DECIZIE Nr.
1248 din 18 noiembrie 2008
referitoare la exceptia de
neconstitutionalitate a prevederilor art. 11 alin. (2) lit. e) si g) si ale
art. 12 alin. (1) si (2) din Legea nr. 35/2008 pentru alegerea Camerei
Deputatilor si a Senatului si pentru modificarea si completarea Legii nr.
67/2004 pentru alegerea autoritatilor administratiei publice locale, a Legii
administratiei publice locale nr. 215/2001 si a Legii nr. 393/2004 privind
Statutul alesilor locali, precum si a Ordonantei de urgenta a Guvernului nr.
66/2008 pentru modificarea si completarea Legii administratiei publice locale
nr. 215/2001 si a Legii nr. 334/2006 privind finantarea partidelor politice si
a campaniilor electorale, precum si pentru modificarea Legii nr. 35/2008 pentru
alegerea Camerei Deputatilor si a Senatului si pentru modificarea si
completarea Legii nr. 67/2004 pentru alegerea autoritatilor administratiei
publice locale, a Legii administratiei publice locale nr. 215/2001 si a Legii
nr. 393/2004 privind Statutul alesilor locali si a Ordonantei de urgenta a
Guvernului nr. 97/2008 privind modificarea si completarea titlului I al Legii
nr. 35/2008 pentru alegerea Camerei Deputatilor si a Senatului si pentru
modificarea si completarea Legii nr. 67/2004 pentru alegerea autoritatilor
administratiei publice locale, a Legii administratiei publice locale nr.
215/2001 si a Legii nr. 393/2004 privind Statutul alesilor locali, in
integralitatea lor
ACT EMIS DE:
CURTEA CONSTITUTIONALA
ACT PUBLICAT IN:
MONITORUL OFICIAL NR. 803 din 2 decembrie 2008
Ioan Vida -
preşedinte
Nicolae Cochinescu
-judecător
Aspazia Cojocaru -judecător
Acsinte Gaspar -judecător
Petre Lăzăroiu -judecător
Ion Predescu -judecător
Puskâs Valentin
Zoltan -judecător
Tudorel Toader -judecător
Augustin Zegrean -judecător
Antonia Constantin - procuror
Claudia-Margareta Krupenschi - magistrat-asistent
Pe rol se află soluţionarea
excepţiei de neconstituţionalitate a prevederilor art. III din Ordonanţa de
urgenţă a Guvernului nr. 66/2008 pentru modificarea şi completarea Legii
administraţiei publice locale nr. 215/2001 şi a Legii nr. 334/2006 privind
finanţarea partidelor politice şi a campaniilor electorale, precum şi pentru
modificarea Legii nr. 35/2008 pentru alegerea Camerei Deputaţilor şi a
Senatului şi pentru modificarea şi completarea Legii nr. 67/2004 pentru
alegerea autorităţilor administraţiei publice locale, a Legii administraţiei
publice locale nr. 215/2001 şi a Legii nr. 393/2004 privind Statutul aleşilor
locali, a prevederilor art. I pct.
11 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 97/2008 privind modificarea şi
completarea titlului I al Legii nr. 35/2008 pentru alegerea Camerei Deputaţilor şi a Senatului şi pentru
modificarea şi completarea Legii nr. 67/2004 pentru alegerea autorităţilor
administraţiei publice locale, a Legii administraţiei publice locale nr.
215/2001 şi a Legii nr. 393/2004 privind Statutul aleşilor locali, precum şi a
ambelor ordonanţe în integralitatea lor, excepţie ridicată de Partidul România
Mare în Dosarul nr. 5.446/2/2008 al Curţii de Apel Bucureşti - Secţia a VIII-a
contencios administrativ şi fiscal.
La apelul nominal răspund autorul excepţiei, prin
reprezentant Augustin Lucian Bolcaş, cu delegaţie depusă la dosar, şi partea
Guvernul României, prin avocat Robert Roşu, cu împuternicire avocaţială depusă
la dosar.
Cauza fiind în stare de judecată, preşedintele Curţii
acordă cuvântul reprezentantului autorului excepţiei.
Acesta susţine, în esenţă, că prevederile Ordonanţei de
urgenţă a Guvernului nr. 66/2008, reluate şi de Ordonanţa de urgenţă a
Guvernului nr. 97/2008, modifică în mod substanţial voinţa legiuitorului
exprimată prin adoptarea cu o majoritate covârşitoare a Legii nr. 35/2008
pentru alegerea Camerei Deputaţilor şi a Senatului, lege confirmată, de altfel,
şi din punct de vedere constituţional, prin Decizia nr. 305 din 12 martie 2008
a Curţii Constituţionale şi promulgată prin decret al Preşedintelui României.
Astfel, cele două acte normative criticate încalcă prevederile art. 115 alin.
(6) din Constituţie, prin care este interzis ca prin adoptarea ordonanţelor de
urgenţă să fie afectate drepturile electorale, deoarece acestea încalcă norma
prohibitivă cuprinsă la art. 11 alin. (2) lit. g) din Legea nr. 35/2008,
referitoare la diferenţa maximă acceptată, de 30 %, dintre cel mai mic şi cel
mai mare colegiu uninominal, transformând-o, prin utilizarea sintagmei „de
regulă", introdusă prin art. III din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr.
66/2008, într-o normă dispozitivă, care permite, aşadar, depăşirea acestei
limite, denaturând voinţa legiuitorului.
Se susţine că modalitatea de constituire a colegiilor
uninominale nu poate fi privită drept o simplă operaţiune tehnică, aceasta
având o influenţă majoră asupra egalităţii votului. Or, legiuitorul delegat,
prin delimitarea unor bazine electorale în temeiul normelor introduse prin cele
două ordonanţe de urgenţă, îşi creează avantaje proprii, ştiut fiind faptul că
de „geografia electorală" depinde respectarea principiului democratic al
egalităţii votului, rezultat din prevederile art. 16 alin. (1), art. 37 şi ale
art. 62 alin. (1) din Constituţie. In plus, potrivit art. 12 din Legea nr.
35/2008, hotărârea Guvernului prin care se efectuează prima delimitare a
colegiilor uninominale trebuie să fie conformă hotărârii unei comisii
parlamentare speciale şi nu potrivnică acesteia, astfel că această primă
delimitare, care fixează geografia colegiilor uninominale, este cu atât mai
importantă în planul respectării exercitării drepturilor electorale în condiţii
de constituţionalitate. Pentru motivele formulate, solicită admiterea excepţiei
de neconstituţionalitate.
Având cuvântul, Guvernul României, prin apărătorul ales, solicită respingerea ca neîntemeiată a
excepţiei de neconstituţionalitate, pentru următoarele motive:
In ceea ce priveşte critica de neconstituţionalitate
referitoare la cele două ordonanţe de urgenţă în integralitatea lor, susţine că
autorul excepţiei nu indică textele de lege pretins încălcate, astfel că nu se
poate lua în discuţie o astfel de critică. De asemenea, nici în privinţa
nesocotirii prevederilor art. 16 alin. (1), art. 37 şi ale art. 62 alin. (1)
din Constituţie, vizate sub aspectul reglementării unor drepturi componente ale
dreptului de a alege şi de a fi ales, nu sunt formulate motive concrete de
pretinsă neconformitate.
Ceea ce, în esenţă, critică autorul excepţiei se rezumă
la utilizarea sintagmei „de regulă" în cuprinsul art. 11 alin. (2) lit. g)
din Legea nr. 35/2008, introdusă prin art. III din Ordonanţa de urgenţă a
Guvernului nr. 66/2008, despre care se afirmă că ar conduce la încălcarea interdicţiei
prevăzute la art. 115 alin. (6) din Constituţie, referitoare la afectarea
drepturilor electorale prin adoptarea de ordonanţe de urgenţă. Or, cele două
ordonanţe au fost adoptate în conformitate cu prevederile art. 102 alin. (1)
din Constituţie şi nu vizează drepturi electorale, ci reglementează anumite
operaţiuni tehnice specifice derulării procesului electoral, emise în aplicarea
legii, respectiva hotărârii comisiei parlamentare speciale care prezenta
anumite lipsuri şi necorelări, astfel că s-a urmărit evitarea impedimentelor
practice ce ar putea produce un blocaj în desfăşurarea acestui proces. Mai
mult, delimitarea colegiilor uninominale nu poate fi confundată cu modalitatea
lor de stabilire, prima fiind, potrivit Deciziei nr. 305 din 12 martie 2008 a
Curţii Constituţionale, o operaţiune tehnică. Totodată, dispoziţiile art. 11 alin. (2) lit. g) din Legea nr. 35/2008, criticate, care
cuprind sintagma „de regulă", trebuie aplicate cu respectarea condiţiilor prevăzute la lit. a)-e)
ale aceluiaşi alineat (2), astfel că nu se poate susţine că simpla introducere
a acestei expresii poate avea consecinţele negative asupra egalităţii votului
la care face referire autorul excepţiei. De altfel, întreaga argumentaţie a
acestuia vorbeşte despre eventualele efecte negative asupra dreptului obiectiv,
pornind de la prezumţia că legiuitorul delegat a adoptat o reglementare în
propriul beneficiu, când, în realitate, astfel de consecinţe inechitabile nu se
pot crea în mod practic şi, oricum, o asemenea motivare nu poate avea valoarea
unei veritabile critici de neconstituţionalitate.
