DECIZIE Nr.
1186 din 13 decembrie 2007
referitoare la exceptia de
neconstitutionalitate a prevederilor art. 7 alin. (1) si (5) si ale art. 28
alin. (1) din Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004
ACT EMIS DE:
CURTEA CONSTITUTIONALA
ACT PUBLICAT IN:
MONITORUL OFICIAL NR. 62 din 28 ianuarie 2008
Acsinte Gaspar -
preşedinte
Nicolae Cochinescu -judecător
Aspazia Cojocaru -judecător
Ion Predescu -judecător
Puskas Valentin Zoltan -judecător
Augustin Zegrean -judecător
Simona Ricu - procuror
Valentina Bărbăţeanu - magistrat-asistent
Pe rol se află soluţionarea excepţiei de
neconstituţionalitate a prevederilor art. 7 alin. (1) şi (5) şi ale art. 28
alin. (1) din Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004, excepţie
ridicată de Asociaţia „Camera Naţională a Taximetriştilor din România" în
Dosarul nr. 1.062/91/2007 (număr în format vechi 455/C+C/2007) al Tribunalului
Vrancea - Secţia comercială şi de contencios administrativ şi fiscal.
La apelul nominal răspunde,
pentru partea Consiliul Local al Municipiului Focşani, domnul Eduard Marian
Coharnă, consilier juridic cu delegaţie la dosar. Se constată lipsa autorului
excepţiei şi a celorlalte părţi, faţă de care procedura de citare a fost legal
îndeplinită.
Cauza fiind în stare de judecată, preşedintele Curţii
acordă cuvântul reprezentantului părţii prezente. Acesta pune concluzii de
respingere ca neîntemeiată a excepţiei de neconstituţionalitate, arătând că, în
opinia sa, toate textele de lege criticate au fost edictate cu respectarea
prevederilor Constituţiei.
Reprezentatul Ministerului Public pune concluzii de
respingere a excepţiei de neconstituţionalitate ca neîntemeiată, nefiind
încălcate niciuna dintre dispoziţiile Legii fundamentale invocate în cauză.
CURTEA,
având în vedere actele şi lucrările dosarului, constată
următoarele:
Prin Incheierea din 31 mai 2007, pronunţată în Dosarul
nr. 1.062/91/2007 (număr în format vechi 455/C+C/2007), Tribunalul Vrancea -
Secţia comercială şi de contencios administrativ şi fiscal a sesizat Curtea
Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 7
alin. (1) şi (5) şi ale art. 28 alin. (1) din Legea contenciosului
administrativ nr. 554/2004, excepţie ridicată de Asociaţia „Camera
Naţională a Taximetriştilor din România" într-o cauză de contencios
administrativ, având ca obiect anularea unei hotărâri emise de Consiliul Local
al Municipiului Focşani.
In motivarea excepţiei de neconstituţionalitate autorul acesteia susţine, în esenţă, că prevederile art. 7 alin.
(1) din Legea nr. 554/2004 contravin dispoziţiilor art. 21 alin. (4) din Constituţie, potrivit cărora
jurisdicţiile speciale administrative sunt facultative şi gratuite, iar
prevederile art. 7 alin. (5) din aceeaşi lege încalcă principiul egalităţii în
drepturi prevăzute de art. 16 din Constituţie, întrucât instituie o serie de
excepţii de la obligativitatea procedurii prealabile. In ceea ce priveşte art.
28 alin. (1) din Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004, conform
căruia dispoziţiile legii se completează cu dispoziţiile Codului de procedură
civilă, textul nu reprezintă o normă juridică clară şi lasă la latitudinea
judecătorului cazurile în care să aplice sau nu o normă din procedura civilă,
încălcându-se prevederile art. 21 şi 61 din Constituţie.
Tribunalul Vrancea - Secţia comercială şi de
contencios administrativ şi fiscal opinează că
excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată, arătând că dispoziţiile
criticate au fost supuse în mai multe rânduri controlului de
constituţionalitate, soluţia constantă fiind aceea de respingere.
Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr.
47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată preşedinţilor celor două
Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi
exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.
Guvernul apreciază că excepţia
de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 7 alin. (1) şi (5) şi ale art. 28
alin. (1) din Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004, în raport cu
prevederile art. 16, 21, ale art. 61 alin. (1) şi ale art. 124 din Constituţie,
este neîntemeiată. In acest sens, face referire şi la deciziile Curţii
Constituţionale nr. 188/2004 şi nr. 272/2004.
