DECIZIE Nr. 129 din 18 martie 2004
referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 10 alin.
(3) din Ordonanta Guvernului nr. 61/2002 privind colectarea creantelor
bugetare, precum si a dispozitiilor art. 119, art. 164 alin. (1) si (2) si art.
165 alin. (1) din Ordonanta Guvernului nr. 92/2003 privind Codul de procedura
fiscala
ACT EMIS DE: CURTEA CONSTITUTIONALA
ACT PUBLICAT IN: MONITORUL OFICIAL NR. 414 din 10 mai 2004
Nicolae Popa - presedinte
Costica Bulai - judecator
Nicolae Cochinescu - judecator
Constantin Doldur - judecator
Kozsokar Gabor - judecator
Petre Ninosu - judecator
Serban Viorel Stanoiu - judecator
Lucian Stangu - judecator
Ioan Vida - judecator
Dana Titian - procuror
Mihaela Senia Costinescu - magistrat-asistent
Pe rol se afla solutionarea exceptiei de neconstitutionalitate a
dispozitiilor art. 10 alin. (3), titlul III, art. 127 alin. (1) si (2) si art.
128 din Ordonanta Guvernului nr. 61/2002, exceptie ridicata de Societatea
Comerciala "Erol Teknik" - S.R.L. din Ramnicu Valcea in Dosarul nr.
5.807/2003 al Judecatoriei Ramnicu Valcea.
La apelul nominal se prezinta autoarea exceptiei, reprezentata prin avocat,
lipsind Directia Generala a Finantelor Publice a Judetului Valcea, fata de care
procedura de citare este legal indeplinita.
Avocatul Societatii Comerciale "Erol Teknik" - S.R.L. din Ramnicu
Valcea arata ca, intrucat, fata de momentul ridicarii exceptiei, au intervenit
elemente noi, respectiv abrogarea Ordonantei Guvernului nr. 61/2002 prin
Ordonanta Guvernului nr. 92/2003 privind Codul de procedura fiscala si constatarea
neconstitutionalitatii art. 164 alin. (1), (2) si (3) din Ordonanta Guvernului
nr. 92/2003, care a preluat dispozitiile art. 127 din Ordonanta Guvernului nr.
61/2002, critica in dosarul de fata a devenit inadmisibila.
Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a exceptiei
de neconstitutionalitate ca devenita inadmisibila, in temeiul art. 23 alin. (1)
si (6) din Legea nr. 47/1992, republicata.
CURTEA,
avand in vedere actele si lucrarile dosarului, retine urmatoarele:
Prin Incheierea din 4 noiembrie 2003, pronuntata in Dosarul nr. 5.807/2003,
Judecatoria Ramnicu Valcea a sesizat Curtea Constitutionala cu exceptia de
neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 10 alin. (3), titlul III, art. 127
alin. (1) si (2) si art. 128 din Ordonanta Guvernului nr. 61/2002 privind
colectarea creantelor bugetare, exceptie ridicata de Societatea Comerciala
"Erol Teknik" - S.R.L. din Ramnicu Valcea.
In motivarea exceptiei de neconstitutionalitate se arata ca dispozitiile
art. 10 din Ordonanta Guvernului nr. 61/2002 limiteaza atributiile autoritatii
judecatoresti, deoarece, in conformitate cu acest text, numai autoritatea
administratiei publice are dreptul sa dispuna suspendarea executarii obligatiei
de plata pana la solutionarea contestatiei de catre instanta de judecata.
Se considera ca titlul III din Ordonanta Guvernului nr. 61/2002 permite
organului fiscal sa dispuna discretionar de masurile asiguratorii, indiferent
de natura titlului executoriu sau de valoarea inscrisa in acesta, masurile
asiguratorii privind toate bunurile, marfurile si mijloacele banesti ale
agentului economic. Trimiterea la art. 124 referitor la contestatia la
executarea silita face posibil ca si pentru masurile asiguratorii sa se
perceapa o cautiune de 20% din suma datorata, in total ajungandu-se la o
cautiune ce depaseste cu mult debitul (cate 20% pentru masurile asiguratorii,
pentru contestatie, suspendare si suspendare provizorie sau actele de
executare).
