DECIZIE Nr.
1361 din 21 octombrie 2010
referitoare la exceptia de
neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 286-288 si art. 298 alin. (2) ultima
liniuta din Legea nr. 53/2003 - Codul muncii, ale art. 74, art. 75 si art. 77
din Legea nr. 168/1999 privind solutionarea conflictelor de munca si ale art.
164 din Codul de procedura civila
ACT EMIS DE:
CURTEA CONSTITUTIONALA
ACT PUBLICAT IN:
MONITORUL OFICIAL NR. 835 din 14 decembrie 2010
Augustin Zegrean - presedinte
Acsinte Gaspar -judecator
Petre Lazaroiu
-judecator
Ion Predescu
-judecator
Puskas Valentin Zoltan -judecator
Tudorel Toader -judecator
Fabian Niculae -
magistrat-asistent
Cu participarea reprezentantului Ministerului Public,
procuror Carmen-Catalina Gliga.
Pe rol se afla solutionarea exceptiei de
neconstitutionalitate a dispozitiilor prevederilor art. 286-288 si art. 298
alin. (2) ultima liniuta din Legea nr. 53/2003 - Codul muncii, ale art. 74,
art. 75 si art. 77 din Legea nr. 168/1999 privind solutionarea conflictelor de
munca si ale art. 164 din Codul de procedura civila, exceptie ridicata de
Societatea Comerciala „Petrom" - S.A. în Dosarul nr. 444/40/2009 al
Tribunalului Botosani - Sectia civila si care formeaza obiectul Dosarului nr.
2.185D/2010 al Curtii Constitutionale.
La apelul nominal lipsesc partile, fata de care
procedura de citare a fost legal îndeplinita.
Presedintele dispune a se face apelul si în dosarele nr.
2.335D/2010, nr. 2.416D/2010, nr. 2.856D/2010, nr. 2.874D/2010, nr.
2.944D/2010, nr. 3.140D-3.149D/2010 si nr. 3.580D/2010.
La apelul nominal se constata lipsa partilor, fata de
care procedura de citare a fost legal îndeplinita. Curtea, din oficiu, pune în
discutie conexarea dosarelor nr. 2.335D/2010, nr. 2.416D/2010, nr. 2.856D/2010,
nr. 2.874D/2010, nr. 2.944D/2010, nr. 3.140D-3.149D/2010si nr. 3.580D/2010 la
Dosarul nr. 2.185D/2010, având în vedere ca acestea au un obiect partial
identic.
Reprezentantul Ministerului Public arata ca este de
acord cu conexarea cauzelor.
Curtea, în temeiul dispozitiilor art. 53 alin. (5) din
Legea nr. 47/1992, dispune conexarea dosarelor nr. 2.335D/2010, nr.
2.416D/2010, nr. 2.856D/2010, nr. 2.874D/2010, nr. 2.944D/2010, nr.
3.140D-3.149D/2010si nr. 3.580D/2010 la Dosarul nr. 2.185D/2010, care este
primul înregistrat.
Cauza fiind în stare de judecata, presedintele acorda
cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de
respingere a exceptiei de neconstitutionalitate.
CURTEA,
având în vedere actele si lucrarile dosarelor, retine
urmatoarele:
Prin Incheierea din 26 mai 2010, pronuntata în Dosarul
nr. 444/40/2009, Tribunalul Botosani - Sectia civila a sesizat Curtea
Constitutionala cu exceptia de neconstitutionalitate a prevederilor art.
286-288 si art. 298 alin. (2) ultima liniuta din Legea nr. 53/2003 - Codul
muncii, ale art. 74, art. 75 si art. 77 din Legea nr. 168/1999 privind
solutionarea conflictelor de munca si ale art. 164 din Codul de procedura
civila.
Prin încheierile din 15 februarie 2010, pronuntate în
dosarele nr. 2.256/30/2009 si nr. 8.360/30/2008, Tribunalul Timis - Sectia
civila a sesizat Curtea Constitutionala cu exceptia de neconstitutionalitate a
prevederilor art. 298 alin. (2) ultima liniuta din Legea nr. 53/2003 - Codul
muncii.