Reprezentantul Ministerului
Public pune concluzii de respingere, ca neîntemeiată, a excepţiei de
neconstituţionalitate. Referindu-se la critica de neconstituţionalitate a
ordonanţelor de urgenţă a Guvernului nr. 66/2008 şi nr. 97/2008, în
integralitatea lor, faţă de prevederile art. 115 alin. (6) din Constituţie,
arată că aceasta nu poate fi reţinută, deoarece cele două acte normative nu
aduc modificări drepturilor fundamentale, respectiv drepturilor electorale, ci
conţin norme de ordin tehnic adoptate în vederea delimitării colegiilor
uninominale, în conformitate cu legea-cadru - Legea nr. 35/2008. In ceea ce
priveşte dispoziţiile art. 11 alin. (2) lit. g) şi art. 12 alin. (1) şi (2) din
aceeaşi lege, apreciază că ele nu contravin normelor art. 16 alin. (1), art. 37
şi ale art. 62 alin. (1) din Constituţie, pretins a fi încălcate.
CURTEA,
având în vedere actele şi lucrările dosarelor, reţine
următoarele: Prin Incheierea
din 28 octombrie 2008, pronunţată în Dosarul nr. 5.446/2/2008, Curtea de Apel
Bucureşti - Secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal a sesizat Curtea
Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor „art. III
din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 66/2008 pentru modificarea şi
completarea Legii administraţiei publice locale nr. 215/2001 şi a Legii nr.
334/2006 privind finanţarea partidelor politice şi a campaniilor electorale,
precum şi pentru modificarea Legii nr. 35/2008 pentru alegerea Camerei
Deputaţilor şi a Senatului şi pentru modificarea şi completarea Legii nr.
67/2004 pentru alegerea autorităţilor administraţiei publice locale, a Legii
administraţiei publice locale nr. 215/2001 şi a Legii nr. 393/2004 privind
Statutul aleşilor locali, a prevederilor art. I pct. 11 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 97/2008 privind
modificarea şi completarea titlului I al Legii nr. 35/2008 pentru alegerea Camerei Deputaţilor şi a
Senatului şi pentru modificarea şi completarea Legii nr. 67/2004 pentru
alegerea autorităţilor administraţiei publice locale, a Legii administraţiei
publice locale nr. 215/2001 şi a Legii nr. 393/2004 privind Statutul aleşilor
locali, precum şi a ambelor ordonanţe în integralitatea lor".
Excepţia a fost ridicată de Partidul România Mare
într-o cauză de contencios administrativ având ca obiect o acţiune în anulare a
unui act administrativ, respectiv a Hotărârii Guvernului nr. 802/2008 pentru
aprobarea primei delimitări a colegiilor uninominale pentru alegerea Camerei
Deputaţilor şi a Senatului.
In motivarea excepţiei de neconstituţionalitate autorul acesteia susţine, mai întâi,
neconstituţionalitatea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 66/2008 şi a
Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 97/2008 sub aspectul încălcării prevederilor
art. 115 alin. (6) din Legea fundamentală, deoarece cele două acte normative au
fost adoptate în domeniul drepturilor electorale. Se susţine, în acest sens, că
„a dispune asupra modalităţilor de stabilire a colegiilor pentru votul
uninominal este o acţiune juridică de natură să influenţeze direct drepturile
electorale". Or, „interdicţia prevăzută în textul constituţional încălcat
urmăreşte protejarea modului de formare a organelor fundamentale ale oricărei
democraţii de ingerinţele unui executiv oricând să le adapteze unui scop
politic şi electoral politic, în interes propriu". Totodată, potrivit art.
11 şi art. 12 din Legea nr. 35/2008, în forma adoptată iniţial de legiuitor,
stabilirea primelor colegii uninominale constituie un atribut exclusiv al
Parlamentului, reprezentat prin hotărârea unei comisii speciale, iar hotărârile
de Guvern ce se adoptă din punct de vedere tehnic normativ trebuie să fie
conforme acestei hotărâri a comisiei speciale. Emiterea ambelor ordonanţe de
urgenţă criticate în cauză constituie, şi sub acest aspect, o încălcare a art.
115 alin. (6) din Constituţie.
Cât priveşte neconstituţionalitatea art. 11 alin. (2)
lit. e) şi g) şi ale art. 12 alin. (1) şi (2) din Legea nr. 35/2008, astfel cum
au fost modificate prin cele două texte de lege criticate, se susţine că
acestea contravin principiului egalităţii şi al egalităţii votului, aşa cum se
reflectă din prevederile art. 16, art. 37 şi ale art. 62 alin. (1) din
Constituţie.
Stabilirea colegiilor nu reprezintă simple operaţii tehnice,
ci constituie chiar modalitatea de garantare a principiului democratic al
egalităţii votului.
Or, introducerea unei simple sintagme - „de regulă"- în cuprinsul art. 11
alin. (2) lit. e) şi g) din lege are influenţe deosebite în procesul acordării
mandatelor, în sensul inegalităţii valorii votului. Aceasta, deoarece „de
geografia electorală depinde în mod esenţial egalitatea votului, care este
definit de ponderea pe care o are în constituirea unui mandat," astfel cum
s-a susţinut şi în literatura de specialitate (I. Muraru, S. Tănăsescu, „Drept constituţional şi instituţii
politice", Editura Lumina Lex2001, p. 397 şi urm.).
Se mai menţionează că, prin actele normative criticate
şi chiar prin introducerea unei simple sintagme - „de regulă", executivul
a uzat de o modalitate subtilă de a modifica esenţial voinţa legiuitorului,
transpusă în Legea nr. 35/2008, prin emiterea, imediat după adoptarea legii, a
unor acte normative proprii, în dispreţul raţiunilor care au stat la baza
adoptări legii.
Curtea de Apel Bucureşti - Secţia a VIII-a
contencios administrativ şi fiscal apreciază că prevederile art. III din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului
nr. 66/2008 şi ale art. I pct.
11 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 97/2008 nu contravin principiilor
constituţionale invocate, susţinerile autorului excepţiei vizând, de fapt, eventuala nerespectare a
normelor de tehnică legislativă, care ar fi de natură să influenţeze
legalitatea şi oportunitatea actului administrativ dedus judecăţii, respectiv a
Hotărârii Guvernului nr. 802/2008.
Potrivit dispoziţiilor art. 30 alin. (1) din Legea nr.
47/1992, încheierile de sesizare au fost comunicate preşedinţilor celor două
Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi
formula punctele de vedere cu privire la excepţia de neconstituţionalitate.
Preşedintele Camerei Deputaţilor consideră că excepţia de neconstituţionalitate a Ordonanţei de
urgenţă a Guvernului nr. 66/2008 şi a Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.
97/2008 este neîntemeiată.
In ceea ce priveşte critica de neconstituţionalitate
raportată la prevederile art. 115 alin. (6) din Legea fundamentală, se arată că
„analiza art. 11 alin. (2) lit. e) din Legea nr. 35/2008, astfel cum a fost
modificat prin art. III din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 66/2008,
relevă cu limpezime că textul introdus prin ordonanţa de urgenţă se referă la
stabilirea obligaţiei ca delimitarea colegiilor uninominale pentru alegerea
Camerei Deputaţilor şi a Senatului în cadrul celor 6 sectoare ale municipiului
Bucureşti să se facă cu respectarea unor prevederi existente deja în cuprinsul
Legii nr. 35/2008". Se desprind, prin urmare, două concluzii: ,,a)
intervenţia Guvernului în modificarea Legii nr. 35/2008 prin ordonanţa de
urgenţă (...) se limitează la o operaţiune tehnică în limitele unor texte
aprobate deja de Parlament, respectându-se regimul juridic general stabilit
prin Legea nr. 35/2008; b) completarea adusă pe această cale lit. e) a alin.
