DECIZIE   Nr. 125 din 16 februarie 2006

referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 15 lit. e) si art. 16 alin. (1) lit. e) din Ordonanta Guvernului nr. 17/2002 privind stabilirea perioadelor de conducere si a perioadelor de odihna ale conducatorilor vehiculelor care efectueaza transporturi rutiere si organizarea timpului de munca al lucratorilor mobili in transportul rutier de marfuri si persoane

ACT EMIS DE: CURTEA CONSTITUTIONALA

ACT PUBLICAT IN: MONITORUL OFICIAL  NR. 192 din 1 martie 2006

Ioan Vida                               -  preşedinte

Nicolae Cochinescu              -  judecător

Constantin Doldur                 -  judecător

Acsinte Gaspar                     -  judecător

Kozsokar Gabor                    -  judecător

Petre Ninosu                         -  judecător

Ion Predescu                         -  judecător

Antonia Constantin                -  procuror

Afrodita Laura Tutunaru      -  magistrat-asistent

Pe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 15 lit. e) şi art. 16 alin. (1) lit. e) din Ordonanţa Guvernului nr. 17/2002 privind stabilirea perioadelor de conducere şi a perioadelor de odihnă ale conducătorilor vehiculelor care efectuează transporturi rutiere şi organizarea timpului de muncă al lucrătorilor mobili în transportul rutier de mărfuri şi persoane, excepţie ridicată de Societatea Comercială - „Turkrom" - S.Â. Focşani în Dosarul nr. 9.746/2005 al Judecătoriei Bacău.

La apelul nominal lipsesc părţile, faţă de care procedura de citare a fost legal îndeplinită.

Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor legale criticate, deoarece acestea nu aduc atingere prevederilor din Legea fundamentală invocate în prezenta cauză.

CURTEA,

având în vedere actele şi lucrările dosarului, constată următoarele:

Prin Incheierea din 18 octombrie 2005, pronunţată în Dosarul nr. 9.746/2005, Judecătoria Bacău a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 15 lit. e) şi art. 16 alin. (1) lit. e) din Ordonanţa Guvernului nr. 17/2002 privind stabilirea perioadelor de conducere şi a perioadelor de odihnă ale conducătorilor vehiculelor care efectuează transporturi rutiere şi organizarea timpului de muncă al lucrătorilor mobili în transportul rutier de mărfuri şi persoane, excepţie ridicată de Societatea Comercială „Turkrom" - S.A. Focşani în dosarul de mai sus având ca obiect soluţionarea unei plângeri contravenţionale.

In motivarea excepţiei de neconstituţionalitate autorul acesteia susţine că textele legale criticate aduc atingere dreptului de proprietate privată, deoarece instituie o sancţiune patrimonială în sarcina societăţii comerciale, în condiţiile în care fapta contravenţională nu-i este imputabilă, fiind comisă de o altă persoană.

Judecătoria Bacău opinează că excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată, deoarece dispoziţiile constituţionale invocate în susţinerea excepţiei instituie, în condiţiile legii, anumite limitări ale dreptului de proprietate privată, iar art. 16 alin. (1) lit. e) din ordonanţă reprezintă tocmai o astfel de limitare.

Potrivit art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate ridicate.

Avocatul Poporului consideră că excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată, deoarece dispoziţiile legale care instituie sancţiuni pentru conducătorii şi operatorii auto în cazul neîndeplinirii obligaţiilor privind timpul de conducere, pauzele şi perioadele de odihnă nu pot fi considerate a fi de natură să încalce protecţia constituţională a dreptului de proprietate.

Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului şi Guvernul nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate ridicate.

CURTEA,

examinând încheierea de sesizare, punctul de vedere al Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispoziţiile legale criticate raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele:

Curtea Constituţională constată că a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate ridicată.

Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie dispoziţiile art. 15 lit. e) şi art. 16 alin. (1) lit. e) din Ordonanţa Guvernului nr. 17/2002 privind stabilirea perioadelor de conducere şi a perioadelor de odihnă ale conducătorilor vehiculelor care efectuează transporturi rutiere şi organizarea timpului de muncă al lucrătorilor mobili în transportul rutier de mărfuri şi persoane, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 94 din 2 februarie 2002, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 466/2003, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 837 din 25 noiembrie 2003, astfel cum au fost modificate şi completate ulterior prin Ordonanţa Guvernului nr. 55/2005, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 799 din 2 septembrie 2005, aprobată cu modificări prin Legea nr. 335/2005, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1.101 din 7 decembrie 2005, cu următorul conţinut:

-   Art. 15 lit. e): „Constituie contravenţii, în măsura în care, potrivit legii penale, nu sunt considerate infracţiuni, şi se sancţionează ca atare următoarele fapte:

e) nerespectarea timpului de conducere, a pauzelor şi a perioadelor de odihnă şi de repaus ale conducătorilor auto sau nerespectarea prevederilor privind organizarea timpului de muncă al lucrătorilor mobili;";

-   Art. 16 alin. (1) lit. e): „(1') Contravenţiile prevăzute la art. 15 se sancţionează după cum urmează:

e) cea de la lit. e), cu amendă de la 1.000 lei (RON) la 1.500 lei (RON), în cazul controlului de trafic sau la sediu, aplicabilă întreprinderii, şi imobilizarea vehiculului aflat în trafic, până la îndeplinirea condiţiilor privind timpul de conducere, pauzele şi perioadele de odihnă, după caz, sau cu amendă de la 3.500 lei (RON) la 4.000 lei (RON), aplicabilă întreprinderii, în cazul controlului la sediu, dacă nu i-a sancţionat pe conducătorii auto care nu au respectat prevederile prezentei ordonanţe."

Autorul excepţiei de neconstituţionalitate susţine că prin dispoziţiile legale criticate sunt încălcate prevederile constituţionale ale art. 44 alin. (1) şi (2) privind garantarea şi ocrotirea în mod egal de lege a dreptului de proprietate privată, indiferent de titular.

Examinând excepţia de neconstituţionalitate ridicată, Curtea reţine că, în esenţă, critica de neconstituţionalitate constă în susţinerea că obligarea operatorului de transport la plata amenzii pentru o faptă săvârşită de către conducătorul auto, în speţă nerespectarea timpului de conducere, a pauzelor şi a perioadelor de odihnă şi de repaus, este de natură a contraveni prevederilor constituţionale ale art. 44 alin. (1) şi (2).

Curtea constată că soluţia legislativă criticată se justifică prin raportul de prepuşenie existent între operatorul auto şi angajatul acestuia, conducătorul auto, raport în virtutea căruia comitentul are posibilitatea şi obligaţia de a impune conducătorului auto respectarea prevederilor privind organizarea timpului de muncă. Aceasta, cu atât mai mult cu cât, în mod evident, măsura este destinată a stăvili tendinţa unor operatori auto de a folosi cât mai intensiv parcul de vehicule şi personalul angajat, cu grave consecinţe asupra siguranţei circulaţiei rutiere.

De asemenea, Curtea reţine că sancţiunea contravenţională prevăzută de lege apare justificată şi nu poate fi considerată a fi de natură să încalce protecţia constituţională a dreptului de proprietate, fiind consecinţa legală a încălcării dispoziţiilor cuprinse în actul normativ la care se referă critica de neconstituţionalitate.

Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 146 lit. d) si al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum si al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992,

CURTEA   CONSTITUŢIONALĂ

In numele legii

DECIDE:

Respinge excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 15 lit. e) şi art. 16 alin. (1) lit. e) din Ordonanţa Guvernului nr. 17/2002 privind stabilirea perioadelor de conducere şi a perioadelor de odihnă ale conducătorilor vehiculelor care efectuează transporturi rutiere şi organizarea timpului de muncă al lucrătorilor mobili în transportul rutier de mărfuri şi persoane, excepţie ridicată de Societatea Comercială „Turkrom" - S.A. Focşani în Dosarul nr. 9.746/2005 al Judecătoriei Bacău.

Definitivă şi general obligatorie.

Pronunţată în şedinţa publică din data de 16 februarie 2006.

PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE,

prof. univ. dr. IOAN VIDA

Magistrat-asistent,

Afrodita Laura Tutunaru