DECIZIE Nr.
1313 din 13 octombrie 2009
referitoare la exceptia de
neconstitutionalitate a prevederilor art. I pct. 15 si 16 din titlul IV al
Legii nr. 247/2005 privind reforma în domeniile proprietatii si justitiei,
precum si unele masuri adiacente si art. 110 1 lit. a) din Legea fondului
funciar nr. 18/1991
ACT EMIS DE:
CURTEA CONSTITUTIONALA
ACT PUBLICAT IN:
MONITORUL OFICIAL NR. 846 din 8 decembrie 2009
Ioan Vida -
preşedinte
Nicolae Cochinescu -judecător
Aspazia Cojocaru -judecător
Acsinte Gaspar
-judecător
Petre Lăzăroiu
-judecător
Ion Predescu
-judecător
Tudorel Toader
-judecător
Puskas Valentin Zoltan -judecător
Augustin Zegrean -judecător
Marinela Mincă -
procuror
Mihaela Ionescu -
magistrat-asistent
Pe rol se află soluţionarea excepţiei de
neconstituţionalitate a prevederilor art. I pct. 15 şi 16 din titlul IV al Legii
nr. 247/2005 privind reforma în domeniile proprietăţii şi justiţiei, precum şi
unele măsuri adiacente şi art. 1101 din Legea fondului funciar nr.
18/1991, excepţie ridicată de Magdalena Ungur în Dosarul nr. 232/226/2009 al
Judecătoriei Făgăraş.
La apelul nominal lipsesc părţile, faţă de care
procedura de citare a fost legal îndeplinită.
Magistratul-asistent referă asupra cauzei şi arată că,
la dosar, autorul excepţiei a comunicat concluzii scrise prin care solicită
admiterea acesteia.
Cauza este în stare de judecată.
Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de
respingere a excepţiei de neconstituţionalitate.
CURTEA,
având în vedere actele şi lucrările dosarului, constată
următoarele:
Prin Incheierea din 16 martie 2009, pronunţată în
Dosarul nr. 232/226/2009, Judecătoria Făgăraş a sesizat Curtea
Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. I pct.
15 şi 16 din titlul IV al Legii nr. 247/2005 privind reforma în domeniile
proprietăţii şi justiţiei, precum şi unele măsuri adiacente şi art. 1101
din Legea fondului funciar nr. 18/1991. Excepţia a fost ridicată de
Magdalena Ungur într-o cauză penală având ca obiect plângerea împotriva
rezoluţiei procurorului de neîncepere a urmăririi penale.
In motivarea excepţiei de neconstituţionalitate autorul arată că parchetul a dispus neînceperea urmăririi penale,
deoarece fapta denunţată a fost dezincriminată prin art. I pct. 15 din titlul
IV al Legii nr. 247/2005, care a abrogat art. 109 din Legea nr. 18/1991. De
asemenea, arată că art. I pct. 16 din titlul IV al Legii nr. 247/2005 a
reintrodus fapta denunţată în art. 1101 din Legea nr. 18/1991, însă
a calificat-o drept contravenţie, In aceste condiţii, consideră că dispoziţiile
art. 16 au fost încălcate, de vreme ce calitatea de membru al comisiei funciare
este mai presus de lege şi absolvă făptuitorul de răspunderea penală pentru
săvârşirea infracţiunii de abuz în serviciu.
Judecătoria Făgăraş apreciază
că excepţia de neconstituţionalitate este nefondată. In acest sens, arată că
abrogarea art. 109 din Legea nr. 18/1991 şi introducerea art. 1101
în aceeaşi lege reprezintă o opţiune a legiuitorului în cadrul măsurilor de
politică penală, care nu este de natură să înfrângă dispoziţiile
constituţionale ale art. 16.
Potrivit dispoziţiilor art. 30 alin. (1) din Legea nr.
47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată preşedinţilor celor două
Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi
exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.
Avocatul Poporului apreciază
că prevederile criticate sunt constituţionale. In acest sens, arată că acestea
se aplică în mod egal tuturor persoanelor aflate în situaţiile vizate de
ipoteza normei, fără discriminare pe considerente arbitrare. Totodată,
apreciază că legiuitorul este în drept să stabilească mijloacele juridice prin
care se poate realiza protecţia diferitelor valori sociale, în funcţie de
gradul de pericol social al faptelor.
Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului şi
Guvernul nu au comunicat punctele lor de vedere
asupra excepţiei de neconstituţionalitate.
CURTEA,
examinând încheierea de sesizare, punctul de vedere al
Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile
procurorului, dispoziţiile de lege criticate, raportate la prevederile
Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele:
Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este
competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi
ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să
soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate.
Prin încheiere, instanţa de judecată a sesizat Curtea
cu excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. I pct. 15 şi 16 din
titlul IV al Legii nr. 247/2005 privind reforma în domeniile proprietăţii şi
justiţiei, precum şi unele măsuri adiacente şi ale art. 1101 din
Legea fondului funciar nr. 18/1991.
Obiect al excepţiei de neconstituţionalitate îl
constituie prevederile art. I pct. 15 şi 16 din titlul IV - Modificarea şi
completarea Legii fondului funciar nr. 18/1991 - al Legii nr. 247/2005
privind reforma în domeniile proprietăţii şi justiţiei, precum şi unele măsuri
adiacente, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 653 din 22
iulie 2005, având următorul conţinut:
„15. Articolul 109 se abrogă.