Avocatul Poporului consideră
că dispoziţiile art. 7 alin. (1) şi (5) şi ale art. 28 alin. (1) din Legea
contenciosului administrativ nr. 554/2004 sunt constituţionale. In sensul
respingerii excepţiei de neconstituţionalitate a textelor menţionate s-a
pronunţat Curtea Constituţională prin deciziile nr. 18/2005, nr. 53/2006, nr.
673/2006 şi nr. 382/2007.
Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere.
CURTEA,
examinând încheierea de sesizare, punctele de vedere
ale Guvernului şi Avocatului Poporului, raportul întocmit de
judecătorul-raportor, susţinerile părţii prezente, concluziile procurorului,
dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi
Legea nr. 47/1992, reţine următoarele:
Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este
competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi
ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să
soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate.
Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl
constituie dispoziţiile art. 7 alin. (1) şi (5) şi ale art. 28 alin. (1) din
Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004, publicată în Monitorul Oficial
al României, Partea I, nr.
1.154 din 7 decembrie 2004. Ulterior sesizării Curţii Constituţionale, Legea
contenciosului administrativ nr. 554/2004 a fost modificată şi completată prin
Legea nr. 262/2007, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 510 din 30 iulie 2007. Textele de
lege criticate, în noua redactare, au menţinut soluţiile legislative
anterioare, având în prezent următorul cuprins:
- Art. 7 alin. (1) şi (5) - „(1) Inainte de a se
adresa instanţei de contencios administrativ competente, persoana care se
consideră vătămată într-un drept al său ori într-un interes legitim printr-un
act administrativ individual trebuie să solicite autorităţii publice emitente
sau autorităţii ierarhic superioare, dacă aceasta există, în termen de 30 de
zile de la data comunicării actului, revocarea, în tot sau în parte, a
acestuia. [...]
(5)In cazul acţiunilor introduse de prefect,
Avocatul Poporului, Ministerul Public, Agenţia Naţională a Funcţionarilor
Publici sau al celor care privesc cererile persoanelor vătămate prin ordonanţe
sau dispoziţii din ordonanţe, precum şi în cazurile prevăzute la art. 2 alin.
(2) şi la art. 4 nu este obligatorie plângerea prealabilă.";
- Art. 28 alin. (1) - „(1)
Dispoziţiile prezentei legi se completează cu prevederile Codului de procedură
civilă, în măsura în care nu sunt incompatibile cu specificul raporturilor de
putere dintre autorităţile publice, pe de o parte, şi persoanele vătămate în
drepturile sau interesele lor legitime, pe de altă parte. Compatibilitatea
aplicării normelor de procedură civilă se stabileşte de instanţă, cu prilejul
soluţionării cauzei."
In opinia autorului excepţiei de neconstituţionalitate,
textele de lege criticate contravin următoarelor dispoziţii constituţionale:
art. 16 alin. (1) privind egalitatea cetăţenilor în faţa legii şi a
autorităţilor publice, art. 21 care garantează accesul liber la justiţie, art.
61 alin. (1) referitor la rolul Parlamentului şi art. 124 care enumera
principiile înfăptuirii justiţiei.
Examinând excepţia de neconstituţionalitate ridicată,
Curtea constată că dispoziţiile art. 7 alin. (1) din Legea nr. 554/2004 au mai
fost supuse controlului de constituţionalitate, prin prisma unor critici
similare şi prin raportare la aceleaşi prevederi din Legea fundamentală ca şi
în prezenta cauză. Prin mai multe decizii, dintre care poate fi amintită
Decizia nr. 700 din 20 decembrie 2005, publicată în Monitorul Oficial al
României, Partea I, nr. 89 din
31 ianuarie 2006, Curtea a reţinut că textul constituţional care se referă la
caracterul facultativ al jurisdicţiilor speciale administrative nu este
aplicabil prevederilor art. 7 alin. (1) din Legea nr. 554/2004, care instituie
obligaţia persoanei vătămate de a se adresa, mai înainte de sesizarea instanţei
de judecată cu anularea actului considerat ilegal, organului administrativ
emitent, pe calea recursului graţios, sau organului ierarhic superior, pe calea
recursului ierarhic. De asemenea, Curtea a mai statuat că nicio dispoziţie
constituţională nu interzice ca, prin lege, să se instituie o procedură
administrativă prealabilă, fără caracter jurisdicţional, aşa cum este cea a
recursului administrativ graţios ori a celui ierarhic.
