DECIZIE Nr.
1187 din 6 noiembrie 2008
referitoare la exceptia de
neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 16 alin. (1) lit. b), e) si f) din
Ordonanta Guvernului nr. 17/2002 privind stabilirea perioadelor de conducere si
a perioadelor de odihna ale conducatorilor vehiculelor care efectueaza transporturi
rutiere si organizarea timpului de munca al lucratorilor mobili in transportul
rutier de marfuri si persoane
ACT EMIS DE:
CURTEA CONSTITUTIONALA
ACT PUBLICAT IN:
MONITORUL OFICIAL NR. 823 din 8 decembrie 2008
Ioan Vida - preşedinte
Nicolae Cochinescu
-judecător
Acsinte Gaspar -judecător
Ion Predescu -judecător
Petre Lăzăroiu -judecător
Puskas Valentin Zoltan -judecător
Tudorel Toader -judecător
Augustin Zegrean -judecător
Simona Ricu - procuror
Mihai Paul Cotta - magistrat-asistent
Pe rol se află soluţionarea excepţiei de
neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 16 alin. (1) lit. b), e) şi f) din
Ordonanţa Guvernului nr. 17/2002 privind stabilirea perioadelor de conducere şi a perioadelor de odihnă ale
conducătorilor vehiculelor care efectuează transporturi rutiere şi organizarea
timpului de muncă al lucrătorilor mobili în transportul rutier de mărfuri şi
persoane, excepţie ridicată de Societatea Comercială „Nicomagna" - S.R.L.
în Dosarul nr. 8.726/212/2007 al Tribunalului Constanţa - Secţia comercială,
contencios-administrativ şi fiscal.
La apelul nominal lipsesc părţile, faţă de care
procedura de citare a fost legal îndeplinită.
Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de
respingere a excepţiei de neconstituţionalitate ca inadmisibilă, deoarece Curtea
Constituţională nu are competenţa de a se pronunţa asupra unor dispoziţii
legale care nu mai sunt în vigoare.
CURTEA,
având în vedere actele şi lucrările dosarului, reţine
următoarele:
Prin Incheierea din 23 aprilie 2008, pronunţată în
Dosarul nr. 8.726/212/2007, Tribunalul Constanţa - Secţia comercială,
contencios-administrativ şi fiscal a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia
de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 16 alin. (1) lit. b), e) şi f)
din Ordonanţa Guvernului nr. 17/2002, excepţie ridicată de Societatea
Comercială „Nicomagna" - S.R.L. în cauza ce are ca obiect judecarea
plângerii contravenţionale formulate de autorul excepţiei.
In motivarea excepţiei de neconstituţionalitate autorul acesteia susţine că dispoziţiile art. 16 alin. (1) lit. b),
e) şi f) din Ordonanţa Guvernului nr. 17/2002 sunt neconstituţionale în raport
cu prevederile art. 23 alin. (12) şi art. 45 din Constituţie. Din criticile
prezentate în motivarea excepţiei rezultă că autorul acesteia arată că
sancţiunea cu amenda contravenţională este aplicabilă operatorului de
transport, iar nu conducătorului auto, în raport cu unele dintre obligaţiile
acestuia prevăzute la art. 10 din ordonanţă. Totodată, consideră că prin
sancţionarea unor fapte faţă de care societatea comercială nu poate avea
calitatea de contravenient se afectează activitatea economică a persoanei
juridice.
Tribunalul Constanţa - Secţia comercială,
contencios-administrativ şi fiscal consideră că
excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată, dispoziţiile legale
criticate fiind justificate de raportul de prepuşenie existent între operatorul
auto şi angajatul acestuia.
Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr.
47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată preşedinţilor celor două
Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi
formula punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.
Avocatul Poporului apreciază
că, textul de lege criticat nemaifiind în vigoare, excepţia este inadmisibilă.
Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului şi
Guvernul nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.