Referitor la prevederile art. 127 alin. (1) si (2) si art. 128 din
Ordonanta Guvernului nr. 61/2002, se arata ca stabilirea cautiunii de catre
instanta prin raportare la cuantumul sumei datorate, iar nu contestate,
reprezinta o antepronuntare asupra fondului cauzei. Obligatia depunerii
cautiunii la unitatea teritoriala a trezoreriei statului, deci a intimatei,
reprezinta, in opinia autoarei exceptiei, un mod de constrangere a executarii
platii, si nu o garantie pentru creditor, cat priveste acoperirea eventualelor
daune suferite ca urmare a intarzierii executarii silite. De asemenea, citarea
organului de executare de catre instanta de judecata incalca principiul
disponibilitatii in procesul civil, in acest fel instanta stabilind cadrul
procesual impotriva vointei debitorului sau a altui participant la proces.
Judecatoria Ramnicu Valcea apreciaza ca, referitor la pretinsa
neconstitutionalitate a art. 10 alin. (3) din Ordonanta Guvernului nr. 61/2002,
textul nu impiedica debitorul nemultumit de solutia adoptata de organul fiscal
cu privire la stabilirea obligatiilor bugetare sa se adreseze instantelor
judecatoresti de contencios administrativ. Mai mult, daca se trece la
executarea silita, debitorul poate formula contestatie la executare, potrivit
art. 124 si urmatoarele din Ordonanta Guvernului nr. 61/2002, solicitand
totodata suspendarea executarii, fie in cadrul contestatiei la executare, fie
pe cale de ordonanta presedintiala, in conformitate cu prevederile Codului de
procedura civila.
Dispozitiile art. 39 din Ordonanta Guvernului nr. 61/2002 asigura
debitorului posibilitatea de a formula contestatie si impotriva actelor prin
care se dispun si se aduc la indeplinire masurile asiguratorii, acest text
reprezentand un caz de aplicare a art. 21 din Constitutie, privind liberul
acces la justitie.
In privinta dispozitiilor art. 127 alin. (1) si (2) din ordonanta
criticata, se apreciaza ca acestea contravin prevederilor art. 16 si 21 din
Constitutia Romaniei, precum si celor ale art. 6 din Conventia pentru apararea
drepturilor omului si a libertatilor fundamentale. Astfel, stabilirea unui
cuantum de 20% din valoarea sumei datorate, iar nu contestate, ca o conditie de
primire a cererii de chemare in judecata, infrange principiul constitutional al
liberului acces la justitie, putand determina obligarea debitorului bugetar la
plata mai multor cautiuni, in cazul formularii mai multor contestatii pentru
acte de executare diferite. Se mai arata ca, intrucat stabilirea sumei datorate
revine completului de judecata investit cu solutionarea contestatiei la executare,
si nu judecatorului de serviciu, competenta acestuia din urma ar trebui sa se
limiteze doar la inregistrarea cererii debitorului.
Pe de alta parte, se considera ca depunerea cautiunii la unitatea
teritoriala a trezoreriei statului, deci la creditor, creeaza statului o
situatie mai favorabila decat cea a altor creditori si reprezinta o stirbire a
autoritatii judecatoresti, care nu poate dispune de aceasta cautiune. In opinia
instantei de judecata, cautiunea ar trebui sa fie consemnata, ca si in cazul altor
creditori, la un tert si sa fie la dispozitia instantei de judecata.
Instanta apreciaza ca art. 128 din Ordonanta Guvernului nr. 61/2002 nu
contravine prevederilor constitutionale invocate, deoarece organul de executare
este, in cazul obligatiilor bugetare, chiar creditorul, prin reprezentantii
sai, administratiile finantelor publice judetene. Astfel, "este normal si
just ca aceste institutii sa se poata apara in contestatiile la executare
formulate de debitori".