(2) al art. 11 din Legea nr. 35/2008 nu are legătură cu drepturile electorale,
aşa cum sunt ele reglementate de art. 36 şi 37 din Constituţia României."
Cât priveşte introducerea sintagmei „de regulă", se observă că aceasta
„este condiţionată de respectarea prevederilor lit. a)-e)" din cuprinsul
aceluiaşi alineat (2) al art. 11 din Legea nr. 35/2008 şi ea „nu vizează direct
şansele candidaţilor de a câştiga un mandat de deputat sau de senator, ci se
referă la stabilirea mărimii colegiilor uninominale, or această operaţiune are
un evident caracter tehnic şi ţine de existenţa unui factor material obiectiv:
numărul locuitorilor care rezidează pe raza unui
colegiu uninominal."
Modificarea alin. (1) şi (2) ale art. 12 din Legea nr.
35/2008, operată prin art. I pct.
11 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 97/2008 este, de asemenea, „o
operaţiune tehnică şi necesară, la care Guvernul a recurs pentru a face o serie
de corecţii ce vizează aplicarea corespunzătoare a Legii nr. 35/2008",
ceea ce nu este de natură „a afecta drepturile electorale".
Se mai arată, în legătură cu înţelesul termenului de
„afectare a drepturilor electorale", din cuprinsul art. 115 alin. (6) din
Constituţie, că „legiuitorul constituant a avut în vedere prin acest termen
(...) interdicţia de a leza, a micşora sfera de cuprindere sau de a restrânge
drepturile electorale pe calea ordonanţelor de urgenţă şi nicidecum interdicţia
de a stabili operaţiuni de tehnică electorală prin care s-ar stabili cadrul
legal de aplicare a prevederilor legale referitoare la exercitarea drepturilor
electorale."
Arată, în acest sens, că, „în virtutea delegării sale
constituţionale, Guvernul este îndreptăţit să reglementeze domeniul drepturilor
electorale, cu condiţia de a nu le ştirbi sau de a nu restrânge sfera de
exercitare a acestora; or, rezultă limpede că cele două ordonanţe de urgenţă
s-au limitat la reglementarea unor operaţiuni de exercitare a dreptului de a fi ales, nevizând dreptul ca atare."
Guvernul apreciază că
dispoziţiile de lege criticate nu contravin prevederilor art. 115 alin. (6),
art. 16, art. 37 şi art. 62 alin. (1) din Constituţie, excepţia de
neconstituţionalitate fiind, aşadar, neîntemeiată. Astfel, Ordonanţa de urgenţă
a Guvernului nr. 66/2008 şi Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 97/2008 „modifică Legea nr. 35/2008,
şi nu Constituţia României, pentru a fi în prezenţa unei legi
constituţionale", astfel că este neîntemeiată critica potrivit căreia
Guvernul a reglementat, prin adoptarea celor două ordonanţe de urgenţă, în
domeniul legilor constituţionale.
Cât priveşte critica de neconstituţionalitate faţă de
prevederile art. 115 alin. (6) din Constituţie, se arată că „atât dispoziţiile
art. III din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 66/2008, cât şi cele ale
art. I pct. 11 din Ordonanţa
de urgenţă a Guvernului nr. 97/2008 nu sunt de natură a afecta vreun drept electoral."
Astfel, dispoziţiile art. 11 alin. (2) lit. g), modificate prin Ordonanţa de
urgenţă a Guvernului nr. 66/2008, „menţinând în continuare ca regulă criteriul
proporţiei între cel mai mic şi cel mai mare colegiu uninominal, stabileşte şi
posibilitatea derogării de la aceasta pentru a se putea rezolva situaţiile
practice în care acest criteriu nu ar putea fi respectat din motive obiective,
evitându-se astfel situaţiile de blocaj în aplicarea şi executarea legii. Acest
aspect însă nu este de natură a afecta egalitatea dreptului de vot al
cetăţenilor, fiecare cetăţean având dreptul la un singur vot pentru Senat şi
unul singur pentru Camera Deputaţilor dat într-un colegiu uninominal, în
condiţiile legii."
De asemenea, nici modificările aduse art. 12 prin
Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 97/2008 „nu afectează în niciun fel
drepturile electorale, ci clarifică aspecte practice cum ar fi cele referitoare
la faptul că stabilirea colegiilor uninominale ar trebui să aibă în vedere nu
numai delimitarea, ci şi numerotarea acestora, sau că, în anumite cazuri
obiective, actualizarea este necesară a fi făcută şi anual."
In consecinţă, se apreciază că nu au fost încălcate
nici dispoziţiile art. 16 alin. (1) şi ale art. 62 alin. (1) din Constituţia
României.
In plus, se menţionează că prevederile art. 37 din
Legea fundamentală, invocate în cauză, nu sunt incidente, ele referindu-se la
condiţiile în care o persoană poate fi aleasă.
Avocatul Poporului apreciază
că prevederile art. III din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 66/2008 şi
ale art. I pct. 11 din
Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 97/2008 sunt neconstituţionale. Aceasta,
deoarece „instituirea prin ordonanţele de urgenţă menţionate a unor reguli
privind delimitarea colegiilor uninominale aduce atingere prevederilor
constituţionale ale art. 115 alin. (6), potrivit cărora ordonanţele de urgenţă
nu pot afecta drepturile şi libertăţile prevăzute de Constituţie, drepturile
electorale", de vreme ce „posibilitatea de a dispune asupra modalităţilor
de stabilire a colegiilor uninominale este o acţiune juridică ce influenţează
drepturile electorale". Legiuitorul constituant a dorit să precizeze, prin
conţinutul art. 115 alin. (6) din Constituţie, că „sub nicio formă printr-o
ordonanţă de urgenţă nu poate fi afectat regimul de realizare al drepturilor
electorale, cu alte cuvinte, prin ordonanţă de urgenţă nu se pot adopta legi
electorale sau coduri electorale." Totodată, prin Decizia nr. 544/2006,
Curtea Constituţională a reţinut că depăşirea limitelor delegării legislative
de către Guvern reprezintă o imixtiune în competenţa legislativă a Parlamentului.
Textele de lege criticate conţin şi norme contrare
egalităţii votului, regulă rezultată din conţinutul art. 16, art. 62 alin. (1)
şi art. 37 din Constituţie şi „care semnifică, pe de o parte, că fiecare
alegător are dreptul la un singur vot pentru alegerea unui deputat, şi
respectiv, senator, iar, pe de altă parte, că puterea fiecărui vot este
egală." Ca atare, „egalitatea votului presupune şi înlăturarea unor tehnici
şi procedee electorale de limitare sau deturnare a acestui deziderat".
Totodată, utilizarea sintagmei
„de regulă" în cuprinsul prevederilor art. III din Ordonanţa de urgenţă a
Guvernului nr. 66/2008 „determină neîndeplinirea criteriilor de claritate,
previziune şi predictibilitate ce trebuie să caracterizeze normele juridice,
pentru ca subiectul de drept vizat să îşi poată conforma conduita, astfel încât să evite
consecinţele nerespectării lor. Lipsa de claritate şi ambiguitatea textului
legal indicat lasă loc arbitrariului şi poate genera interpretări greşite,
confuze în aplicare, de natură să aducă atingere regulilor constituţionale
privind egalitatea votului."
Preşedintele Senatului nu
a comunicat punctul său de vedere.
CURTEA,
examinând încheierea de sesizare, punctele de vedere
ale Preşedintelui Camerei Deputaţilor, Guvernului şi Avocatului Poporului,
raportul întocmit de judecătorul-raportor, susţinerile părţilor, concluziile
procurorului, dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile
Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele:
Curtea Constituţională a fost
legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din
Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea
nr. 47/1992, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate.
Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie, potrivit încheierii de sesizare şi motivării scrise
a autorului excepţiei, prevederile „art. III din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului
nr. 66/2008 pentru modificarea şi completarea Legii administraţiei publice
locale nr. 215/2001 şi a Legii nr. 334/2006 privind finanţarea partidelor
politice şi a campaniilor electorale, precum şi pentru modificarea Legii nr.
35/2008 pentru alegerea Camerei Deputaţilor şi a Senatului şi pentru
modificarea şi completarea Legii nr. 67/2004 pentru alegerea autorităţilor
administraţiei publice locale, a Legii administraţiei publice locale nr.
