neconstitutionalitate invocata de Prefectura judetului Vaslui in Dosarul nr. 683/1994 al Curtii de Apel Galati si constata ca termenul de 15 zile prevazut de art. 101 alin. 2 din Legea nr. 69/1991 este neconstitutional.
    Cu recurs in termen de 10 zile de la comunicare.
    Pronuntata in sedinta publica din 7 decembrie 1994.

                              PRESEDINTE,
                 prof. univ. dr. Viorel Mihai Ciobanu

                              Magistrat asistent,
                              Doina Suliman