Prin urmare, instanta judecatoreasca apreciaza ca exceptia de
neconstitutionalitate a prevederilor art. 10 alin. (3), titlul III si art. 128
din Ordonanta Guvernului nr. 61/2002 este neintemeiata, in vreme ce
dispozitiile art. 127 alin. (1) si (2) sunt neconstitutionale.
Potrivit dispozitiilor art. 24 alin. (1) din Legea nr. 47/1992,
republicata, incheierea de sesizare a fost comunicata presedintilor celor doua
Camere ale Parlamentului, precum si Guvernului, pentru a-si formula punctele de
vedere cu privire la exceptia de neconstitutionalitate ridicata.
Guvernul arata ca, potrivit art. 23 alin. (1) din Legea nr. 47/1992,
republicata, Curtea Constitutionala decide asupra exceptiilor ridicate in fata
instantelor judecatoresti privind neconstitutionalitatea unei legi sau
ordonante in vigoare, de care depinde solutionarea cauzei. Or, prin Ordonanta
Guvernului nr. 92/2003 privind Codul de procedura fiscala, dispozitiile legale
criticate au fost abrogate, astfel incat exceptia de neconstitutionalitate a
devenit inadmisibila.
Presedintii celor doua Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele
lor de vedere cu privire la exceptia de neconstitutionalitate.
CURTEA,
examinand incheierea de sesizare, punctul de vedere al Guvernului, raportul
intocmit de judecatorul-raportor, concluziile procurorului, dispozitiile legale
criticate raportate la prevederile Constitutiei, precum si dispozitiile Legii
nr. 47/1992, retine urmatoarele:
Curtea Constitutionala este competenta, potrivit dispozitiilor art. 146
lit. d) din Constitutia Romaniei, republicata, ale art. 1 alin. (1), ale art.
2, 3, 12 si 23 din Legea nr. 47/1992, republicata, sa solutioneze exceptia de
neconstitutionalitate cu care a fost sesizata.
Obiectul exceptiei de neconstitutionalitate il constituie art. 10 alin.
(3), titlul III, art. 127 alin. (1) si (2) si art. 128 din Ordonanta Guvernului
nr. 61/2002 privind colectarea creantelor bugetare, republicata in Monitorul
Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 582 din 14 august 2003. Textele de lege
criticate au urmatorul continut:
- Art. 10 alin. (3): "Exercitarea de catre platitori a cailor de atac
la organele competente ale creditorilor bugetari, cu privire la stabilirea
obligatiilor bugetare, nu suspenda obligatia acestora de plata. La cererea
debitorului si tinand seama de motivele invocate de acesta, autoritatile
administratiei publice, prin organul competent in solutionarea contestatiilor,
vor dispune suspendarea obligatiei de plata a creantelor bugetare, pana la
solutionarea contestatiei, cu constituirea unei garantii la nivelul sumei
contestate.";
- titlul III: - Art. 31: "Masurile asiguratorii prevazute in prezentul
titlu se dispun si se aduc la indeplinire prin procedura administrativa de
catre creditorii bugetari.";
- Art. 32: "Se vor dispune masuri asiguratorii de catre creditorii
bugetari, inaintea inceperii procedurii de executare silita, atunci cand exista
pericolul ca debitorul sa se sustraga de la urmarire sau sa isi ascunda ori sa
isi risipeasca averea/patrimoniul.";
- Art. 33: - "Creditorul bugetar poate dispune prin procedura
administrativa, prin decizie motivata, poprirea asiguratorie asupra veniturilor
si/sau sechestrul asigurator asupra bunurilor mobile si imobile, proprietatea
debitorului, dupa caz, oriunde s-ar afla.";
- Art. 34: "Masurile asiguratorii dispuse potrivit art. 33, precum si
cele dispuse de instantele judecatoresti sau de alte organe competente se aduc
la indeplinire in conformitate cu dispozitiile referitoare la executarea
silita, care se aplica in mod corespunzator.";
- Art. 35: "Masurile asiguratorii vor fi ridicate, prin decizie
motivata, de catre creditorii bugetari cand au incetat motivele pentru care au
fost dispuse.";
- Art. 36: "Masurile asiguratorii dispuse atat de creditorii bugetari,
cat si de instantele judecatoresti ori de alte organe competente, daca nu au
fost desfiintate in conditiile legii, raman valabile pe toata perioada
executarii silite, fara indeplinirea altor formalitati.";
- Art. 37: "(1) In cazul infiintarii sechestrului asigurator asupra bunurilor
imobile, un exemplar al procesului-verbal intocmit de organul de executare se
comunica pentru inscriere Biroului de carte funciara.
