Decizia Nr.123 din 10.03.2015

referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor pct. 51 din anexa nr. 3 la Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 101/2011 privind reglementarea condiţiilor pentru vânzarea unor imobile, proprietate privată a statului, aflate în administrarea Regiei Autonome „Administraţia Patrimoniului Protocolului de Stat“, a imobilelor proprietatea Regiei Autonome „Administraţia Patrimoniului Protocolului de Stat“, pentru reglementarea situaţiei juridice a unor imobile, pentru reglementarea cheltuielilor de cazare în unele situaţii speciale, precum şi pentru modificarea unor acte normative
ACT EMIS DE: Curtea Constitutionala
ACT PUBLICAT ÎN MONITORUL OFICIAL NR. 315 din 08 mai 2015

Augustin Zegrean	- preşedinte
Valer Dorneanu	- judecător
Petre Lăzăroiu	- judecător
Mircea Ştefan Minea	- judecător
Daniel Marius Morar	- judecător
Mona-Maria Pivniceru	- judecător
Puskás Valentin Zoltán	- judecător
Simona-Maya Teodoroiu	- judecător
Tudorel Toader	- judecător
Valentina Bărbăţeanu	- magistrat-asistent

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Carmen-Cătălina Gliga.1. Pe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a prevederilor pct. 51 din anexa nr. 3 la Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 101/2011 privind reglementarea condiţiilor pentru vânzarea unor imobile, proprietate privată a statului, aflate în administrarea Regiei Autonome „Administraţia Patrimoniului Protocolului de Stat“, a imobilelor proprietatea Regiei Autonome „Administraţia Patrimoniului Protocolului de Stat“, pentru reglementarea situaţiei juridice a unor imobile, pentru reglementarea cheltuielilor de cazare în unele situaţii speciale, precum şi pentru modificarea unor acte normative, excepţie ridicată de Gavril Cornel Sabău şi Mariana Stevar în Dosarul nr. 797/33/2012 al Curţii de Apel Cluj - Secţia a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal şi care constituie obiectul Dosarului nr. 662D/2014 al Curţii Constituţionale.2. La apelul nominal răspunde, pentru autorii excepţiei, domnul avocat Aurel Bujita, în calitate de apărător ales, cu delegaţie depusă la dosarul cauzei. Se constată lipsa celorlalte părţi. Procedura de citare este legal îndeplinită.3. Cauza fiind în stare de judecată, preşedintele Curţii acordă cuvântul apărătorului autorilor excepţiei, care solicită admiterea acesteia, precizând, în esenţă, că există o hotărâre judecătorească definitivă prin care s-a dispus restituirea în natură a unor suprafeţe de teren către autorii excepţiei, suprafeţe aflate în proprietatea privată a statului şi administrarea Regiei Autonome „Administraţia Patrimoniului Protocolului de Stat“. Ulterior, imobilul care include parţial şi aceste suprafeţe a fost propus spre vânzare prin Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 101/2011, deşi art. 1 din aceeaşi ordonanţă de urgenţă prevede că pot fi vândute potrivit prevederilor ordonanţei de urgenţă menţionate doar imobilele a căror situaţie juridică este clarificată şi nu sunt grevate de sarcini. Depune la dosar un raport de expertiză tehnică topografică.4. Reprezentantul Ministerului Public consideră că prevederile pct. 51 din anexa nr. 3 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 101/2011 sunt constituţionale în măsura în care suprafaţa de teren aferentă imobilului propus spre vânzare nu se suprapune cu cea asupra căreia, prin hotărâre judecătorească definitivă şi irevocabilă, a fost reconstituit dreptul de proprietate al autorilor excepţiei de neconstituţionalitate. În acelaşi timp, remarcă faptul că, pentru evitarea confuziilor, ar fi fost util ca suprafeţele de teren menţionate de textul de lege criticat să fi fost identificate în mod inechivoc, prin numerele de carte funciară corespunzătoare, numerele cadastrale sau numerele topografice.CURTEA,având în vedere actele şi lucrările dosarului, constată următoarele:5. Prin Încheierea din 23 mai 2014, pronunţată în Dosarul nr. 797/33/2012, Curtea de Apel Cluj - Secţia a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor pct. 51 din anexa nr. 3 la Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 101/2011 privind reglementarea condiţiilor pentru vânzarea unor imobile, proprietate privată a statului, aflate în administrarea Regiei Autonome „Administraţia Patrimoniului Protocolului de Stat“, a imobilelor proprietatea Regiei Autonome „Administraţia Patrimoniului Protocolului de Stat“, pentru reglementarea situaţiei juridice a unor imobile, pentru reglementarea cheltuielilor de cazare în unele situaţii speciale, precum