Prin încheierile din 15 aprilie 2009, pronuntate în
dosarele nr. 7.402/110/2008, nr. 7.401/110/2008, nr. 511/110/2009, nr.
519/110/2009, nr. 6.464/110/2008, nr. 7.152/110/2008, nr. 7.400/110/2008, nr.
7.393/110/2008, nr. 6.465/110/2008 si nr. 6.469/110/2008, Tribunalul Bacau -
Sectia civila a sesizat Curtea Constitutionala cu exceptia de
neconstitutionalitate a prevederilor art. 298 alin. (2) ultima liniuta din
Legea nr. 53/2003 - Codul muncii.
Prin Incheierea din 28 ianuarie 2010, pronuntata în
Dosarul nr. 6.514/97/2008, Tribunalul Cluj - Sectia mixta de contencios
administrativ si fiscal, de conflicte de munca si asigurari sociale a sesizat
Curtea Constitutionala cu exceptia de neconstitutionalitate a prevederilor art.
298 alin. (2) ultima liniuta din Legea nr. 53/2003 - Codul muncii.
Prin Incheierea din 15 ianuarie 2010, pronuntata în
Dosarul nr. 11.396/118/2008, Tribunalul Constanta - Sectia civila a sesizat
Curtea Constitutionala cu exceptia de neconstitutionalitate a prevederilor art.
286-288 din Legea nr. 53/2003 - Codul muncii, ale art. 74, art. 75 si art. 77
din Legea nr. 168/1999 privind solutionarea conflictelor de munca si ale art.
164 din Codul de procedura civila.
Prin încheierile din 8 martie 2010, pronuntate în
dosarele nr. 6.092/105/2008 si nr. 994/105/2009, Tribunalul Prahova - Sectia
civila a sesizat Curtea Constitutionala cu exceptia de neconstitutionalitate a
prevederilor art. 286-288 din Legea nr. 53/2003 - Codul muncii, ale art. 74,
art. 75 si art. 77 din Legea nr. 168/1999 privind solutionarea conflictelor de
munca, exceptie ridicata de Societatea Comerciala „Rafiserv
Petrobrazi" - S.A., prin lichidator judiciar Extrem Insolv I.PU.R.L.
Exceptia a fost invocata de Societatea Comerciala O.M.V.
Petrom - S.A. si de Societatea Comerciala „Rafiserv Petrobrazi"- S.A.,
prin lichidator judiciar Extrem Insolv I.PU.R.L., în dosare având ca obiect
pretentii.
In motivarea exceptiei de neconstitutionalitate autorii sustin, în esenta, ca dispozitiile legale atacate sunt de un
formalism excesiv, de natura sa afecteze grav efectivitatea exercitarii
drepturilor recunoscute de lege atât pentru angajat, cât si pentru angajator si
sa restrânga nejustificat dreptul la aparare al angajatorului, care este pus
într-o situatie de dezechilibru fata de angajatul care are calitatea de
reclamant. Autorii exceptiei invoca faptul ca intervalul de timp dintre data
primirii citatiei si data termenului de judecata este prea scurt pentru ca un
angajator sa îsi exercite dreptul la aparare si sa se achite de sarcina probei
care îi revine. De asemenea, faptul ca prevederile art. 164 din Codul de
procedura civila lasa la aprecierea instantei posibilitatea conexarii cauzelor
si nu obliga la luarea unei astfel de masuri, ceea ce ar conduce la o economie
de timp si de cheltuieli, precum si la o judecata unitara, este de natura sa
aduca atingere dreptului la aparare.
Astfel, dispozitiile legale atacate încalca, în opinia
autorilor, si principiul efectivitatii juridice.