(2) Inscrierea face opozabil sechestrul tuturor acelora care, dupa
inscriere, vor dobandi vreun drept asupra imobilului respectiv. Actele de
dispozitie ce ar interveni ulterior inscrierii prevazute la alin. (1) sunt
lovite de nulitate absoluta.";
- Art. 38: "Daca valoarea bunurilor proprii ale debitorului nu acopera
integral creanta bugetara, masurile asiguratorii pot fi infiintate si asupra
bunurilor detinute de catre debitor in proprietate comuna cu terte persoane,
pentru cota-parte detinuta de acesta.";
- Art. 39: "Impotriva actelor prin care se dispun si se aduc la
indeplinire masurile asiguratorii cel interesat poate face contestatie in
conformitate cu prevederile art. 124.";
- Art. 127 alin. (1) si (2): "(1) Contestatia la executare se face cu
conditia depunerii numai de catre persoanele juridice a unei cautiuni egale cu
20% din cuantumul sumei datorate, la unitatea teritoriala a trezoreriei
statului.
(2) Dovada privind plata cautiunii prevazute la alin. (1) va insoti in mod
obligatoriu contestatia debitorului, fara de care aceasta nu va putea fi
inregistrata.";
- Art. 128: "La judecarea contestatiei instanta va cita si organul de
executare in a carui raza teritoriala se gasesc bunurile urmarite ori, in cazul
executarii prin poprire, isi are sediul sau domiciliul tertul poprit."
Autorul exceptiei sustine ca dispozitiile legale criticate incalca
prevederile constitutionale ale art. 15, art. 16 alin. (1), (2) si (3), art. 21
alin. (1) si (2) si art. 52, precum si dispozitiile titlului III, cap. VI,
referitoare la autoritatea judecatoreasca. Textele constitutionale invocate au
urmatorul continut:
- Art. 15: "(1) Cetatenii beneficiaza de drepturile si de libertatile
consacrate prin Constitutie si prin alte legi si au obligatiile prevazute de
acestea.
(2) Legea dispune numai pentru viitor, cu exceptia legii penale sau
contraventionale mai favorabile.";
- Art. 16 alin. (1), (2) si (3): "(1) Cetatenii sunt egali in fata
legii si a autoritatilor publice, fara privilegii si fara discriminari.
(2) Nimeni nu este mai presus de lege.
(3) Functiile si demnitatile publice, civile sau militare, pot fi ocupate,
in conditiile legii, de persoanele care au cetatenia romana si domiciliul in
tara. Statul roman garanteaza egalitatea de sanse intre femei si barbati pentru
ocuparea acestor functii si demnitati.";
- Art. 21 alin. (1) si (2): "(1) Orice persoana se poate adresa
justitiei pentru apararea drepturilor, a libertatilor si a intereselor sale
legitime.
(2) Nici o lege nu poate ingradi exercitarea acestui drept.";
- Art. 52: "(1) Persoana vatamata intr-un drept al sau ori intr-un interes
legitim, de o autoritate publica, printr-un act administrativ sau prin
nesolutionarea in termenul legal a unei cereri, este indreptatita sa obtina
recunoasterea dreptului pretins sau a interesului legitim, anularea actului si
repararea pagubei.