215/2001 şi a Legii nr. 393/2004 privind Statutul aleşilor locali",
publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I,
nr. 409 din 30 mai 2008, dispoziţii prin care au fost
modificate lit. e) şi g) ale alin. (2) din art. 11 al Legii nr. 35/2008 pentru
alegerea Camerei Deputaţilor şi a Senatului şi pentru modificarea şi
completarea Legii nr. 67/2004 pentru alegerea autorităţilor administraţiei
publice locale, a Legii administraţiei publice locale nr. 215/2001 şi a Legii
nr. 393/2004 privind Statutul aleşilor locali. De asemenea, obiect al excepţiei
îl constituie, potrivit încheierii de sesizare şi motivării scrise a autorului
excepţiei, şi prevederile „art. I pct. 11 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 97/2008 privind
modificarea şi completarea titlului I al Legii nr.
35/2008 pentru alegerea Camerei Deputaţilor şi a
Senatului şi pentru modificarea şi completarea Legii nr. 67/2004 pentru
alegerea autorităţilor administraţiei publice locale, a Legii administraţiei
publice locale nr. 215/2001 şi a Legii nr. 393/2004 privind Statutul aleşilor
locali", publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 630 din 29 august 2008, dispoziţii
prin care au fost modificate prevederile alin. (1) şi (2) ale art. 12 din
aceeaşi lege - Legea nr. 35/2008. Totodată, obiect al excepţiei de
neconstituţionalitate îl constituie şi cele două ordonanţe criticate -
Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 66/2008 şi Ordonanţa de urgenţă a
Guvernului nr. 97/2008 -, în integralitatea lor.
In ceea ce priveşte modalitatea de formulare a
obiectului excepţiei, Curtea Constituţională observă că, potrivit normelor de
tehnică legislativă, dispoziţiile de modificare şi de completare sunt
încorporate, de la data intrării lor în vigoare, în actul de bază,
identificându-se cu acesta. Ca atare, Curtea reţine că obiectul excepţiei de
neconstituţionalitate îl constituie, în realitate, dispoziţiile art. 11 alin.
(2) lit. e) şi g) şi ale art. 12 alin. (1) şi (2) din Legea nr. 35/2008 pentru
alegerea Camerei Deputaţilor şi a Senatului şi pentru modificarea şi
completarea Legii nr. 67/2004 pentru alegerea autorităţilor administraţiei
publice locale, a Legii administraţiei publice locale nr. 215/2001 şi a Legii
nr. 393/2004 privind Statutul aleşilor locali, publicată în Monitorul Oficial
al României, Partea I, nr. 196 din 13 martie 2008,
astfel cum aceste texte de lege au fost modificate prin art. III din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 66/2008,
respectiv prin art. I pct. 11
din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 97/2008, dar şi cele două ordonanţe
de urgenţă în integralitatea lor.
Textele de lege atacate au în
prezent următoarea redactare:
Art. 11 alin. (2) lit. e) şi g) din Legea nr. 35/2008: „(2)
Delimitarea colegiilor uninominale se face ţinând cont de următoarele reguli:
(...)
e) în municipiul Bucureşti, colegiile uninominale nu
trebuie să depăşească limitele administrativ-teritoriale dintre cele 6
sectoare. In fiecare dintre sectoare se vor delimita colegii uninominale pentru
alegerea Camerei Deputaţilor şi pentru alegerea Senatului cu aplicarea
prevederilor alin. (1) lit. a), prevederile lit. g) urmând să fie aplicate
pentru colegiile uninominale delimitate în interiorul fiecărui sector în parte;
(...)
g) în cadrul unei circumscripţii electorale,
delimitarea colegiilor uninominale pentru alegerea Camerei Deputaţilor şi
pentru alegerea Senatului se face astfel încât mărimea acestora, calculată în
număr de locuitori, să fie de aşa natură încât cel mai mare colegiu uninominal
să fie, de regulă, cu cel mult 30% mai mare decât cel mai mic colegiu
uninominal, în condiţiile în care sunt respectate
prevederile lit. a)-e)."
Art. 12 alin. (1) şi (2): „(1) Prima delimitare şi
numerotare a colegiilor uninominale va fi efectuată prin hotărâre a Guvernului,
conform hotărârii unei comisii parlamentare speciale constituite pe baza
proporţionalităţii reprezentării parlamentare, în termen de maximum 90 de zile
de la intrarea în vigoare a prezentului titlu.
(2) Delimitarea şi numerotarea colegiilor
uninominale se actualizează de către Autoritatea Electorală Permanentă.
Operaţiunea de delimitare se actualizează anual în cazul în care au apărut
modificări în structura, denumirea sau rangul unităţilor
administrativ-teritoriale, precum şi după fiecare recensământ al populaţiei, cu
cel puţin 12 luni înainte de alegerile parlamentare la termen, prin emiterea
unei hotărâri a Autorităţii Electorale Permanente, care se publică în Monitorul
Oficial al României, Partea I."
Normele fundamentale invocate în susţinerea excepţiei
de neconstituţionalitate sunt cele ale art. 16 „Egalitatea în drepturi",
art. 37 „Dreptul de a fi ales", ale art. 62 alin. (1), potrivit cărora „Camera
Deputaţilor şi Senatul sunt alese prin vot universal, egal, direct, secret şi
liber exprimat, potrivit legii electorale" şi ale art. 115 alin. (6),
conform cărora „Ordonanţele de urgenţă nu pot fi adoptate în domeniul
legilor constituţionale, nu pot afecta regimul instituţiilor fundamentale ale
statului, drepturile, libertăţile şi îndatoririle prevăzute de Constituţie,
drepturile electorale şi nu pot viza măsuri de trecere silită a unor bunuri în
proprietate publică."
Examinând criticile de neconstituţionalitate formulate,
Curtea constată că acestea sunt neîntemeiate, urmând a fi respinse pentru cele
ce se vor arăta în continuare.
Din conţinutul excepţiei de neconstituţionalitate
rezultă că autorul acesteia vizează, în principal, două aspecte de
neconstituţionalitate:
1. Primul aspect priveşte controlul de
constituţionalitate a ordonanţelor de urgenţă a Guvernului nr. 66/2008 şi nr.
97/2008, în integralitatea lor, prin raportare la prevederile art. 115 alin.
(6) din Constituţie. In acest sens, se susţine că cele două acte normative,
prin faptul că aduc modificări şi completări, în principal, Legii nr. 35/2008
pentru alegerea Camerei Deputaţilor şi a Senatului şi pentru modificarea şi
completarea Legii nr. 67/2004 pentru alegerea autorităţilor administraţiei
publice locale, a Legii administraţiei publice locale nr. 215/2001 şi a Legii
nr. 393/2004 privind Statutul aleşilor locali, reglementează, în realitate, în
materia drepturilor electorale, ceea ce norma fundamentală invocată interzice.
Potrivit art. 115 alin. (6) din Constituţie: „Ordonanţele
de urgenţă nu pot fi adoptate în domeniul legilor constituţionale, nu pot
afecta regimul instituţiilor fundamentale ale statului, drepturile, libertăţile
şi îndatoririle prevăzute de Constituţie, drepturile electorale şi nu pot viza
măsuri de trecere silită a unor bunuri în proprietate publică."
Curtea Constituţională a examinat recent o critică de
neconstituţionalitate asemănătoare celei formulate în prezentul dosar, cu
prilejul soluţionării, prin Decizia nr. 1.189 din 6 noiembrie 2008, a excepţiei
de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 32 alin. (1) şi (2) din Legea nr.
35/2008 pentru alegerea Camerei Deputaţilor şi a Senatului şi pentru
modificarea şi completarea Legii nr. 67/2004 pentru alegerea autorităţilor
administraţiei publice locale, a Legii administraţiei publice locale nr.
215/2001 şi a Legii nr. 393/2004 privind Statutul aleşilor locali. Cu privire
la invocarea art. 115 alin. (6) din Constituţie, Curtea a statuat prin decizia
menţionată că „se poate deduce că interdicţia adoptării de ordonanţe de urgenţă
este totală şi necondiţionată atunci când menţionează că «nu pot fi adoptate
în domeniul legilor constituţionale» şi că «nu pot viza măsuri de
trecere silită a unor bunuri în proprietate publică». In celelalte domenii
prevăzute de text, ordonanţele de urgenţă nu pot fi adoptate dacă «afectează»,
dacă au consecinţe negative, dar, în schimb, pot fi adoptate dacă, prin
reglementările pe care le conţin, au consecinţe pozitive în domeniile în care
intervin."