CURTEA,
examinând încheierea de
sesizare, punctul de vedere al Avocatului Poporului, raportul întocmit de
judecatorul-raportor, concluziile procurorului, dispoziţiile legale criticate,
raportate la prevederile
Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele:
Curtea Constituţională a fost
legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din
Constituţie, ale art. 1 alin. (2), art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze excepţia de
neconstituţionalitate.
Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl
constituie dispoziţiile art. 16 alin. (1) lit. b), e) şi f) din Ordonanţa
Guvernului nr. 17/2002 privind stabilirea perioadelor de conducere şi a
perioadelor de odihnă ale conducătorilor vehiculelor care efectuează
transporturi rutiere şi organizarea timpului de muncă al lucrătorilor mobili în
transportul rutier de mărfuri şi persoane, publicată în Monitorul Oficial al
României, Partea I, nr. 94 din
2 februarie 2002, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 466/2003,
publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 837 din 25 noiembrie 2003, astfel cum au fost modificate aceste
dispoziţii prin articolul unic pct. 9 din Legea nr. 335/2005 privind aprobarea
Ordonanţei Guvernului nr. 55/2005 pentru modificarea şi completarea Ordonanţei
Guvernului nr. 17/2002 privind stabilirea perioadelor de conducere şi a
perioadelor de odihnă ale conducătorilor vehiculelor care efectuează
transporturi rutiere, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1.101 din 7 decembrie 2005.
In susţinerea excepţiei de neconstituţionalitate,
autorul acesteia apreciază că dispoziţiile legale criticate contravin
prevederilor constituţionale ale art. 23 alin. (12) privind libertatea
individuală şi ale art. 45 privind libertatea economică.
Examinând excepţia de
neconstituţionalitate, Curtea constată următoarele:
Anterior sesizării Curţii Constituţionale, Ordonanţa
Guvernului nr. 17/2002 a fost abrogată prin art. 13 din Ordonanţa Guvernului
nr. 37/2007 privind stabilirea cadrului de aplicare a regulilor privind
perioadele de conducere, pauzele şi perioadele de odihnă ale conducătorilor
auto şi utilizarea aparatelor de înregistrare a activităţii acestora, publicată
în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 565 din 16 august 2007, fără ca soluţia legislativă criticată
să fi fost preluată de noua reglementare. Astfel, în conformitate cu
dispoziţiile art. 29 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea şi
funcţionarea Curţii Constituţionale, pot forma obiect al controlului de
constituţionalitate numai legile şi ordonanţele în vigoare ori dispoziţiile
dintr-o lege sau ordonanţă în vigoare.
In consecinţă, având în vedere că dispoziţia legală
criticată nu mai este în vigoare, în cauză devin incidente dispoziţiile art. 29
alin. (1) din Legea nr. 47/1992, excepţia de neconstituţionalitate fiind
inadmisibilă.
Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 146 lit.
d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al art. 11
alin. (1) lit. A. d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992,
CURTEA CONSTITUŢIONALĂ
In numele legii
DECIDE:
Respinge, ca fiind inadmisibilă, excepţia de
neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 16 alin. (1) lit. b), e) şi f) din
Ordonanţa Guvernului nr. 17/2002 privind stabilirea perioadelor de conducere şi
a perioadelor de odihnă ale conducătorilor vehiculelor care efectuează transporturi
rutiere şi organizarea timpului de muncă al lucrătorilor mobili în transportul
rutier de mărfuri şi persoane, excepţie ridicată de Societatea Comercială
„Nicomagna" - S.R.L. în Dosarul nr. 8.726/212/2007 al Tribunalului
Constanţa - Secţia comercială, contencios-administrativ şi fiscal.
Definitivă şi general obligatorie.
Pronunţată în şedinţa publică din data de 6 noiembrie
2008.
PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE,
prof. univ. dr. IOAN VIDA
Magistrat-asistent,
Mihai Paul Cotta