(2) Conditiile si limitele exercitarii acestui drept se stabilesc prin lege
organica.
(3) Statul raspunde patrimonial pentru prejudiciile cauzate prin erorile
judiciare. Raspunderea statului este stabilita in conditiile legii si nu
inlatura raspunderea magistratilor care si-au exercitat functia cu rea-credinta
sau grava neglijenta."
Autorul exceptiei considera ca sunt nesocotite si prevederile art. 6
paragraful 1 din Conventia europeana pentru apararea drepturilor omului si a
libertatilor fundamentale, care au urmatorul continut:
"Orice persoana are dreptul la judecarea in mod echitabil, in mod
public si intr-un termen rezonabil a cauzei sale, de catre o instanta
independenta si impartiala, instituita de lege, care va hotari fie asupra
incalcarii drepturilor si obligatiilor sale cu caracter civil, fie asupra
temeiniciei oricarei acuzatii in materie penala indreptate impotriva sa.
Hotararea trebuie sa fie pronuntata in mod public, dar accesul in sala de
sedinta poate fi interzis presei si publicului pe intreaga durata a procesului
sau a unei parti a acestuia, in interesul moralitatii, al ordinii publice ori
al securitatii nationale intr-o societate democratica, atunci cand interesele
minorilor sau protectia vietii private a partilor la proces o impun, sau in
masura considerata absolut necesara de catre instanta, atunci cand, in
imprejurari speciale, publicitatea ar fi de natura sa aduca atingere
intereselor justitiei."
In ceea ce priveste obiectul exceptiei de neconstitutionalitate, Curtea
constata ca, ulterior sesizarii sale, Ordonanta Guvernului nr. 61/2002 a fost
abrogata prin art. 200 lit. c) din Ordonanta Guvernului nr. 92/2003 privind
Codul de procedura fiscala, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea
I, nr. 941 din 29 decembrie 2003. Curtea retine ca dispozitiile art. 10 alin.
(3) din Ordonanta Guvernului nr. 61/2002 nu au fost preluate in ordonanta
abrogatoare, cele ale titlului III au fost preluate cu modificari in art. 119,
iar prevederile art. 127 alin. (1) si (2) si art. 128 au fost preluate identic
in art. 164 alin. (1) si (2), respectiv art. 165 alin. (1) din Ordonanta
Guvernului nr. 92/2003.
In prezent, art. 119 din Ordonanta Guvernului nr. 92/2003 are urmatorul
continut: "(1) Masurile asiguratorii prevazute in prezentul capitol se
dispun si se duc la indeplinire, prin procedura administrativa, de organele
fiscale competente.
(2) Se dispun masuri asiguratorii sub forma popririi asiguratorii si
sechestrului asiguratoriu asupra bunurilor mobile si/sau imobile proprietatea
debitorului, precum si asupra veniturilor acestuia, cand exista pericolul ca
acesta sa se sustraga, sa-si ascunda ori sa-si risipeasca patrimoniul,
periclitand sau ingreunand in mod considerabil colectarea.
(3) Aceste masuri pot fi luate si in cazul in care creanta nu a fost inca
individualizata si nu a devenit scadenta. Masurile asiguratorii dispuse, daca
nu au fost desfiintate in conditiile legii, raman valabile pe toata perioada
executarii silite, fara indeplinirea altor formalitati. O data cu individualizarea
creantei si ajungerea acesteia la scadenta, in cazul neplatii, masurile
asiguratorii se transforma in masuri executorii.
(4) Masurile asiguratorii se dispun prin decizie emisa de organul fiscal
competent. In decizie organul fiscal va preciza debitorului ca prin
constituirea unei garantii la nivelul creantei stabilite sau estimate, dupa
caz, masurile asiguratorii vor fi ridicate.