De asemenea, se mai sustine ca obligarea angajatorului
de a suporta nelimitat întreaga sarcina a probei vine în contradictie cu
normele constitutionale ce configureaza alcatuirea sistemului judiciar bazat pe
egalitate de tratament, impartialitate si echitate procesuala, determinându-l
sa realizeze o probatiune diabolica, mai mult decât împovaratoare, cu
consecinta suportarii efectelor administrarii unor probe speciale în interesul
adversarilor procesuali, cum ar fi, cu titlu de exemplu, expertizele, care în
cazul unor coparticipanti procesuali ajung la costuri uriase, suportate de
angajator.
In ceea ce priveste prevederile art. 298 alin. (2)
ultima liniuta din Codul muncii, autorii exceptiei de neconstitutionalitate
sustin, în esenta, ca, aceste dispozitii, care stipuleaza ca orice prevedere
contrara acestui act normativ se abroga, încalca dispozitiile art. 1 alin. (4)
si (5), art. 73 alin. (3) lit. p) si art. 79 alin. (1) din Constitutie, precum
si prevederilor art. 6 din Conventia pentru apararea drepturilor omului si a
libertatilor fundamentale. Astfel, considera ca textul de lege criticat, prin
formularea sa imprecisa, poate ridica dificultati de interpretare si aplicare a
legii. In acest sens, autorii fac referire la normele procedurale aplicabile în
spetele care au ca obiect conflicte de munca, aratând ca art. 298 alin. (2)
ultima liniuta din Codul muncii nu este în masura sa clarifice care dintre
acestea urmeaza sa se aplice. Astfel, arata ca prevederile art. 72 din Legea
nr. 168/1999 privind solutionarea conflictelor de munca sunt diferite de cele
ale art. 284 din Codul muncii, care reglementeaza aceeasi materie, respectiv
instanta competenta sa solutioneze aceste conflicte. Cu toate ca, din
perspectiva principiilor de aplicare a legii în timp, în speta ar trebui sa fie
incidente reglementarile mai noi, respectiv cele ale Codului muncii, caracterul
special pe care îl are Legea nr. 168/1999 fata de dreptul comun în materie,
reglementat de Codul muncii, poate conduce la o concluzie contrara, potrivit
careia incidente ar fi dispozitiile legii speciale. Toate aceste argumente
sprijina concluzia pe care autorii exceptiei o considera esentiala pentru
motivarea lor, anume ca prevederile art. 298 alin. (2) ultima liniuta din Codul
muncii încalca principiul efectivitatii juridice, consacrat de Curtea Europeana
a Drepturilor Omului. Acest principiu presupune ca legiuitorul are obligatia de
a asigura adoptarea unor dispozitii legale eficiente care sa fie coerente
(Hotarârea Unedic contra Frantei din 18 decembrie 2008), sa evite
paralelismul legislativ (Hotarârea Katz contra României din 20 ianuarie
2009), sa aiba vocatia de a respecta drepturile si libertatile fundamentale ale
cetatenilor si sa aiba o aplicabilitate practica uniforma, pentru a se evita o
jurisprudenta neuniforma (Hotarârea Santos Pinto contra Portugaliei din
20 mai 2008). In plus fata de acestea, autorii exceptiei amintesc faptul ca,
prin dispozitiile art. 62 alin. (1) si art. 63 alin. (3) din Legea nr. 24/2000
privind normele de tehnica legislativa pentru elaborarea actelor normative,
legiuitorul a impus cu caracter imperativ abrogarea expresa directa, excluzând,
prin urmare, abrogarea implicita. Acest mod de abordare a fost determinat atât
pentru a asigura coerenta sistemului legislativ, cât si pentru a asigura
eficacitatea principiului separatiei puterilor în stat, întrucât nu permite
judecatorului sa legifereze expres unde legiuitorul a tacut, respectiv sa
constate abrogarea, desi legiuitorul nu a facut-o. Nerespectarea prevederilor
Legii nr. 24/2000 prin reglementarea unei norme care are un efect abrogator
implicit, precum textul de lege criticat, are semnificatia încalcarii art. 1
alin. (5) din Constitutie, care prevede obligativitatea respectarii
Constitutiei si a legilor, obligatie careia trebuie sa i se supuna inclusiv
Parlamentul, întrucât textul constitutional nu face nicio distinctie cu privire
la destinatarii normei.