Prin aceeaşi decizie Curtea s-a referit şi asupra
conţinutului noţiunii de „drepturi electorale", astfel cum aceasta este
cuprinsă în art. 115 alin. (6) din Constituţie, statuând: „Drepturile
electorale formează o categorie distinctă între drepturile şi libertăţile
cetăţenilor. Deşi drepturile electorale sunt cuprinse în sfera drepturilor şi
libertăţilor prevăzute de Constituţie, legiuitorul constituant a înserat
distinct, alături de acestea, în cuprinsul alin. (6) al art. 115 din Legea
fundamentală, categoria drepturilor electorale pentru a sublinia că acestea se
referă şi la drepturile electorale menţionate de legislaţia
infraconstituţională. Alături de drepturile electorale fundamentale consacrate
de Constituţie se regăsesc şi alte drepturi electorale reglementate prin lege
(dreptul alegătorilor de a face întâmpinări împotriva omisiunilor, a
înscrisurilor greşite sau a oricăror erori din Registrul electoral; dreptul
alegătorilor de a verifica înscrierea în listele electorale, de a face
întâmpinări împotriva omisiunilor, a înscrierilor greşite şi a oricăror erori;
dreptul alegătorilor de a face contestaţie cu privire la listele electorale;
dreptul alegătorilor de a obţine cartea de alegător; dreptul de contestare a candidaturilor;
dreptul candidaţilor de a contesta operaţiunile electorale; dreptul
candidaţilor de a avea acces la mijloacele de informare în masă). Aceste
drepturi sunt drepturi electorale procedurale ce ţin de exercitarea drepturilor
electorale fundamentale ale cetăţenilor (dreptul de vot, dreptul de a fi ales,
dreptul de a alege."
In ceea ce priveşte interdicţia cuprinsă la art. 115
alin. (6) din Constituţie, referitoare la „afectarea"
drepturilor electorale pe calea ordonanţelor de
urgenţă, Curtea a reţinut, prin aceeaşi decizie, că această noţiune „trebuie
examinată cu anumite nuanţări, în special în ce priveşte acele drepturi care
sunt legate de organizarea şi desfăşurarea procesului electoral, ţinând seama
şi de anumite realităţi practice", deoarece „în cadrul duratei procesului
electoral, cuprinzând diverse faze, se impune o corelare a termenelor, în
succesiunea lor, la care operaţiunile electorale să se desfăşoare." Cu
privire la categoria drepturilor electorale, Curtea, cu acel prilej, a reţinut
numai sensul juridic al noţiunii „a afecta", sub diferite nuanţe, cum ar fi: „a suprima", „a aduce
atingere", „a prejudicia", „a vătăma", „a leza", „a antrena
consecinţe negative".
Aşadar, analizând, în acest context, dispoziţiile
Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 66/2008, Curtea constată că acestea nu aduc modificări de natură a
afecta, a aduce prejudicii exercitării drepturilor electorale. Acestea conţin
norme tehnice privind constituirea consiliilor locale, procedura pentru
validarea alegerii primarului şi a preşedintelui consiliului judeţean,
reglementarea modului în care acesta participă la constituirea consiliului
judeţean, precum şi dispoziţii prin care se instituie sau se modifică anumite
termene, în scopul respectării calendarului electoral, în sensul corelării cu
alte asemenea termene prevăzute de legislaţia în materie în vigoare. Cât
priveşte modificarea art. 11 alin. (2) lit. e) şi g) din Legea nr. 35/2008,
Curtea observă că dispoziţiile art. III din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului
nr. 66/2008 aduc lămuriri suplimentare, detaliate asupra modului de delimitare
a colegiilor uninominale, fără a modifica însă voinţa legiuitorului.
Cât priveşte dispoziţiile Ordonanţei de urgenţă a
Guvernului nr. 97/2008, Curtea observă că şi acestea cuprind norme referitoare
la anumite operaţiuni tehnice şi termene specifice desfăşurării procesului
electoral, fără a se denatura intenţia legiuitorului.
In plus, cele două acte normative criticate, aşa cum se
arată în preambulul lor, au fost adoptate în considerarea necesităţii „de a
oferi comisiei parlamentare speciale, constituită pentru delimitarea colegiilor
uninominale, posibilitatea efectivă de a realiza această delimitare în termenul
prevăzut de lege", precum şi în scopul „asigurării unui proces electoral coerent."
Curtea constată totodată că, potrivit art. 62 alin. (1)
din Constituţie, invocat, de altfel, ca fiind încălcat, „Camera Deputaţilor
şi Senatul sunt alese prin vot universal, egal, direct, secret şi liber
exprimat, potrivit legii electorale." Or, potrivit art. 73 alin. (3) lit. a) din Legea fundamentală,
sistemul electoral se reglementează prin lege organică, astfel că asupra Legii
nr. 35/2008, lege organică ce reprezintă sediul materiei în domeniul
exercitării drepturilor electorale, se poate reglementa şi pe calea ordonanţei
de urgenţă, de vreme ce, aşa cum s-a arătat, nu sunt afectate drepturile
electorale.
In concluzie, Curtea nu poate reţine ca fiind
întemeiată critica de neconstituţionalitate referitoare la nesocotirea normelor
fundamentale ale art. 115 alin. (6), actele normative atacate fiind, sub acest
aspect, constituţionale.
2. Cel de-al doilea aspect de neconstituţionalitate
sesizat de autorul excepţiei vizează încălcarea principiului egalităţii
votului, rezultat din prevederile art. 16, art. 37 şi art. 62 alin. (1) din
Constituţie, deoarece, prin modificările aduse art. 11 alin. (2) lit. e) şi g)
şi art. 12 alin. (1) şi (2) din Legea nr. 35/2008, dispoziţiile art. III din
Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 66/2008 şi ale art. I pct. 11 din Ordonanţa de urgenţă a
Guvernului nr. 97/2008 intervin în mod esenţial asupra modalităţii de
delimitare a colegiilor uninominale, reglementate iniţial de Parlament prin
Legea nr. 35/2008, având drept consecinţă încălcarea drepturilor constituţionale invocate.
Pentru a examina aceste critici de
neconstituţionalitate, Curtea apreciază că este util a se lua în considerare,
pe de o parte, conţinutul juridic al dispoziţiilor art. 11 alin. (2) lit. e) şi
g) şi ale art. 12 alin. (1) şi (2) din Legea nr. 35/2008, în redactarea lor
anterioară şi, pe de altă parte, cuprinsul acestora în forma actuală, rezultată
în urma intervenţiei legiuitorului delegat.
Astfel, în redactarea anterioară, textele de lege
criticate aveau următorul conţinut:
Art. 11 alin. (2) lit. e) şi
g): „(2)Delimitarea colegiilor uninominale se face ţinând cont de
următoarele reguli: (...)
e) în municipiul Bucureşti, colegiile uninominale nu
trebuie să depăşească limitele administrativ-teritoriale dintre cele 6
sectoare; (...)
g) în cadrul unei
circumscripţii electorale, delimitarea colegiilor uninominale pentru alegerea
Camerei Deputaţilor şi pentru alegerea Senatului se face astfel încât mărimea
acestora, calculată în număr de locuitori, să fie de aşa natură încât cel mai mare colegiu uninominal să fie cu
cel mult 30% mai mare decât cel mai mic colegiu uninominal, în condiţiile în
care sunt respectate prevederile lit. a)-e)."
Art. 12 alin. (1) şi (2): „(1) Prima delimitare a
colegiilor uninominale va fi efectuată prin hotărâre a Guvernului, conform
hotărârii unei comisii parlamentare speciale constituite pe baza
proportionalitătii reprezentării parlamentare, în termen de maximum 90 de zile
de la intrarea în vigoare a prezentului titlu.
(2) Delimitarea colegiilor uninominale se
actualizează de către Autoritatea Electorală Permanentă. Operaţiunea de
delimitare se actualizează după fiecare recensământ al populaţiei, cu cel puţin
12 luni înainte de alegerile parlamentare la termen, prin emiterea unei
hotărâri a Autorităţii Electorale Permanente, care se publică în Monitorul
Oficial al României, Partea I."
In urma modificărilor aduse, dispoziţiile legale
atacate au în prezent următoarea redactare:
Art. 11 alin. (2) lit. e) şi g): „(2) Delimitarea
colegiilor uninominale se face ţinând cont de următoarele reguli: (...)
e) în municipiul Bucureşti, colegiile uninominale nu
trebuie să depăşească limitele administrativ-teritoriale dintre cele 6
sectoare. In fiecare dintre sectoare se vor delimita colegii uninominale
pentru alegerea Camerei Deputaţilor şi pentru alegerea Senatului cu aplicarea
prevederilor alin. (1) lit. a), prevederile lit. g) urmând să fie aplicate
pentru colegiile uninominale delimitate în interiorul fiecărui sector în parte;
(...)
g) în cadrul unei circumscripţii electorale,
delimitarea colegiilor uninominale pentru alegerea Camerei Deputaţilor şi
pentru alegerea Senatului se face astfel încât mărimea acestora, calculată în
număr de locuitori, să fie de aşa natură încât cel mai mare colegiu uninominal
să fie, de regulă, cu cel mult 30% mai mare decât cel mai mic colegiu uninominal, în condiţiile în care
sunt respectate prevederile lit. a)-e)."