(5) Decizia de instituire a masurilor asiguratorii trebuie motivata si
semnata de catre conducatorul organului fiscal competent.
(6) Masurile asiguratorii dispuse potrivit alin. (2), precum si cele
dispuse de instantele judecatoresti sau de alte organe competente se duc la
indeplinire in conformitate cu dispozitiile referitoare la executarea silita,
care se aplica in mod corespunzator.
(7) In cazul infiintarii sechestrului asiguratoriu asupra bunurilor
imobile, un exemplar al procesului-verbal intocmit de organul de executare se
comunica pentru inscriere Biroului de carte funciara.
(8) Inscrierea face opozabil sechestrul tuturor acelora care, dupa
inscriere, vor dobandi vreun drept asupra imobilului respectiv. Actele de
dispozitie ce ar interveni ulterior inscrierii prevazute la alin. (7) sunt
lovite de nulitate absoluta.
(9) Daca valoarea bunurilor proprii ale debitorului nu acopera integral
creanta bugetara, masurile asiguratorii pot fi infiintate si asupra bunurilor
detinute de catre debitor in proprietate comuna cu terte persoane, pentru
cota-parte detinuta de acesta.
(10) Impotriva actelor prin care se dispun si se duc la indeplinire
masurile asiguratorii cel interesat poate face contestatie in conformitate cu
prevederile art. 162."
Fata de aceasta situatie, in ceea ce priveste dispozitiile art. 10 alin.
(3) din Ordonanta Guvernului nr. 61/2002 devin aplicabile dispozitiile art. 23
alin. (1) si (6) din Legea nr. 47/1992, republicata, conform carora Curtea
Constitutionala poate decide numai asupra actelor normative in vigoare.
Constatand insa ca, la data sesizarii sale, Ordonanta Guvernului nr. 61/2002 nu
fusese inca abrogata, Curtea urmeaza sa respinga exceptia de
neconstitutionalitate referitoare la aceste dispozitii ca devenita
inadmisibila.
In ceea ce priveste titlul III, art. 127 alin. (1) si (2) si art. 128 din
Ordonanta Guvernului nr. 61/2002, dat fiind ca, dupa invocarea exceptiei de
neconstitutionalitate in fata instantei judecatoresti, prevederile legale
supuse controlului au fost preluate de noua reglementare, Curtea
Constitutionala este tinuta sa se pronunte asupra constitutionalitatii lor in
noua redactare, intrucat solutia legislativa este aceeasi cu cea anterioara
modificarii.
In acest sens se impune a fi retinut ca prin Decizia nr. 40 din 29 ianuarie
2004, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 229 din 16
martie 2004, instanta constitutionala a constatat neconstitutionalitatea
dispozitiilor art. 164 alin. (1), (2) si (3) din Ordonanta Guvernului nr.
92/2003 privind Codul de procedura fiscala, cu motivarea ca, independent de
finalitatea urmarita de legiuitor, reglementarea dedusa controlului contravine
liberului acces la justitie, in masura in care conditioneaza insasi
inregistrarea contestatiei la executare de plata unei cautiuni. Astfel,
"instituirea unei cai de atac ca modalitate de acces la justitie implica
in mod necesar asigurarea posibilitatii de a o utiliza pentru toti cei care au
un drept, un interes legitim, capacitate si calitate procesuala. Or, adaugarea
la acestea a unei conditii suplimentare, a carei neindeplinire are semnificatia
drastica a unui veritabil fine de neprimire a cererii de sesizare a instantei
cu respectiva cale de atac, constituie o ingradire a accesului liber la
justitie, contravenind astfel prevederilor art. 21 alin. (1) si (2) din
Constitutie".
In consecinta, ca urmare a admiterii exceptiei de neconstitutionalitate
referitoare la dispozitia sus-mentionata printr-o decizie pronuntata dupa data
la care instanta judecatoreasca a sesizat Curtea in acest dosar, in prezenta
cauza a intervenit un motiv de inadmisibilitate a exceptiei, conform art. 23
alin. (3) si (6) din Legea nr. 47/1992, republicata.