şi pentru modificarea unor acte normative, excepţie ridicată de Gavril Cornel Sabău şi Mariana Stevar într-o cauză având ca obiect soluţionarea unei cereri de obligare a Guvernului la emiterea unei hotărâri prin care să se constituie ca rezervă şi să se pună la dispoziţia Comisiei locale de aplicare a Legii nr. 18/1991 a comunei Apahida anumite suprafeţe de teren.6. În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate autorii acesteia arată că au obţinut o hotărâre judecătorească prin care Comisia locală de aplicare a Legii nr. 18/1991 a comunei Apahida şi Comisia judeţeană pentru aplicarea Legii nr. 18/1991 Cluj au fost obligate la emiterea titlului de proprietate şi la punerea în posesie pentru anumite suprafeţe de teren. Precizează că, în prezent, statul român deţine dreptul de proprietate privată asupra acelor terenuri, iar Regia Autonomă „Administraţia Patrimoniului Protocolului de Stat“ (R.A.-A.P.P.S.) deţine dreptul de administrare. Prin Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 101/2011 s-a stabilit vânzarea la licitaţie a terenurilor în cauză, evidenţiate în textul de lege criticat, respectiv pct. 51 din anexa nr. 3 la ordonanţa de urgenţă menţionată. Arată că există o contradicţie între normele cuprinse în acelaşi act normativ, întrucât art. 1 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 101/2011 prevede că pot fi vândute în condiţiile ordonanţei de urgenţă doar imobilele proprietate privată a statului, aflate în administrarea R.A.-A.P.P.S., care au situaţia juridică clarificată şi nu sunt grevate de sarcini. Susţin autorii excepţiei că dispunerea vânzării la licitaţie a unui imobil asupra căruia o instanţă de judecată a dispus reconstituirea dreptului de proprietate în favoarea unui particular încalcă dispoziţiile art. 44 din Constituţie şi ale art. 1 din Primul Protocol adiţional la Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale. Invocă Hotărârea din 21 iulie 2005 pronunţată de Curtea Europeană a Drepturilor Omului în Cauza Străin şi alţii împotriva României referitoare la vânzarea de către stat a imobilului revendicat de reclamanţi, refuzându-le, aşadar, restituirea acestuia, deşi exista o hotărâre judecătorească de admitere a acestei pretenţii. De asemenea, menţionează şi Hotărârea din 1 decembrie 2005 pronunţată în Cauza Păduraru împotriva României prin care Curtea Europeană a Drepturilor Omului a statuat că imposibilitatea proprietarului unui bun, având dreptul recunoscut printr-o hotărâre judecătorească, de a intra în posesia bunului respectiv constituie o privare de proprietate realizată cu încălcarea art. 1 din Primul Protocol adiţional la Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale.7. Curtea de Apel Cluj - Secţia a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal observă că autorii excepţiei susţin că ar exista o identitate, cel puţin parţială, între imobilul cu privire la care li s-a reconstituit dreptul de proprietate şi imobilul în privinţa căruia s-a propus scoaterea la vânzare pe considerentul că ar face parte din proprietatea privată a statului, imobil menţionat la pct. 51 din anexa nr. 3 la Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 101/2011. Ca atare, instanţa apreciază că textul de lege criticat este neconstituţional în măsura în care se constată că reclamanţilor li s-a recunoscut dreptul de proprietate asupra unui imobil, iar acesta se regăseşte înscris pe lista celor propuse a fi scoase la vânzare în condiţiile ordonanţei de urgenţă amintite.8. Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.9. Avocatul Poporului arată că dispoziţiile art. 44 din Constituţie trebuie interpretate extensiv, în acord cu art. 1 din primul Protocol adiţional la Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale care foloseşte sintagma „respectarea bunurilor“, aceasta putând acoperi atât bunurile actuale, cât şi valori patrimoniale, inclusiv creanţe, în virtutea cărora reclamantul poate pretinde că are cel puţin o speranţă legitimă de a beneficia de un drept de proprietate. Or, având în vedere că autorilor excepţiei li s-a recunoscut printr-o hotărâre judecătorească dreptul de proprietate asupra imobilului menţionat în textul de lege criticat, Avocatul Poporului consideră că se încalcă dreptul de proprietate privată. În consecinţă, apreciază că dispoziţiile pct. 51 din anexa nr. 3 la Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 101/2011 sunt neconstituţionale în măsura în care se constată că reclamanţilor li s-a recunoscut dreptul de proprietate asupra unui imobil, iar acesta se regăseşte înscris pe lista celor propuse a fi scoase la vânzare întrucât ar aparţine proprietăţii private a statului.10. Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului şi Guvernul nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.CURTEA,examinând încheierea de sesizare, punctul de vedere al Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, susţinerile apărătorului autorilor excepţiei, înscrisurile depuse, concluziile procurorului, dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele:11. Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate.12. Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie prevederile pct. 51 din anexa nr. 3 la Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 101/2011 privind reglementarea condiţiilor pentru vânzarea unor imobile, proprietate privată a statului, aflate în administrarea Regiei Autonome „Administraţia Patrimoniului Protocolului de Stat“, a imobilelor proprietatea Regiei Autonome „Administraţia Patrimoniului Protocolului de Stat“, pentru reglementarea situaţiei juridice a unor imobile, pentru reglementarea cheltuielilor de cazare în unele situaţii speciale, precum şi pentru modificarea unor acte normative, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 851 din 30 noiembrie 2011, astfel cum a fost modificată prin art. I pct. 20 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 15/2013, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 154 din 22 martie 2013. Anexa nr. 3 cuprinde Lista imobilelor din domeniul privat al statului, aflate în administrarea Regiei Autonome „Administraţia Patrimoniului Protocolului de Stat“ şi a imobilelor proprietate proprie, propuse în vederea vânzării, iar la pct. 51 din aceasta figurează următoarele:

Nr. crt.	Poz. HG	Denumirea imobilului şi adresa	Teren aferent rămas (mp)
(...)	(...)	(...)	(...)
SUCURSALA PENTRU REPREZENTARE ŞI PROTOCOL „VICTORIA“ CLUJ-NAPOCA
(...)	(...)	(...)	(...)
51	74	Complex agroindustrial „Apahida“ din comuna Apahida, Str. Libertăţii nr. 1, judeţul Cluj, cu terenul aferent, compus din: grup social; atelier preparate carne; atelier pentru lactate; bloc cu 12 apartamente; grajd taurine nr. 3; grajd taurine nr. 4; hală creştere pui; grajd comun; grajd pentru porcine la îngrăşat; grajd maternitate scroafe + tineret; tabără vară pentru porcine; magazie cereale; bucătărie furaje; filtru sanitar; magazie cereale 1.000 t; centrală termică; fânar; pătule pentru porumb; siloz suprafaţă 2.000 mp; depozit îngrăşăminte; pătule circulare pentru porumb; remize maşini + tractoare; atelier mecanic; şopron îngrăşăminte chimice; platformă betonată; împrejmuire beton	41.562,00

13. În opinia autorilor excepţiei, sunt nesocotite dispoziţiile art. 44 - „Dreptul de proprietate privată“ din Constituţie, prevederile art. 6 paragraful 1 din Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale, care consacră dreptul la un proces echitabil, şi cele ale art. 1 din Primul Protocol adiţional la aceeaşi convenţie referitoare la protecţia proprietăţii.14. Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea reţine că litigiul în cadrul căruia a fost ridicată are ca obiect cererea autorilor acesteia de obligare a Guvernului la emiterea unei hotărâri prin care să constituie ca rezervă şi să pună la dispoziţia Comisiei locale de aplicare a Legii nr. 18/1991 a comunei Apahida o serie de terenuri, corespunzătoare anumitor parcele. Autorii excepţiei invocă, în motivarea acestei cereri, Decizia nr. 477/R/2005 din 26 aprilie 2005, prin care Tribunalul Cluj - Secţia civilă a dispus restituirea în natură a unor terenuri şi acordarea de despăgubiri în favoarea autorilor excepţiei (reclamanţi-recurenţi în cauză) pentru alte terenuri în legătură cu care a constatat că nu pot fi restituite în natură.15. În ce priveşte terenurile pentru care s-a dispus restituirea în natură, autorii excepţiei susţin că cel puţin unele parcele dintre cele enumerate de instanţă în dispozitivul hotărârii menţionate ar corespunde celor pe care este amplasat Complexul agroindustrial „Apahida“, imobil compus dintr-o serie de construcţii şi terenul aferent şi care, la momentul pronunţării de către Tribunalul Cluj a deciziei mai sus menţionate, figura pe lista celor aflate în proprietatea privată a statului şi administrate de R.A.-A.P.P.S. (pct. 78 - în prezent, pct. 74 - din anexa nr. 4 la Hotărârea Guvernului nr. 60/2005 privind organizarea şi funcţionarea Regiei Autonome „Administraţia Patrimoniului Protocolului de Stat“, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 105 din 1 februarie 2005).16. Ulterior rămânerii definitive şi irevocabile a deciziei instanţei, Complexul agroindustrial Apahida a fost inclus pe lista imobilelor propuse spre a fi vândute la licitaţie, imobile aflate în proprietatea privată a statului şi administrate de R.A.