DECIZIE Nr.
1215 din 18 decembrie 2007
referitoare la exceptia de
neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 22 alin. (1) si (5) din Legea nr.
10/2001 privind regimul juridic al unor imobile preluate in mod abuziv in
perioada 6 martie 1945 - 22 decembrie 1989
ACT EMIS DE:
CURTEA CONSTITUTIONALA
ACT PUBLICAT IN:
MONITORUL OFICIAL NR. 60 din 25 ianuarie 2008
Ioan Vida - preşedinte
Nicolae Cochinescu -judecător
Aspazia Cojocaru -judecător
Acsinte Gaspar -judecător
Petre Ninosu -judecător
Ion Predescu -judecător
Puskas Valentin Zoltan -judecător
Tudorel Toader -judecător
Augustin Zegrean -judecător
Ion Tiucă - procuror
Mihaela Senia Costinescu - magistrat-asistent
Pe rol se află soluţionarea excepţiei de
neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 22 alin. (1)şi (5) din Legea nr.
10/2001 privind regimul juridic al unor imobile preluate în mod abuziv în
perioada 6 martie 1945 - 22 decembrie 1989, excepţie ridicată de Anita Schmidtîn Dosarul nr. 1.818/62/2007 al
Tribunalului Braşov - Secţia civilă.
La apelul nominal se prezintă consilierul juridic al
Primăriei Comunei Târlungeni - judeţul Braşov, doamna Eva Pîrvan-Szekely,
lipsind celelalte părţi, faţă de care procedura de citare a fost legal
îndeplinită.
Partea prezentă susţine netemeinicia excepţiei de
neconstituţionalitate, arătând că dispoziţiile de lege criticate prevăd un
termen de decădere, cu toate consecinţele juridice ce
decurg din nerespectarea lui.
Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de
respingere a excepţiei de neconstituţionalitate ca neîntemeiată.
CURTEA,
având în vedere actele si lucrările dosarului, retine
următoarele:
Prin Incheierea din 14 iunie
2007, pronunţată în Dosarul nr. 1.818/62/2007, Tribunalul Braşov - Secţia
civilă a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a
dispoziţiilor art. 22 alin. (1) şi (5) din Legea nr. 10/2001 privind regimul
juridic al unor imobile preluate în mod abuziv
în perioada 6 martie 1945-22 decembrie 1989, excepţie
ridicată de Anita Schmidt.
In motivarea excepţiei de neconstituţionalitate autorul acesteia arată că textele de lege criticate instituie o
discriminare între foştii proprietari ai imobilelor preluate abuziv care au
depus notificările în vederea restituirii acestora în termenul legal,
beneficiind în consecinţă de măsurile reparatorii, şi aceia care nu au
respectat termenul. Acest fapt conduce, în opinia autorului excepţiei, şi la o
încălcare a principiului constituţional al garantării şi ocrotirii proprietăţii
private, afectând însăşi substanţa dreptului de proprietate. De asemenea, mai
susţine că procedura administrativă instituită prin prevederile art. 21 alin.
(1) şi (5) din Legea nr.10/2001 este o jurisdicţie specială administrativă
facultativă, aşa cum rezultă din art. 21 alin. (4) din Legea fundamentală,
astfel încât nerespectarea termenului de depunere a notificării nu ar trebui să
constituie, în fapt, o negare a accesului liber la justiţie.
Tribunalul Braşov - Secţia civilă apreciază excepţia de neconstituţionalitate ca fiind neîntemeiată.
In conformitate cu dispoziţiile art. 30 alin. (1) din
Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată preşedinţilor celor
două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi
formula punctele de vedere cu privire la excepţia de neconstituţionalitate.
Guvernul consideră că
excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată, invocând în acest sens
jurisprudenţa Curţii Constituţionale în materie.
Avocatul Poporului apreciază
că prevederile de lege sunt constituţionale, deoarece exercitarea unui drept de
către titularul său nu poate avea loc decât într-un anumit cadru, stabilit de
legiuitor, cu respectarea anumitor exigenţe, între care şi reglementarea unor
termene, după a căror expirare valorificarea respectivului drept nu mai este
posibilă.
Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere cu privire la excepţia de
neconstituţionalitate.
