DECIZIE   Nr. 135 din 23 martie 2004

referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 385^14 din Codul de procedura penala

ACT EMIS DE: CURTEA CONSTITUTIONALA

ACT PUBLICAT IN: MONITORUL OFICIAL  NR. 344 din 20 aprilie 2004

    Nicolae Popa       - presedinte
    Costica Bulai      - judecator
    Nicolae Cochinescu - judecator
    Constantin Doldur  - judecator
    Kozsokar Gabor     - judecator
    Petre Ninosu       - judecator
    Lucian Stangu      - judecator
    Ioan Vida          - judecator
    Iuliana Nedelcu    - procuror
    Florentina Geangu  - magistrat-asistent

    Pe rol se afla solutionarea exceptiei de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 385^14 din Codul de procedura penala, exceptie ridicata de Mihaela Badila in Dosarul nr. 178/2003 al Inaltei Curti de Casatie si Justitie - Sectia penala.
    La apelul nominal lipsesc partile, fata de care procedura de citare este legal indeplinita.
    Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a exceptiei de neconstitutionalitate, considerand ca dispozitiile de lege criticate nu contravin prevederilor constitutionale si nici celor din actele internationale invocate de autorul exceptiei, deoarece instanta de recurs este chemata sa se pronunte, in principiu, numai asupra problemelor de drept, conditii in care interdictia de a administra probe noi in recurs, cu exceptia inscrisurilor, apare ca justificata.

    CURTEA,
avand in vedere actele si lucrarile dosarului, retine urmatoarele:
    Prin Incheierea din 9 decembrie 2003, pronuntata in Dosarul nr. 178/2003, Inalta Curte de Casatie si Justitie - Sectia penala a sesizat Curtea Constitutionala cu exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 385^14 alin. 1 din Codul de procedura penala, ridicata de Mihaela Badila, inculpat recurent in dosarul mentionat.
    In sustinerea exceptiei de neconstitutionalitate, autorul acesteia arata ca dispozitiile legale criticate sunt contrare prevederilor constitutionale ale art. 21 alin. (3), referitoare la dreptul la un proces echitabil, si ale art. 23 alin. (12), privind legalitatea pedepsei, precum si ale art. 6 pct. 1 si 3 din Conventia pentru apararea drepturilor omului si a libertatilor fundamentale, referitoare la dreptul la un proces echitabil. Se motiveaza ca instanta, facand aplicarea dispozitiilor criticate, nu este obligata sa distinga intre mijloacele de proba si actele procedurale efectuate in mod ilegal si cele realizate legal, pentru a retine in vederea formarii convingerii si pronuntarii hotararii numai probele continute in acestea din urma.
    Cu privire la neconformitatea cu dreptul la un proces echitabil, se arata ca acesta presupune posibilitatea partilor din proces de a-si sustine cauza, in conditii care sa nu le dezavantajeze, pe tot parcursul procesului. De asemenea, acest drept presupune ca verificarea hotararilor atacate sa se faca prin inlaturarea mijloacelor de proba obtinute ilegal si excluderea acestora din procesul de formare a convingerii judecatorului asupra vinovatiei.
    In ceea ce priveste contrarietatea dispozitiilor legale criticate cu prevederile art. 23 alin. (12) din Constitutie, republicata, se subliniaza ca principiul legalitatii obliga la verificarea hotararii atacate si la pronuntarea unei hotarari ca urmare a solutionarii recursului, care sa stabileasca definitiv vinovatia si pedeapsa aplicata, pe baza probelor administrate conform legilor in vigoare.
    Inalta Curte de Casatie si Justitie - Sectia penala considera ca exceptia este nefondata, deoarece dispozitiile legale criticate nu contravin nici uneia dintre prevederile constitutionale invocate, nici celor din Conventia pentru apararea drepturilor omului si a libertatilor fundamentale.
    Potrivit dispozitiilor art. 24 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, republicata, incheierea de sesizare a fost comunicata presedintilor celor doua Camere ale Parlamentului si Guvernului, pentru a-si formula punctele de vedere asupra exceptiei de neconstitutionalitate ridicate. De asemenea, in conformitate cu dispozitiile art. 18^1 din Legea nr. 35/1997, cu modificarile ulterioare, s-a solicitat punctul de vedere al institutiei Avocatul Poporului.
    Guvernul considera ca exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 385^14 din Codul de procedura penala, in raport cu prevederile constitutionale ale art. 21 alin. (3) si ale art. 23 alin. (12), precum si cu cele ale art. 6 pct. 1 si 3 din Conventia pentru apararea drepturilor omului si a libertatilor fundamentale, este neintemeiata. Se arata in acest sens ca, in ipoteza in care considera ca este necesara administrarea unor probe noi, instanta poate, potrivit dispozitiilor art. 385^15 pct. 2 lit. d) din Codul de procedura penala, sa admita recursul, sa caseze hotararea atacata si sa dispuna rejudecarea in fond a cauzei.
    Avocatul Poporului arata ca exceptia este neintemeiata, intrucat dispozitiile potrivit carora instanta de recurs verifica hotararea atacata pe baza lucrarilor si materialului din dosarul cauzei si a oricaror inscrisuri noi, fara a controla fondul pricinii, nu constituie o incalcare a dreptului la un proces echitabil. In jurisprudenta Curtii Constitutionale s-a statuat ca este competenta legiuitorului de a institui reguli de desfasurare a procesului in fata instantelor judecatoresti. Este o solutie care rezulta din prevederile art. 126 alin. (2) si ale art. 129 din Constitutie, republicata.
    In ceea ce priveste neconstitutionalitatea art. 385^14 din Codul de procedura penala, fata de prevederile art. 23 alin. (12) din Constitutie, republicata, se precizeaza ca dispozitiile constitutionale invocate nu au incidenta in cauza.
    Presedintii celor doua Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere cu privire la exceptia de neconstitutionalitate ridicata.