Prin Decizia nr. 670 din 15 decembrie 2005, publicată
în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 77 din 27 ianuarie 2006, Curtea a statuat că instituirea unei
proceduri administrative prealabile, obligatorii, fără caracter jurisdicţional,
nu este contrară principiului liberului acces la justiţie cât timp decizia organului
administrativ poate fi atacată în faţa unei instanţe judecătoreşti.
In ceea ce priveşte dispoziţiile art. 7 alin. (5) din
Legea nr. 554/2004, Curtea constată că dispoziţiile criticate nu contravin
prevederilor art. 16 alin. (1) din Constituţie referitoare la egalitatea în
faţa legii şi a autorităţilor publice. In conformitate cu dispoziţiile art.
126 alin. (2) din Legea fundamentală, legiuitorul poate edicta norme de procedură, atâta vreme cât prin
acestea nu sunt nesocotite texte sau principii constituţionale. Or, nu se poate
susţine că prin textul de lege criticat se instituie un regim discriminatoriu
între persoanele vătămate printr-un act administrativ unilateral şi cele
vătămate prin ordonanţe sau dispoziţii din ordonanţe, în ceea ce priveşte parcurgerea
sau nu a procedurii administrative prealabile. Prin Decizia nr. 1 din 8
februarie 1994, publicată în Monitorul Oficial al
României, Partea I, nr. 69 din 16 martie 1994, Plenul
Curţii Constituţionale a statuat că principiul egalităţii în faţa legii
presupune instituirea unui tratament egal pentru situaţii care, în funcţie de
scopul urmărit, nu sunt diferite. De aceea, el nu exclude, ci, dimpotrivă,
presupune soluţii diferite pentru situaţii diferite.
In fine, autorul excepţiei susţine că dispoziţiile art.
28 alin. (1) din Legea nr. 554/2004 ar îngrădi accesul liber la justiţie,
întrucât nu stabilesc cu precizie condiţiile şi termenele în care justiţiabilii
îşi pot exercita drepturile lor procesuale. Sub acest aspect, Curtea Europeană
a Drepturilor Omului a statuat în jurisprudenţa sa că „individul trebuie să fie
în măsură să prevadă consecinţele ce pot decurge dintr-un act determinat",
însă „asemenea consecinţe nu au nevoie să fie previzibile cu o certitudine absolută. O atare certitudine
(absolută), oricât de dorită ar fi, este imposibil de realizat şi, mai mult,
poate da naştere la o rigiditate excesivă a reglementării" (cauza Rekvenyi împotriva Ungariei, 1999).
Curtea Constituţională observă că norma criticată oferă
sistemului contenciosului administrativ reglementat de Legea nr. 554/2004 acea
flexibilitate necesară soluţionării în condiţiile legii şi sub toate aspectele
a tuturor situaţiilor ce intră sub incidenţa sa. Prin aplicarea acestui text de
lege nu se poate susţine că este nesocotit rolul Parlamentului de unică
autoritate legiuitoare a ţării. Codul de procedură civilă reprezintă legea
generală care complineşte posibilele carenţe de reglementare nu doar în materia
contenciosului administrativ, ci în multe alte domenii reglementate de legi speciale.
Posibilitatea judecătorului de a aprecia în ce măsură este necesară aplicarea
anumitor prevederi procesual civile în cadrul unui litigiu de contencios
administrativ nu îi conferă acestuia atribuţii specifice puterii legiuitoare,
ci reprezintă o materializare a principiilor consacrate de art. 124 alin. (1)
şi (3) din Constituţie, potrivit cărora justiţia se înfăptuieşte în numele
legii, iar judecătorii sunt independenţi şi se supun numai legii.
Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 146 lit.
d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al art. 11
alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr.
47/1992,
CURTEA CONSTITUŢIONALĂ
In numele legii
DECIDE:
Respinge excepţia de neconstituţionalitate a
prevederilor art. 7 alin. (1) şi (5) şi ale art. 28 alin. (1) din Legea
contenciosului administrativ nr. 554/2004, excepţie ridicată de Asociaţia
„Camera Naţională a Taximetriştilor din România" în Dosarul nr.
1.062/91/2007 (număr în format vechi 455/C+C/2007) al Tribunalului Vrancea -
Secţia comercială şi de contencios administrativ şi fiscal.
Definitivă şi general obligatorie.
Pronunţată în şedinţa publică din data de 13 decembrie
2007.
PREŞEDINTE,
ACSINTE GASPAR
Magistrat-asistent,
Valentina Bărbăţeanu