Instantele de judecata si-au
exprimat opinia în sensul ca dispozitiile de lege criticate sunt
constitutionale.
Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr.
47/1992, încheierile de sesizare au fost comunicate presedintilor celor doua
Camere ale Parlamentului, Guvernului si Avocatului Poporului, pentru a-si exprima
punctele de vedere asupra exceptiei de neconstitutionalitate.
Presedintii celor doua Camere ale Parlamentului,
Guvernul si Avocatul Poporului nu au
comunicat punctele lor de vedere asupra exceptiei de neconstitutionalitate.
CURTEA,
examinând încheierile de sesizare, rapoartele întocmite
de judecatorul-raportor, concluziile procurorului, dispozitiile de lege
criticate, raportate la prevederile Constitutiei, precum si Legea nr. 47/1992,
retine urmatoarele:
Curtea Constitutionala a fost legal sesizata si este
competenta, potrivit dispozitiilor art. 146 lit. d) din Constitutie, ale art. 1
alin. (2), art. 2, 3, 10 si 29 din Legea nr. 47/1992,sa solutioneze exceptia de
neconstitutionalitate.
Obiectul exceptiei de neconstitutionalitate îl
constituie dispozitiile art. 286-288 si art. 298 alin. (2) ultima liniuta din
Codul muncii, ale art. 74, art. 75 si art. 77 din Legea nr. 168/1999 privind
solutionarea conflictelor de munca, publicata în Monitorul Oficial al României,
Partea I, nr. 582 din 29 noiembrie 1999, cu modificarile si completarile
ulterioare, si ale art. 164 din Codul de procedura civila, dispozitii ce au
urmatorul continut:
- Art. 286 din Codul muncii: „(1) Cererile
referitoare la solutionarea conflictelor de munca se judeca în regim de
urgenta.
(2) Termenele de judecata nu pot fi mai mari de 15
zile.
(3) Procedura de citare a partilor se considera
legal îndeplinita daca se realizeaza cu cel putin 24 de ore înainte de termenul
de judecata.";
- Art. 287 din Codul muncii: „Sarcina probei în
conflictele de munca revine angajatorului, acesta fiind obligat sa depuna
dovezile în apararea sa pâna la prima zi de înfatisare.";
-Art. 288 din Codul muncii: „Administrarea probelor
se face cu respectarea regimului de urgenta, instanta fiind în drept sa decada din
beneficiul probei admise partea care întârzie în mod nejustificat administrarea
acesteia.";
- Art. 298 alin. (2) ultima liniuta din Codul muncii: „(2)
Pe data intrarii în vigoare a prezentului cod se abroga: [... ]
- orice alte dispozitii contrare.";
- Art. 74 din Legea nr. 168/1999: „(1) Cererile
referitoare la solutionarea conflictelor de drepturi se judeca în regim de
urgenta.
(2) Termenele de judecata nu pot fi mai mari de 10
zile.
(3) Partile sunt legal citate, daca citatia Ie-a
fost înmânata cel putin cu o zi înaintea judecarii.";
- Art. 75 din Legea nr. 168/1999: „In cazul în care
sunt contestate masuri unilaterale dispuse de unitate, aceasta are obligatia
ca, pâna la prima zi de înfatisare, sa depuna dovezile în baza carora a luat
masura respectiva."
- Art. 77 din Legea nr. 168/1999: „(1) In cazul în
care judecata continua, administrarea probelor se va face cu respectarea
regimului de urgenta al judecarii conflictelor de drepturi.
(2) Instanta poate sa decada din beneficiul probei
admise partea care întârzie nejustificat administrarea acesteia.";
- Art. 164 din Codul de procedura civila: „Partile
vor putea cere întrunirea mai multor pricini ce se afla înaintea aceleiasi
instante sau instante deosebite, de acelasi grad, în care sunt aceleasi parti
sau chiar împreuna cu alte parti si al caror obiect si cauza au între dânsele o
strânsa legatura.