-A.P.P.S., în ideea degrevării bugetului statului de cheltuielile implicate de administrarea unor bunuri imobile. Ca atare, în prezent, imobilul în discuţie apare înscris la pct. 51 din anexa nr. 3 la Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 101/2011, contestat în cauza de faţă.17. Curtea Constituţională reţine că, din documentele aflate la dosarul cauzei, rezultă că suprafaţa pentru care se solicită punerea în posesie şi emiterea titlului de proprietate are 5,4612 ha, iar suprafaţa terenului aferent Complexului agroindustrial „Apahida“ este de 4,1562 ha. Totodată, Curtea observă că în dispozitivul Deciziei Tribunalului Cluj nr. 477/R/2005 sunt enumerate terenurile (parcelele) pentru care se dispune restituirea în natură, fiind individualizate prin numere topografice, potrivit celor constatate printr-o expertiză tehnică efectuată în cursul procesului, printre acestea numărându-se şi cele pentru care autorii cer punerea la dispoziţie a Comisiei locale de fond funciar (trei parcele). În schimb, în dosarul în soluţionarea căruia a fost ridicată prezenta excepţie, R.A.-A.P.P.S., intervenientă în interes propriu, susţine, printre altele, că imobilul în litigiu, respectiv complexul agro-industrial Apahida, nu se identifică, nici ca suprafaţă, nici ca numere topografice, cu suprafeţele solicitate.18. În acest context, Curtea Constituţională subliniază că nu are competenţa de a examina situaţia de fapt şi de a verifica în ce măsură afirmaţiile părţilor sunt reale sub aspectul întinderii dreptului de proprietate în discuţie. Or, în cauza de faţă, pretinsa neconstituţionalitate a textului de lege criticat este motivată exclusiv din perspectiva unor împrejurări concrete, individualizate la speţa aflată pe rolul instanţei de contencios administrativ, generate de incertitudinea existentă cu privire la amplasarea suprafeţelor de teren în litigiu. Clarificarea aspectelor de fapt revine instanţelor judecătoreşti, instanţa de contencios constituţional fiind învestită prin Legea fundamentală cu competenţa de a aprecia asupra concordanţei dintre prevederile legilor şi ordonanţelor şi dispoziţiile ori principiile constituţionale. Verificarea constituţionalităţii textelor de lege supuse controlului de constituţionalitate se realizează prin raportare la Legea fundamentală, aceasta constituind reperul faţă de care, în virtutea rolului său constituţional, Curtea poate examina constituţionalitatea textelor de lege ce formează obiect al excepţiei. Dacă ar exercita controlul de constituţionalitate prin prisma situaţiilor de fapt particulare, specifice fiecărui litigiu aflat pe rolul instanţelor judecătoreşti în cursul soluţionării cărora se ridică excepţii de neconstituţionalitate, Curtea Constituţională ar nesocoti principiul separaţiei puterilor în stat, substituindu-se instanţei de judecată şi riscând să realizeze, astfel, o intruziune în atributele autorităţii judecătoreşti.19. În consecinţă, astfel motivată, prezenta excepţie de neconstituţionalitate apare ca inadmisibilă, urmând să fie respinsă ca atare.20. Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi,CURTEA CONSTITUŢIONALĂÎn numele legiiDECIDE:Respinge, ca inadmisibilă, excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor pct. 51 din anexa nr. 3 la Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 101/2011 privind reglementarea condiţiilor pentru vânzarea unor imobile, proprietate privată a statului, aflate în administrarea Regiei Autonome „Administraţia Patrimoniului Protocolului de Stat“, a imobilelor proprietatea Regiei Autonome „Administraţia Patrimoniului Protocolului de Stat“, pentru reglementarea situaţiei juridice a unor imobile, pentru reglementarea cheltuielilor de cazare în unele situaţii speciale, precum şi pentru modificarea unor acte normative, excepţie ridicată de Gavril Cornel Sabău şi Mariana Stevar în Dosarul nr. 797/33/2012 al Curţii de Apel Cluj - Secţia a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal.Definitivă şi general obligatorie.Decizia se comunică Curţii de Apel Cluj - Secţia a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal şi se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.Pronunţată în şedinţa din data de 10 martie 2015.PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALEAUGUSTIN ZEGREANMagistrat-asistent,Valentina Bărbăţeanu