Prevederile art. 11 alin. (1) lit. a), la care face
trimitere art. 11 alin. (2) lit. e), conţin următoarele: „(1) In cadrul
fiecăreia dintre cele 43 de circumscripţii electorale se constituie colegii
uninominale pe baza normei de reprezentare, după cum urmează:
a) numărul colegiilor uninominale pentru Camera
Deputaţilor, respectiv pentru Senat se determină prin raportarea numărului de
locuitori al fiecărei circumscripţii electorale la normele de reprezentare
prevăzute la art. 5 alin. (2) şi (3), la care se adaugă un colegiu de deputat,
respectiv de senator pentru ceea ce depăşeşte jumătatea normei de reprezentare,
fără ca numărul colegiilor de deputat dintr-o circumscripţie electorală să fie
mai mic de 4, iar cel de senator, mai mic de 2."
Art. 11 alin. (2) lit. a)-d), la care se face trimitere
în alin. (2) lit. g) al aceluiaşi articol, prevede următoarele: „(2) Delimitarea colegiilor uninominale se face ţinând cont de următoarele reguli:
a) o circumscripţie electorală poate fi compusă
numai din colegii uninominale întregi;
b) teritoriul cuprins de un colegiu uninominal
trebuie să se afle pe teritoriul unuia şi aceluiaşi judeţ sau al municipiului
Bucureşti;
c) pe teritoriul unei localităţi pot fi delimitate,
de regulă, doar colegii uninominale întregi;
d) un colegiu uninominal poate cuprinde, de regulă,
una sau mai multe localităţi întregi."
Art. 12 alin. (1) şi (2), criticat: „(1) Prima
delimitare şi numerotare a colegiilor uninominale va fi efectuată prin hotărâre a
Guvernului, conform hotărârii unei comisii parlamentare speciale constituite pe
baza proportionalitătii reprezentării parlamentare, în termen de maximum 90 de
zile de la intrarea în vigoare a prezentului
titlu.
(2) Delimitarea şi
numerotarea colegiilor uninominale se
actualizează de către Autoritatea Electorală Permanentă. Operaţiunea de delimitare se
actualizează anual în cazul în care au apărut modificări în structura, denumirea
sau rangul unităţilor administrativ-teritoriale, precum şi după fiecare
recensământ al populaţiei, cu cel puţin 12 luni înainte de alegerile
parlamentare la termen, prin emiterea unei hotărâri a Autorităţii Electorale
Permanente, care se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I."
In opinia autorului excepţiei, inserarea sintagmei „de
regulă" în cuprinsul art. 11 alin. (2) lit. g) are consecinţe grave în
ceea ce priveşte delimitarea, în funcţie de numărul de locuitori, a colegiilor
uninominale pentru alegerea Camerei Deputaţilor şi a Senatului, în sensul
încălcării principiului exercitării dreptului de vot în condiţii democratice şi
de egalitate.
Mai întâi, Curtea reţine că, potrivit art. 62 alin. (1)
din Constituţie, votul este universal, egal, direct, secret şi liber exprimat, potrivit legii electorale. Or, s-a arătat deja că atât Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr.
66/2008, cât şi Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 97/2008 respectă
condiţiile prevăzute de art. 115 alin. (6) din Constituţie, referitoare la
reglementarea pe calea ordonanţei de urgenţă în domeniul drepturilor
electorale. Prin urmare, legea electorală o constituie Legea nr. 35/2008, cu
modificările şi completările ulterioare.
Curtea constată apoi că dispoziţiile art. 11 alin. (2)
lit. g) din Legea nr. 35/2008 se aplică „în condiţiile în care sunt respectate
prevederile lit. a)-e)", texte ce conţin reguli generale referitoare la
modalitatea de stabilire a circumscripţiilor electorale şi de delimitare a
colegiilor uninominale. Prin coroborarea textelor de lege rezultă că
dispoziţiile art. 11 alin. (2) lit. g), în actuala redactare, nu pot avea drept
consecinţă deturnarea voinţei iniţiale a legiuitorului, care este menţinută, în
principiu, prin aplicarea normelor la care se face trimitere în textul de lege
criticat. De altfel, semnificaţia egalităţii votului, garantată de art. 62
alin. (1), coroborat cu art. 16 alin. (1) din Constituţie, are o dublă
accepţiune, şi anume aceea potrivit căreia fiecare alegător are dreptul la un singur
vot pentru alegerea unui deputat, respectiv senator şi că valoarea unui vot
este aceeaşi. In acest sens, Curtea Constituţională s-a pronunţat prin Decizia
nr. 2 din 30 iunie 1992, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 165 din 16 iulie 1992.
Totodată, Curtea constată că expresia „de regulă"
a fost utilizată în cuprinsul Legii nr. 35/2008 în forma sa iniţială,
reflectând de la bun început chiar intenţia Parlamentului, la momentul
adoptării legii şi fără a fi deci o inovaţie a legiuitorului delegat. Un astfel
de exemplu este art. 11 alin. (2) lit. c) şi d), care reglementează regulile
pentru delimitarea colegiilor u n i nom i naIe astfel:
„c) pe teritoriul unei localităţi pot fi
delimitate, de regulă, doar colegii uninominale întregi; d) un colegiu
uninominal poate cuprinde, de regulă, una sau mai multe localităţi
întregi;". Aşadar, legiuitorul însuşi a avut
în vedere relativitatea delimitării colegiilor uninominale, astfel încât
repartizarea populaţiei să se încadreze în anumite limite minimale, respectiv
maximale şi prin aceasta să se asigure reprezentarea tuturor colegiilor în
Parlament. Relevante în acest sens sunt prevederile art. 11 alin. (1) lit. a)
din Legea nr. 35/2008, care dispun: „(1) In cadrul fiecăreia dintre cele 43
de circumscripţii electorale se constituie colegii uninominale pe baza normei
de reprezentare, după cum urmează: a) numărul colegiilor uninominale pentru
Camera Deputaţilor, respectiv pentru Senat se determină prin raportarea
numărului de locuitori al fiecărei circumscripţii electorale la normele de
reprezentare prevăzute la art. 5 alin. (2) şi (3), la care se adaugă un colegiu
de deputat, respectiv de senator pentru ceea ce depăşeşte jumătatea normei de
reprezentare, fără ca numărul colegiilor de deputat dintr-o circumscripţie
electorală să fie mai mic de 4, iar cel de senator, mai mic de 2;".
In plus, Curtea observă că, prin Decizia nr. 305 din 12
martie 2008, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 213 din 20 martie 2008, instanţa de
contencios constituţional a statuat că „delimitarea colegiilor uninominale nu
este decât o operaţiune tehnică la a cărei realizare participă o comisie
parlamentară, ale cărei opţiuni vor fi reglementate printr-o hotărâre a
Guvernului. Ca atare, delimitarea colegiilor electorale nu poate fi confundată
cu sistemul electoral, ale cărui elemente sunt stabilite prin lege. Organizarea
şi executarea acestei legi se fac prin hotărâri ale Guvernului, în temeiul art.
108 alin. (2) din Constituţie."
Prin urmare, nu se poate reţine critica de
neconstituţionalitate potrivit căreia prevederile art. 11 alin. (2) lit. e) şi
g) şi ale art. 12 alin. (1) şi (2) din Legea nr. 35/2008, astfel cum au fost
modificate prin art. III din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 66/2008,
respectiv art. I pct. 11 din Ordonanţa
de urgenţă a Guvernului nr. 97/2008, contravin prevederilor art. 16 alin. (1),
art. 37 şi ale art. 62 alin. (1) din Constituţie. Mai mult, textele de lege
criticate nu privesc dreptul de a fi ales, aşa cum acesta este reglementat de
art. 37 din Legea fundamentală, astfel că aceste norme fundamentale invocate nu
au incidenţă în cauză.
Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art.
146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al
art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr.