16. După articolul 110, se introduc trei noi
articole, articolele 1101, 1102 şi 1103, cu
următorul cuprins:
«Art. 1101. -
Constituie contravenţii la normele privind reconstituirea dreptului de
proprietate următoarele fapte:
a) fapta persoanei fizice care are calitatea de
membru al comisiei locale sau judeţene de aplicare a prezentei legi de a
împiedica în orice mod sau de a întârzia nejustificat reconstituirea sau
constituirea, după caz, a dreptului de proprietate ori eliberarea titlului de
proprietate către persoanele îndreptăţite, precum şi eliberarea titlului de
proprietate fără îndeplinirea condiţiilor legale;
b) neafişarea datelor menţionate în art. 27 alin. (41)
de către primar în termen de 10 zile de la sfârşitul lunii precedente;
c) afişarea de către primar a unor date privind
reconstituirea sau constituirea dreptului de proprietate, care nu corespund
realităţii.
Art. 1102. -
Contravenţiile prevăzute la art. 1101 se sancţionează astfel:
a) cea de la litera a) cu amendă de la 100.000.000
lei la 300.000.000 lei;
b) cele de la literele b) si c) cu amendă de la
50.000.000 lei la 100.000.000 lei.
Art. 1103. -
Constatarea contravenţiilor şi aplicarea sancţiunilor prevăzute la art. 1101
şi art. 1102 se fac de către împuterniciţii Autorităţii Naţionale
pentru Restituirea Proprietăţilor şi de către prefect sau împuterniciţii
acestuia, în cazul membrilor comisiilor locale.»"
Totodată, analizând notele scrise ale autorului
excepţiei, Curtea constată că obiect al excepţiei îl constituie şi prevederile
art. 1101 lit. a) din Legea fondului funciar nr. 18/1991,
republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1 din 5 ianuarie
1998. Art. 1101 a fost introdus prin art. I pct. 16 din titlul IV al Legii nr.
247/2005 privind reforma în domeniile proprietăţii şi justiţiei, precum şi
unele măsuri adiacente, completat prin articolul unic, pct. 2 din titlul VI al
Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 209/2005 pentru modificarea şi
completarea unor acte normative din domeniul proprietăţii, publicată în
Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1.194 din 30 decembrie 2005, şi
modificat de art. I pct. 9 din Legea nr. 263/2006 privind aprobarea Ordonanţei
de urgenţă a Guvernului nr. 209/2005 pentru modificarea şi completarea unor
acte normative din domeniul proprietăţii, publicată în Monitorul Oficial al
României, Partea I, nr. 572 din 3 iulie 2006.
Art. 1101 lit. a) din Legea fondului funciar
nr. 18/1991 are următorul conţinut:
„Constituie contravenţii la normele privind
reconstituirea dreptului de proprietate următoarele fapte:
a) fapta persoanei fizice care are calitatea de
membru al comisiei locale sau judeţene de aplicare a prezentei legi de a
împiedica în orice mod sau de a întârzia nejustificat reconstituirea sau
constituirea, după caz, a dreptului de proprietate ori eliberarea titlului de
proprietate către persoanele îndreptăţite, precum şi eliberarea titlului de
proprietate fără îndeplinirea condiţiilor legale."
Textele de lege criticate sunt raportate la
dispoziţiile constituţionale ale art. 16 privind egalitatea în drepturi a
cetăţenilor.
Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea
constată că abrogarea art. 109 din Legea nr. 18/1991, ce incrimina, în alin.
(1), fapta persoanei fizice care avea calitatea de membru al comisiei locale
sau judeţene de aplicare a legii fondului funciar de a împiedica în orice mod
sau de a întârzia nejustificat reconstituirea sau constituirea, după caz, a
dreptului de proprietate ori eliberarea titlurilor de proprietate persoanelor
îndreptăţite, precum şi eliberarea lor nejustificată sau pe baza unor mărturii
despre care a avut cunoştinţă ca fiind false, ca infracţiune de abuz în
serviciu, nu este de natură să aducă atingere dispoziţiilor constituţionale invocate.
Astfel, legiuitorul este competent să aprecieze dacă gravitatea anumitor fapte
antisociale poate determina calificarea acestora ca infracţiuni sau
contravenţii, fără ca prin aceasta să se aducă atingere dispoziţiilor
constituţionale privind egalitatea cetăţenilor în faţa legii.
Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 146 lit.
d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al art. 11
alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992,
CURTEA CONSTITUŢIONALĂ
In numele legii
DECIDE:
Respinge excepţia de neconstituţionalitate a
prevederilor art. I pct. 15 şi 16 din titlul IV al Legii nr. 247/2005 privind
reforma în domeniile proprietăţii şi justiţiei, precum şi unele măsuri
adiacente şi art. 1101 lit. a) din Legea fondului funciar nr.
18/1991, excepţie ridicată de Magdalena Ungur în Dosarul nr. 232/226/2009 al
Judecătoriei Făgăraş.
Definitivă şi general obligatorie.
Pronunţată în şedinţa publică din data de 13 octombrie
2009.
PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE,
prof. univ. dr. IOAN VIDA
Magistrat-asistent
Mihaela Ionescu