DECIZIE Nr.
1268 din 8 octombrie 2009
referitoare la exceptia de
neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 385 15 pct. 2 lit. d) din Codul de
procedura penala
ACT EMIS DE:
CURTEA CONSTITUTIONALA
ACT PUBLICAT IN:
MONITORUL OFICIAL NR. 767 din 10 noiembrie 2009
Ioan Vida -
preşedinte
Nicolae Cochinescu -judecător
Aspazia Cojocaru -judecător
Acsinte Gaspar -judecător
Petre Lăzăroiu -judecător
Ion Predescu -judecător
Puskas Valentin Zoltan -judecător
Tudorel Toader -judecător
Augustin Zegrean -judecător
Marinela Mincă - procuror
Marieta Safta -
magistrat-asistent-şef
Pe rol se află soluţionarea excepţiei de
neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 38515 pct. 2 lit. d) din
Codul de procedură penală, excepţie ridicată de Floruţa Octavian Adrian în
Dosarul nr. 5.418/111/2005 al Inaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie - Secţia
penală.
La apelul nominal lipsesc părţile, faţă de care
procedura de citare este legal îndeplinită.
Cauza se află în stare de judecată.
Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de
respingere a excepţiei de neconstituţionalitate, invocând şi jurisprudenţa
Curţii Constituţionale în materie.
CURTEA,
având în vedere actele şi lucrările dosarului, reţine
următoarele:
Prin Incheierea din 13 martie 2009, pronunţată în
Dosarul nr. 5.418/111/2005, Inalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Secţia
penală a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a
dispoziţiilor art. 38515 pct. 2 lit. d) din Codul de procedură
penală, excepţie ridicată de Floruţa Octavian Adrian.
In motivarea excepţiei de neconstituţionalitate se susţine, în esenţă, că dispoziţiile legale criticate nu satisfac
nici exigenţele Constituţiei, nici pe cele europene în materia dreptului la o
cale de atac împotriva unei hotărâri de condamnare, din moment ce permit
judecarea cauzei după regulile de judecată în fond şi condamnarea unui inculpat
pentru prima dată în recurs, hotărârea de condamnare fiind definitivă.
Inalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Secţia penală apreciază că excepţia de neconstituţionalitate invocată în cauză
este neîntemeiată.
In conformitate cu dispoziţiile art. 30 alin. (1) din
Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată preşedinţilor celor
două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi
exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate ridicate.
Avocatul Poporului consideră
că textul de lege criticat este constituţional.
Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului şi
Guvernul nu au comunicat punctele lor de vedere cu
privire la excepţia de neconstituţionalitate.
CURTEA,
examinând încheierea de sesizare, punctul de vedere al
Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile
procurorului, dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile
Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele:
Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este
competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, ale art. 1
alin. (2), ale art. 2,3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze
excepţia de neconstituţionalitate.
Obiectul excepţiei îl constituie prevederile art. 38515
pct. 2 lit. d) din Codul de procedură penală, cu modificările şi completările
ulterioare, potrivit cărora: „Instanţa, judecând recursul, pronunţă una din
următoarele soluţii: [...] 2. admite recursul, casând hotărârea atacată şi:
[...] d) dispune rejudecarea de către instanţa de recurs în cazurile prevăzute
în art. 3859 alin. 1 pct. 11-20, precum si în cazul prevăzut
în art. 3856 alin. 3.";
Dispoziţiile constituţionale invocate sunt cele ale
art. 21 alin. (3) privind dreptul la un proces echitabil, ale art. 129 privind Folosirea
căilor de atac şi, respectiv, ale art. 11 şi art. 20, cu raportare la art.
14 paragraful 5 din Pactul Internaţional cu privire la drepturile civile şi
politice, art. 6 din Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a
libertăţilor fundamentale privind dreptul la un proces echitabil şi art. 2
paragraful 1 din Protocolul adiţional nr. 7 la Convenţie.
Examinând excepţia de neconstituţionalitate, astfel cum
a fost formulată, Curtea constată că dispoziţiile legale criticate au mai fost
supuse controlului instanţei de contencios constituţional prin raportare la
critici similare. In acest sens este, de exemplu, Decizia nr. 798 din 19 mai
2009, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 457 din 1 iulie
2009, prin care Curtea Constituţională a respins ca neîntemeiată excepţia de
neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 38515 pct. 2 lit. d) din Codul de
procedură penală, pentru considerentele acolo reţinute.
Deoarece până în prezent nu au intervenit elemente noi,
de natură să determine schimbarea acestei jurisprudenţe, soluţia şi
considerentele deciziei menţionate îşi păstrează valabilitatea şi în prezenta
cauză.
Pentru motivele mai sus arătate, în temeiul art. 146
lit. d) si al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum si al art. 1-3, al
art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 alin. (1) şi (6) din Legea nr.
47/1992,
CURTEA CONSTITUŢIONALĂ
In numele legii
DECIDE:
Respinge excepţia de neconstituţionalitate a
dispoziţiilor art. 38515 pct. 2 lit. d) din Codul de procedură
penală, excepţie ridicată de Floruţa Octavian Adrian în Dosarul nr.
5.418/111/2005 al Inaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie - Secţia penală.
Definitivă şi general obligatorie.
Pronunţată în şedinţa publică din data de 8 octombrie
2009.
PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE,
prof. univ. dr. IOAN VIDA
Magistrat-asistent-şef,
Marieta Safta