47/1992, cu majoritate de voturi
CURTEA CONSTITUŢIONALĂ
In numele legii
DECIDE:
Respinge excepţia de neconstituţionalitate a
dispoziţiilor art. 11 alin. (2) lit. e) şi g) şi ale art. 12 alin. (1) şi (2)
din Legea nr. 35/2008 pentru alegerea Camerei Deputaţilor şi a Senatului şi
pentru modificarea şi completarea Legii nr. 67/2004 pentru alegerea
autorităţilor administraţiei publice locale, a Legii administraţiei publice
locale nr. 215/2001 şi a Legii nr. 393/2004 privind Statutul aleşilor locali,
precum şi a Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 66/2008 pentru modificarea
şi completarea Legii administraţiei publice locale nr. 215/2001 şi a Legii nr.
334/2006 privind finanţarea partidelor politice şi a campaniilor electorale,
precum şi pentru modificarea Legii nr. 35/2008 pentru alegerea Camerei
Deputaţilor şi a Senatului şi pentru modificarea şi completarea Legii nr.
67/2004 pentru alegerea autorităţilor administraţiei publice locale, a Legii
administraţiei publice locale nr. 215/2001 şi a Legii nr. 393/2004 privind
Statutul aleşilor locali şi a Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 97/2008
privind modificarea şi completarea titlului I al Legii nr. 35/2008 pentru alegerea Camerei Deputaţilor şi a
Senatului şi pentru modificarea şi completarea Legii nr. 67/2004 pentru
alegerea autorităţilor administraţiei publice locale, a Legii administraţiei
publice locale nr. 215/2001 şi a Legii nr. 393/2004 privind Statutul aleşilor
locali, în integralitatea lor, excepţie ridicată de Partidul România Mare în
Dosarul nr. 5.446/2/2008 al Curţii de Apel Bucureşti - Secţia a VIII-a
contencios administrativ şi fiscal.
Definitivă şi general obligatorie.
Pronunţată în şedinţa publică din data de 18 noiembrie
2008.
PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE,
prof. univ. dr. IOAN VIDA
Magistrat-asistent,
Claudia-Margareta Krupenschi
OPINIE SEPARATA
privind soluţia de respingere a excepţiei de
neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. III din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 66/2008 şi a
dispoziţiilor art. I pct. 11 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 97/2008
Cu privire la această excepţie
pe care o consider întemeiată, mă voi referi punctual asupra câtorva chestiuni
legate de posibilitatea Guvernului de a emite ordonanţe de urgenţă în domeniul
drepturilor electorale, astfel:
O primă chestiune este tocmai lămurirea noţiunii de „a
afecta", noţiune folosită de legiuitorul constituant în art. 115 alin. (6)
din Constituţia României.
Potrivit textului folosit de legiuitorul constituant
„Ordonanţele de urgenţă nu pot fi adoptate în domeniul legilor constituţionale,
nu pot afecta regimul instituţiilor fundamentale ale statului, drepturile,
libertăţile şi îndatoririle prevăzute de Constituţie, drepturile electorale şi nu pot viza măsuri de trecere silită a
unor bunuri în proprietatea publică".
Este evident că noţiunea de „a afecta" trebuie
lămurită în mod firesc şi natural sub „aspect juridic" şi nu sub aspect
literal.
Curtea Constituţională s-a mai pronunţat prin Decizia
nr. 1.189 din 6 noiembrie 2008 asupra acestui aspect, statuând că sensul
juridic al noţiunii de „a afecta" este acela de „a suprima", „a aduce
atingere", „a prejudicia", „a vătăma", „a leza", „a antrena
consecinţe negative", cu privire la categoria drepturilor electorale.
Apreciez că această interpretare ocoleşte tocmai sensul
juridic al noţiunii de „a afecta" lăsând să se înţeleagă că ori de câte ori, prin ordonanţă de urgenţă, se
îmbunătăţeşte regimul drepturilor electorale, respectiva ordonanţă de urgenţă
este constituţională şi, ori de câte ori prin ordonanţă de urgenţă se
restrânge, se vătămează, se lezează etc. regimul drepturilor electorale,
respectiva ordonanţă de urgenţă este neconstituţională, ceea ce reprezintă un
paradox din cel puţin două motive esenţiale:
a) cine apreciază, de exemplu, că delimitarea
colegiilor uninominale care, potrivit art. III din Ordonanţa de urgenţă a
Guvernului nr. 66/2008 şi art. I pct. 11 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 97/2008, se face
astfel încât „mărimea acestora, calculată în număr de locuitori, să fie de aşa
natură încât cel mai mare colegiu uninominal să fie, de regulă, cu cel mult 30% mai mare decât cel
mai mic colegiu uninominal", reprezintă o
îmbunătăţire a regimului drepturilor electorale sau, dimpotrivă, textul
modificat aduce o restrângere, o vătămare, a regimului acestor drepturi, text
statuat expres în conţinutul Legii nr. 35/2008 art. 11 lit. g), potrivit căruia
„delimitarea colegiilor uninominale se face astfel încât cel mai mare
colegiu uninominal să fie cu cel mult 30% mai mare decât cel mai mic colegiu
uninominal"?;
b) cum explicăm noţiunea de „a afecta" când este
vorba de regimul instituţiilor fundamentale ale statului; putem aprecia şi de
această dată că regimul instituţiilor fundamentale ale statului este
susceptibil de vătămare, de lezare etc, prin ordonanţă de urgenţă a Guvernului?
Este evident că în privinţa regimului instituţiilor
fundamentale ale statului nu putem vorbi de o lezare, vătămare, suprimare etc,
respectiv de o îmbunătăţire pe calea unei ordonanţe de urgenţă a Guvernului, ci
doar de o modificare a acestuia. Prin urmare, sintagma „a afecta", trebuie
explicată prin raportare la adevăratul sens juridic, acela de „a modifica".
Este de altfel şi sensul dorit de legiuitorul
constituant prin interzicerea Guvernului de a legifera şi în domeniul
drepturilor electorale alături de domeniul legilor constituţionale.
Prin dispoziţiile art. 115 alin. (6) din Constituţie,
legiuitorul constituant a dorit în realitate să îşi păstreze exclusivitatea
legiferării în domeniile enumerate, iar prevederea constituţională este perfect
logică, având în vedere tocmai importanţa deosebită a acestor domenii.
Niciun moment legiuitorul constituant nu a intenţionat
să lase Guvernului libertatea de a aprecia asupra dispoziţiilor din legile
organice care reglementează aceste domenii şi de a opera modificări asupra
acestora.
De altfel, potrivit art. 115 alin. (4) din Constituţie,
Guvernul poate adopta ordonanţe de urgenţă numai în situaţii extraordinare „a
căror reglementare nu poate fi amânată", ceea ce presupune fie
inexistenţa reglementării (un vid de reglementare), fie o insuficientă
reglementare; în niciun caz ordonanţa de urgenţă nu se justifică atunci când
Guvernul intenţionează să modifice o prevedere expresă a legii, pentru că
astfel s-ar încălca în mod flagrant dispoziţiile art. 61 alin. (1) din Constituţie, potrivit cărora:
„Parlamentul este unica autoritate legiuitoare a ţării."
Este de reţinut că Legea nr. 35/2008 a fost adoptată
prin asumarea răspunderii Guvernului, fiind prin urmare creaţia acestuia, legea
fiind însă supusă controlului parlamentar.
Prin ordonanţele de urgenţă ale Guvernului nr. 66/2008
şi nr. 97/2008 se modifică tocmai textele de lege care au fost adoptate prin
procedura asumării răspunderii Guvernului, scăpând astfel de sub acest control,
încălcând în mod flagrant prevederile art. 16 alin. (1) din Constituţia
României, potrivit cărora: „Cetăţenii sunt egali în faţa legii şi a autorităţilor
publice, fără privilegii şi fără discriminări", prevederile art. 62 alin.
(1), potrivit cărora: „Camera Deputaţilor şi Senatul sunt alese prin vot
universal, egal, direct, secret şi liber exprimat, potrivit legii
electorale", şi prevederile art. 62 alin. (3), potrivit cărora: „Numărul
deputaţilor şi al senatorilor se stabileşte prin legea electorală, în raport
cu populaţia ţării".
Sunt încălcate, de asemenea, şi prevederile art. 115
alin. (6) din Constituţie, care interzic adoptarea ordonanţei de urgenţă a
Guvernului care să afecteze ori să modifice drepturile electorale, privite atât
ca drepturi fundamentale prevăzute ca atare de dispoziţiile art. 36, 37 şi 38
din Constituţia României, cât şi ca alte drepturi electorale.
De altfel, Curtea Constituţională s-a mai pronunţat în
această materie prin Decizia nr. 544 din 28 iunie 2006, când a soluţionat
excepţia de neconstituţionalitate a Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.