Examinand exceptia de neconstitutionalitate a art. 119 din actuala
reglementare, Curtea constata ca, desi formal, critica este indreptata
impotriva intregului articol, care reglementeaza masurile asiguratorii,
respectiv poprirea si sechestrul asiguratoriu, din sustinerile autorului
exceptiei rezulta ca, in realitate, aceasta vizeaza doar dispozitiile alin.
(10) al acestui articol, potrivit carora impotriva actelor prin care se dispun
si se duc la indeplinire masurile asiguratorii, persoana interesata poate face
contestatie la executare, cu respectarea conditiilor de sesizare a instantei,
respectiv platind cautiunea de 20% din cuantumul sumei datorate. Or, in
situatia in care prevederile referitoare la cautiune au fost declarate ca fiind
neconstitutionale, critica cu un atare obiect nu mai are suport pentru
sustinerea incalcarii art. 21 si art. 52 alin. (1) si (2) din Constitutie.
In egala masura, este neintemeiata si invocarea art. 16 din Constitutie,
intrucat reglementarea dedusa controlului se aplica tuturor celor aflati in
situatia prevazuta in ipoteza normei legale, fara nici o discriminare pe
considerente arbitrare. De altfel, norma constitutionala se refera la egalitatea
de tratament a persoanelor in fata legii si a autoritatilor publice, iar nu la
egalitatea de tratament intre acestea si autoritatile publice, ca exponente ale
interesului general.
Cu privire la critica de neconstitutionalitate a art. 165 alin. (1) din
aceeasi ordonanta, Curtea retine ca, in aceasta materie, organul de executare
are si calitatea de creditor, astfel incat citarea sa se impune, in vederea
asigurarii principiului contradictorialitatii in procesul civil si a garantarii
dreptului la aparare al tuturor partilor. Pe de alta parte, determinarea
partilor intre care exista raporturi procesuale si care, deci, urmeaza a fi
citate constituie atributul exclusiv al instantei judecatoresti si nu are nici
o legatura cu principiul disponibilitatii. Dar, chiar daca o atare sustinere ar
fi intemeiata, in masura in care principiul disponibilitatii nu este consacrat,
ca atare, prin Constitutie, el nu constituie un criteriu de constitutionalitate
pe care Curtea sa-l aiba in vedere si la care sa se raporteze.
Pentru considerentele expuse mai sus, in temeiul art. 146 lit. d) si al
art. 147 alin. (4) din Constitutie, republicata, precum si al art. 1 - 3, al
art. 13 alin. (1) lit. A.c), al art. 23 si al art. 25 alin. (1) din Legea nr.
47/1992, republicata,
CURTEA
In numele legii
DECIDE:
1. Respinge, ca devenita inadmisibila, exceptia de neconstitutionalitate a
dispozitiilor art. 10 alin. (3) din Ordonanta Guvernului nr. 61/2002 si a
dispozitiilor art. 164 alin. (1) si (2) din Ordonanta Guvernului nr. 92/2003,
exceptie ridicata de Societatea Comerciala "Erol Teknik" - S.R.L. din
Ramnicu Valcea in Dosarul nr. 5.807/2003 al Judecatoriei Ramnicu Valcea.
2. Respinge, ca fiind neintemeiata, exceptia de neconstitutionalitate a
dispozitiilor art. 119 si art. 165 alin. (1) din Ordonanta Guvernului nr.
92/2003, exceptie ridicata de acelasi autor in acelasi dosar.
Definitiva si obligatorie.
Pronuntata in sedinta publica din data de 18 martie 2004.
PRESEDINTELE CURTII CONSTITUTIONALE,
prof. univ. dr. NICOLAE POPA
Magistrat asistent,
Mihaela Senia Costinescu