Intrunirea poate fi facuta de judecator chiar daca
partile nu au cerut-o.
Dosarul va fi trimis instantei mai întâi învestita,
afara numai daca amândoua partile cer trimiterea lui la una din celelalte
instante.
Când una din pricini este de competenta unei instante
si partile nu o pot înlatura, întrunirea se va face la acea instanta."
In opinia autorilor exceptiei de neconstitutionalitate,
dispozitiile legale criticate contravin prevederilor constitutionale ale art. 1
alin. (4) si (5) referitoare la principiul separatiei si echilibrului puterilor
în stat si obligativitatea respectarii Constitutiei si a legilor, art. 73 alin.
(3) lit. p) privind reglementarea prin lege organica a regimului general
privind raporturile de munca, sindicatele, patronatele si protectia sociala si
în art. 79 alin. (1) referitor la Consiliul Legislativ, ale art. 21 alin. (1),
(2) si (3) privind accesul liber la justitie, art. 24 privind dreptul la
aparare, art. 53 privind restrângerea exercitiului unor drepturi sau al unor
libertati si art. 124 privind înfaptuirea justitiei, precum si dispozitiilor
art. 6 din Conventia pentru apararea drepturilor omului si a libertatilor
fundamentale privind dreptul la un proces echitabil, prin raportare la art. 11
alin. (2) si art. 20 din Constitutie referitoare la raporturile dintre
tratatele internationale în materia drepturilor omului si dreptul intern.
Examinând exceptia de neconstitutionalitate, Curtea
retine ca s-a pronuntat asupra dispozitiilor art. 286-288 din Legea nr. 53/2003
- Codul muncii, ale art. 74, art. 75 si art. 77 din Legea nr. 168/1999 privind
solutionarea conflictelor de munca si ale art. 164 din Codul de procedura
civila prin Decizia nr. 1.015 din 7 iulie 2009, publicata în Monitorul Oficial
al României, Partea I, nr. 547 din 6 august 2009, respingând exceptia de
neconstitutionalitate ridicata de acelasi autor. Cu acel prilej, Curtea a
constatat ca dispozitiile art. 286-288 din Codul muncii si ale art. 74, art. 75
si art. 77 din Legea nr. 168/1999 sunt constitutionale, întrucât acestea sunt
norme care stabilesc o procedura speciala, derogatorie, privind termenele de
judecata si modalitatea administrarii probelor în cazul judecarii cererilor
referitoare la conflictele de munca. Modalitatea în care au fost reglementate
aceste dispozitii este o optiune a legiuitorului, care a avut în vedere
instituirea unei proceduri simple si urgente, adaptata raporturilor de munca si
exercitarii dreptului la munca. Regulile de procedura prevazute de aceste
dispozitii se aplica în mod echitabil atât angajatorilor, cât si angajatilor,
fara a fi favorizata o categorie sau alta.
In ceea ce priveste dispozitiile art. 164 din Codul de
procedura civila, Curtea a constatat ca acestea nu contravin prevederilor
constitutionale invocate, ele reglementând norme de procedura a caror
interpretare si aplicare revin instantelor de judecata.
Cu privire la dispozitiile art. 298 alin. (2) ultima
liniuta din Legea nr. 53/2003 - Codul muncii, Curtea retine ca s-a mai
pronuntat asupra acestor dispozitii prin Decizia nr. 1.017 din 7 iulie 2009,
publicata în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 567 din 14 august
2009, respingând exceptia de neconstitutionalitate. Cu acel prilej, Curtea a
constatat ca întreaga motivare a acesteia se referea la modul de interpretare
si aplicare în timp a doua legi organice, si anume Codul muncii si Legea nr.