43/2006 privind organizarea şi funcţionarea Curţii de Conturi, excepţie ridicată
direct de Avocatul Poporului în temeiul art. 146 lit. d) teza a doua din
Constituţie, statuând, pe de o parte, că „prin rolul său, Curtea de Conturi
face parte din instituţiile fundamentale ale statului"1) şi, pe de altă parte, că
„reglementarea organizării şi funcţionării Curţii de Conturi prin ordonanţa de
urgenţă a Guvernului contravine prevederilor art. 115 alin. (6) din
Constituţie, conform cărora ordonanţele de urgenţă ale Guvernului nu pot
afecta regimul instituţiilor fundamentale ale statului".
Din cuprinsul acestei decizii a Curţii Constituţionale
se desprinde concluzia că interpretarea corectă a sintagmei „nu pot afecta" are sensul de a nu
modifica într-un fel sau altul regimul juridic al
instituţiilor fundamentale ale statului, în caz contrar nu s-ar putea explica
noţiunea de „a afecta" prin lezare, vătămare, prejudiciere, suprimare etc.
a regimului juridic al acestor instituţii.
O a doua chestiune ce trebuie clarificată priveşte
noţiunea de drepturi electorale.
Se admite, pe de o parte, că drepturile electorale de
care face vorbire art. 115 alin (6) din Constituţie sunt în primul rând
drepturile fundamentale prevăzute ca atare de dispoziţiile art. 36, 37 şi 38
din Constituţia României.
1) Instituţia Curţii
de Conturi este de altfel reglementată din punct de vedere constituţional prin
art. 140 din actuala Constituţie a României.
Pe de altă parte, Curtea a admis prin Decizia nr. 1.189
din 6 noiembrie 2008 că, pe lângă drepturile fundamentale, legea are în vedere
şi alte drepturi electorale, cum ar fi: dreptul alegătorilor de a face
întâmpinări împotriva omisiunilor, a înscrisurilor greşite sau a oricăror erori
din Registrul electoral, dreptul alegătorilor de a face contestaţii cu privire
la listele electorale, dreptul candidaţilor de a avea acces la mijloacele de
informare în masă etc, dar, în opinia Curţii, acestea reprezintă drepturi
electorale procedurale ce ţin de exercitarea drepturilor electorale
fundamentale ale cetăţenilor (dreptul de vot, dreptul de a fi ales, dreptul de
a alege), astfel încât reglementarea acestora pe calea ordonanţei de urgenţă nu
ar afecta drepturile electorale fundamentale.
Curtea a mai reţinut în această decizie că noţiunea
„afectare" „trebuie examinată cu anumite nuanţări, în special în ce
priveşte acele drepturi care sunt legate de organizarea şi desfăşurarea
procesului electoral, ţinând seama şi de anumite realităţi practice",
deoarece, „în cadrul duratei procesului electoral, cuprinzând diverse faze, se impune o
corelare a termenelor, în succesiunea lor, la care operaţiunile electorale să
se desfăşoare".
Dar, oare, modificarea marjei de fluctuaţie stabilite
de legiuitor în cuprinsul art. 11 alin. (2) lit. g) din Legea nr. 35/2008 ca
fiind de maximum 30% a fost dictată de necesitatea „corelării termenelor, în
succesiunea lor, la care operaţiunile electorale să se desfăşoare"?
Apreciez că modificarea marjei de fluctuaţie stabilită
iniţial de legiuitor în cuprinsul art. 11 alin. (2) lit. g) din Legea nr.
35/2008 nu are nicio legătură cu corelarea unor termene în procesul electoral,
ci, dimpotrivă, modifică în mod nepermis chiar voinţa Parlamentului, exprimată
expres în cuprinsul textului modificat.
Cu referire la distincţia care
se face între drepturile materiale şi drepturile procedurale, trebuie făcută
precizarea că, în orice democraţie constituţională, însuşi dreptul material
este afectat în condiţiile în care normele procedurale restrâng posibilitatea
exercitării acestuia şi, în consecinţă, cele două categorii de norme juridice
(de drept material şi de drept procesual) trebuie să coexiste şi să fie
aplicate într-o corelaţie perfectă.
Iată de ce apreciez că indiferent de încadrarea normei
de drept într-o categorie sau alta (drept material sau drept procesual)
acţiunea asupra acesteia prin ordonanţa de urgenţă a Guvernului în domeniile
enunţate de art. 115 alin. (6) din Constituţie nu este permisă.
Insă, chiar şi în ipoteza în care s-ar admite că
modificarea pe calea ordonanţei de urgenţă a Guvernului este permisă în
privinţa aşa-numitelor drepturi electorale procedurale, vom observa că,
în cauza supusă controlului de constituţionalitate, introducerea prin ordonanţa
de urgenţă a Guvernului a sintagmei „de regulă", în cuprinsul art. 11
alin. (2) lit. g) din lege, contravine regulii constituţionale privind
egalitatea votului, care semnifică, pe de o parte, că fiecare alegător are
dreptul la un vot pentru
alegerea unui deputat şi, respectiv, senator, iar pe de altă parte, că puterea
fiecărui vot trebuie să fie egală, aşa cum de altfel, corect, susţine şi
Avocatul Poporului în punctul de vedere transmis Curţii cu privire la această
excepţie.
Tot astfel nu poate fi acreditată ideea că, din punct
de vedere matematic, votul nu poate fi egal din moment ce legiuitorul, la
adoptarea Legii nr. 35/2008, plecând de la realităţile existente, a creat o
marjă de manevră în cuprinsul art. 11 alin. (2) lit. g), statuând că „în cadrul
unei circumscripţii electorale, delimitarea colegiilor uninominale pentru
alegerea Camerei Deputaţilor şi pentru alegerea Senatului se face astfel încât
mărimea acestora, calculată la număr de locuitori, să fie de aşa natură încât
cel mai mare colegiu uninominal să fie cu cel mult 30% mai mare decât cel mai mic colegiu uninominal".
Aşadar, legiuitorul a înţeles că nu se pot delimita
colegiile uninominale în mod absolut egal din punct de vedere matematic şi prin
urmare a oferit posibilitatea legală ca numărul de alegători din fiecare
colegiu uninominal să varieze într-o marjă de maximum 30%, apreciind că în
cadrul acestei marje pot fi îndeplinite şi cerinţele prevăzute de art. 11 alin.
(2) lit. a)-d), la care se face trimitere în alin. (2) lit. g) al aceluiaşi
articol.
De altfel, atunci când legiuitorul a intenţionat să folosească sintagma „de regulă", a
făcut-o chiar în cuprinsul art. 11 alin. (2) lit. c): „pe teritoriul unei
localităţi pot fi delimitate, de regulă, doar
colegii uninominale întregi", şi lit. d): „un colegiu uninominal poate cuprinde, de regulă, una sau mai multe
localităţi întregi", oferind posibilitatea ca
de la regula delimitării de colegii uninominale întregi
pe teritoriul unei localităţi să se poată deroga -
art. 11 alin. (2) lit. c) -, ca şi de la regula includerii în cadrul unui
colegiu uninominal a unora sau mai multor localităţi întregi -art. 11 alin. (2) lit. d).
Posibilitatea derogării de la regulile instituite prin
art. 11 alin. (2) lit. c) şi d) a fost avută în vedere de legiuitor tocmai
pentru a putea fi garantată respectarea regulii impuse de art. 11 alin. (2)
lit. g) din lege, potrivit căreia, „în cadrul unei circumscripţii
electorale, delimitarea colegiilor uninominale pentru alegerea Camerei
Deputaţilor şi pentru alegerea Senatului se face astfel încât mărimea acestora,
calculată în număr de locuitori, să fie de aşa natură încât cel mai mare
colegiu uninominal să fie, de regulă, cu cel mult 30% mai mare decât cel mai
mic colegiu uninominal, în condiţiile în care sunt respectate prevederile lit.
a)- e)", încât concluzia ce se desprinde este că legiuitorul nu a dorit ca de la această regulă
să se poată deroga.
A veni printr-o ordonanţa de urgenţă a Guvernului şi a
statua că de la această marjă (destul de largă) se mai poate deroga reprezintă
o înfrângere a voinţei Parlamentului ca unică autoritate legiuitoare a ţării,
care încalcă prevederile art. 61 alin. (1) din Constituţie.
In sfârşit, întrucât în cele două ordonanţe de urgenţă
se regăsesc şi alte prevederi neconstituţionale, Curtea ar fi trebuit să
procedeze la analizarea acestora în ansamblu şi să facă aplicaţiunea art. 31
alin. (2) din Legea nr. 47/1992.
Judecător,
Petre Lăzăroiu