    CURTEA,
examinand incheierea de sesizare, punctele de vedere ale Guvernului si Avocatului Poporului, raportul intocmit de judecatorul-raportor, concluziile procurorului, dispozitiile legale criticate, raportate la prevederile Constitutiei, precum si dispozitiile Legii nr. 47/1992, retine urmatoarele:
    Curtea Constitutionala a fost legal sesizata si este competenta, potrivit dispozitiilor art. 146 lit. d) din Constitutie, republicata, precum si ale art. 1 alin. (1), ale art. 2, 3, 12 si 23 din Legea nr. 47/1992, republicata, sa solutioneze exceptia de neconstitutionalitate ridicata.
    Obiectul exceptiei de neconstitutionalitate il constituie dispozitiile art. 385^14 din Codul de procedura penala, care au urmatorul continut:
    "Instanta, judecand recursul, verifica hotararea atacata pe baza lucrarilor si materialului din dosarul cauzei si a oricaror inscrisuri noi, prezentate la instanta de recurs.
    Instanta este obligata sa se pronunte asupra tuturor motivelor de recurs invocate de procuror si de parti."
    In sustinerea exceptiei de neconstitutionalitate autorul acesteia apreciaza ca prin dispozitiile de lege criticate sunt incalcate prevederile constitutionale ale art. 21 alin. (3), potrivit carora partile au dreptul la un proces echitabil, ale art. 23 alin. (12), conform carora nici o pedeapsa nu poate fi stabilita sau aplicata decat in conditiile si in temeiul legii, precum si ale art. 6 pct. 1 si 3 din Conventia pentru apararea drepturilor omului si a libertatilor fundamentale, referitoare la dreptul la un proces echitabil.
    Examinand exceptia de neconstitutionalitate, Curtea constata ca aceasta este neintemeiata, deoarece dispozitiile legale criticate nu interzic recurentei posibilitatea de a-si sustine cauza in conditii care sa nu o dezavantajeze in raport cu partile adverse si de a beneficia de toate drepturile si garantiile procesuale prevazute de lege. Nu se poate retine nici critica privitoare la dreptul la un proces echitabil inscris in Constitutie si in Conventia pentru apararea drepturilor omului si a libertatilor fundamentale.
    Curtea Constitutionala s-a mai pronuntat asupra exceptiei de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 385^14 din Codul de procedura penala, prin Decizia nr. 240 din 12 septembrie 2002, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 744 din 11 octombrie 2002. Respingand exceptia ca neintemeiata, Curtea a invocat prevederile constitutionale potrivit carora competenta si procedura de judecata sunt prevazute de lege [art. 125 alin. (3), in prezent art. 126 alin. (2)], iar dreptul de exercitare a cailor de atac are camp de realizare in conditiile legii (art. 128, in prezent art. 129), precizand ca textul art. 385^14 din Codul de procedura penala, introdus prin Legea nr. 45/1993, are la baza prevederile constitutionale mentionate.
    Curtea a aratat, de asemenea, ca dispozitiile legale criticate nu incalca dreptul la aparare. Inculpatul a avut posibilitatea de a cere administrarea probelor considerate necesare cu ocazia judecarii apelului, iar potrivit art. 385^14 din Codul de procedura penala, recursul declarat impotriva unei hotarari care, potrivit legii, nu poate fi atacata cu apel nu este limitat la motivele de casare prevazute in art. 385^9. Pe de alta parte, potrivit art. 385^15 pct. 2 lit. d) din Codul de procedura penala, in cazul in care constata ca sunt necesare probe noi, instanta poate sa admita recursul si sa dispuna rejudecarea cauzei de catre instanta de recurs.
    Neexistand elemente noi de natura sa determine reconsiderarea jurisprudentei Curtii in aceasta materie, considerentele si solutia cuprinse in aceasta decizie raman valabile si in prezenta cauza.

    Pentru considerentele expuse, in temeiul art. 146 lit. d) si al art. 147 alin. (4) din Constitutie, republicata, precum si al art. 13 alin. (1) lit. A.c), al art. 23 si al art. 25 din Legea nr. 47/1992, republicata,

    CURTEA
    In numele legii
    DECIDE:

    Respinge exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 385^14 din Codul de procedura penala, exceptie ridicata de Mihaela Badila in Dosarul nr. 178/2003 al Inaltei Curti de Casatie si Justitie - Sectia penala.
    Definitiva si obligatorie.
    Pronuntata in sedinta publica din data de 23 martie 2004.

          PRESEDINTELE CURTII CONSTITUTIONALE,
              prof. univ. dr. NICOLAE POPA

                              Magistrat asistent,
                              Florentina Geangu