168/1999 privind solutionarea conflictelor de munca. Se arata, în acest sens,
ca exista o practica neunitara la nivelul instantelor de judecata, în privinta
constatarii abrogarii implicite a prevederilor art. 72 din Legea nr. 168/1999
privind solutionarea conflictelor de munca, având drept consecinta pronuntarea
unor hotarâri judecatoresti diferite asupra aceleiasi probleme de drept. De
asemenea, se sustinea nerespectarea normelor de tehnica legislativa cu prilejul
adoptarii Codului muncii.
Or, toate aspectele invocate, ce tin de modul de
aplicare a legii si de stabilirea unei interpretari unitare a actelor
normative, nu intra în competenta instantei de contencios constitutional, asa
cum este reglementata aceasta de Legea fundamentala si de Legea nr. 47/1992, ci
a instantelor de judecata, respectiv a Inaltei Curti de Casatie si Justitie, asa
cum prevad dispozitiile art. 126 alin. (1) si (3) din Constitutie, care
statueaza ca: „(1) Justitia se realizeaza prin Inalta Curte de Casatie si
Justitie si prin celelalte instante judecatoresti stabilite de lege",
[...], „(3) Inalta Curte de Casatie si Justitie asigura interpretarea si
aplicarea unitara a legii de catre celelalte instante judecatoresti, potrivit
competentei sale."
De asemenea, Curtea a retinut ca atributiile sale
privind analiza conformitatii unor texte de lege cu Constitutia nu se pot extinde
si asupra aspectelor ce tin de respectarea normelor de tehnica legislativa,
atâta timp cât aceste norme nu au relevanta în plan constitutional.
Intrucât nu au intervenit elemente noi, de natura sa
modifice jurisprudenta Curtii, atât solutia, cât si considerentele deciziilor
mentionate îsi pastreaza valabilitatea si în prezenta cauza.
Pentru motivele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit.
d) si art. 147 alin. (4) din Constitutie, precum si al art. 1-3, al art. 11
alin. (1) lit. A.d) si al art. 29 din Legea nr. 47/1992,
CURTEA CONSTITUTIONALA
In numele legii
DECIDE:
1. Respinge, ca neîntemeiata, exceptia de
neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 286-288 din Legea nr. 53/2003 -
Codul muncii, ale art. 74, art. 75 si art. 77 din Legea nr. 168/1999 privind
solutionarea conflictelor de munca si ale art. 164 din Codul de procedura
civila, exceptie ridicata de Societatea Comerciala „Petrom" - S.A. în
Dosarul nr. 444/40/2009 al Tribunalului Botosani - Sectia civila, în dosarele
nr. 2.256/30/2009 si nr. 8.360/30/2008 ale Tribunalului Timis - Sectia civila,
în dosarele nr. 7.402/110/2008, nr. 7.401/110/2008, nr. 511/110/2009, nr.
519/110/2009, nr. 6.464/110/2008, nr. 7.152/110/2008, nr. 7.400/110/2008, nr.
7.393/110/2008, nr. 6.465/110/2008 si nr. 6.469/110/2008 ale Tribunalului Bacau
- Sectia civila, în Dosarul nr. 6.514/97/2008 al Tribunalului Cluj - Sectia
mixta de contencios administrativ si fiscal, de conflicte de munca si asigurari
sociale, în Dosarul nr. 11.396/118/2008 al Tribunalului Constanta - Sectia
civila, precum si de Societatea Comerciala „Rafiserv Petrobrazi" - S.A.,
prin lichidator judiciar Extrem Insolv I.PU.R.L, în dosarele nr. 6.092/105/2008
si nr. 994/105/2009 ale Tribunalului Prahova - Sectia civila.
2. Respinge, ca inadmisibila, exceptia de
neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 298 alin. (2) ultima liniuta din
Legea nr. 53/2003 - Codul muncii, exceptie ridicata de aceiasi autori în
aceleasi dosare ale acelorasi instante.
Definitiva si general obligatorie.
Pronuntata în sedinta publica din data de 21 octombrie
2010.
PRESEDINTELE CURTII CONSTITUTIONALE,
AUGUSTIN ZEGREAN
Magistrat-asistent,
Fabian Niculae