CURTEA,
examinând încheierea de sesizare, punctele de vedere
ale Guvernului şi Avocatului Poporului, raportul întocmit de
judecătorul-raportor, susţinerile părţii prezente, concluziile procurorului,
dispoziţiile de lege criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum
şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele:
Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este
competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit.d) din Constituţie, ale art. 1
alin.(2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze
excepţia de neconstituţionalitate.
Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl
reprezintă dispoziţiile art. 22 alin. (1) şi (5) din Legea nr. 10/2001 privind
regimul juridic al unor imobile preluate în mod abuziv în perioada 6 martie
1945-22 decembrie 1989, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 798 din 2 septembrie 2005,
dispoziţii care au următorul conţinut:
„(1) Persoana îndreptăţită va notifica în termen de
6 luni de la data intrării în vigoare a prezentei legi persoana juridică
deţinătoare, solicitând restituirea în natură a imobilului. In cazul în care
sunt solicitate mai multe imobile, se va face câte o notificare pentru fiecare
imobil.[...]
(5) Nerespectarea termenului de 6 luni prevăzut pentru trimiterea notificării atrage pierderea dreptului de
a solicita în justiţie măsuri reparatorii în natură sau prin echivalent."
In opinia autorului excepţiei de neconstituţionalitate,
prevederile legale criticate contravin dispoziţiilor constituţionale cuprinse
în art. 16 alin. (1) care consacră egalitatea în faţa legii şi a autorităţilor
publice, art. 20 alin. (1) referitoare la tratatele internaţionale privind
drepturile omului, art. 21 alin. (1) şi (4) privind accesul liber la justiţie
şi caracterul facultativ şi gratuit al jurisdicţiilor speciale administrative
şi ale art. 44 alin. (1) şi (2) referitoare la garantarea şi ocrotirea
dreptului de proprietate şi a proprietăţii private.
De asemenea, se mai invocă şi încălcarea prevederilor
art. 1 paragraful 1 din primul Protocol adiţional la Convenţia pentru apărarea
drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale.
Examinând excepţia de neconstituţionalitate a
dispoziţiilor art. 22 alin. (1)şi (5) din Legea nr. 10/2001, Curtea constată
că, asupra constituţionalităţii soluţiilor legislative consacrate de acestea,
s-a mai pronunţat, de exemplu, prin Decizia nr. 50/2007, publicată în Monitorul
Oficial al României, Partea I, nr. 174 din 13 martie 2007. Cu acel prilej, Curtea a reţinut, în
esenţă, că, „potrivit dispoziţiilor art. 44 alin. (1) teza a doua din
Constituţie, exercitarea dreptului de proprietate trebuie să se facă în
limitele legii. Legiuitorul ordinar este aşadar competent să stabilească cadrul
juridic pentru exercitarea acestuia, instituind limitări rezonabile în
valorificarea ca drept subiectiv garantat, în aşa fel încât să nu vină în
coliziune cu interesele generale sau cu interesele particulare legitime ale
altor subiecte de drept".
De asemenea, Curtea a mai reţinut că dispoziţiile
criticate se aplică în mod egal tuturor subiectelor de drept aflate în aceeaşi
situaţie juridică, fără nicio discriminare pe considerente arbitrare.
Intrucât nu au intervenit elemente noi, de natură să
determine reconsiderarea jurisprudenţei Curţii Constituţionale, atât soluţia,
cât şi considerentele cuprinse în deciziile anterioare îşi păstrează
valabilitatea şi în cauza de faţă.
Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art.
146 lit.d) şi al art. 147 alin.(4) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al
art. 11 alin. (1) lit.A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992,
CURTEA CONSTITUŢIONALĂ
In numele legii
DECIDE:
Respinge excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor
art. 22 alin. (1) şi (5) din Legea nr. 10/2001 privind regimul juridic al unor
imobile preluate în mod abuziv în perioada 6 martie 1945-22 decembrie 1989,
excepţie ridicată de Anita Schmidt în Dosarul nr. 1.818/62/2007 al Tribunalului
Braşov - Secţia civilă.
Definitivă şi general obligatorie.
Pronunţată în şedinţa publică din data de 18 decembrie 2007.
PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE,
prof. univ. dr. IOAN VIDA
Magistrat-asistent,
Mihaela Senia Costinescu