DECIZIE Nr.
1185 din 30 septembrie 2010
referitoare la exceptia de
neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 1 alin. (1), art. 4 alin. (2), art.
6 alin. (1), (2) si (4) si art. 8 din Ordonanta Guvernului nr. 5/2001 privind
procedura somatiei de plata
ACT EMIS DE:
CURTEA CONSTITUTIONALA
ACT PUBLICAT IN:
MONITORUL OFICIAL NR. 715 din 27 octombrie 2010
Augustin Zegrean - preşedinte
Aspazia Cojocaru -judecător
Acsinte Gaspar -judecător
Petre Lăzăroiu -judecător
Mircea Ştefan Minea -judecător
Iulia Antoanella Motoc -judecător
Ion Predescu -judecător
Puskas Valentin Zoltan -judecător
Tudorel Toader -judecător
Doina Suliman -
magistrat-asistent-şef
Cu participarea reprezentantului Ministerului Public,
procuror Simona Ricu.
Pe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate
a dispoziţiilor art. 1 alin. (1), art. 4 alin. (2), art. 6 alin. (1), (2) şi
(4) şi art. 8 din Ordonanţa Guvernului nr. 5/2001 privind procedura somaţiei de
plată, excepţie ridicată de Societatea Comercială „Standard Snacks" -
S.R.L, din Bucureşti în dosarele nr. 27.923/301/2009 şi nr. 29.059/301/2009 ale
Judecătoriei Sectorului 3 Bucureşti - Secţia civilă.
La apelul nominal lipsesc
părţile, faţă de care procedura de citare este legal îndeplinită.
Curtea, având în vedere obiectul identic al excepţiilor
de neconstituţionalitate ridicate în dosarele nr. 515D/2010 şi nr. 528D/2010,
pune în discuţie, din oficiu, problema conexării
cauzelor.
Reprezentantul Ministerului Public nu se opune
conexării cauzelor.
Curtea dispune, în temeiul art. 53 alin. (5) din Legea
nr. 47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale,
conexarea Dosarului nr. 528D/2010 la Dosarul nr. 515D/2010,
care este primul înregistrat.
Cauza fiind în stare de judecată, preşedintele acordă
cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de
respingere a excepţiei de neconstituţionalitate, sens în care invocă
jurisprudenţa în materie a Curţii Constituţionale.
CURTEA,
având în vedere actele şi lucrările dosarelor, reţine
următoarele:
Prin încheierile din 9 februarie 2010 şi 18 februarie
2009, pronunţate în dosarele nr. 27.923/301/2009 şi nr. 29.059/301/2009, Judecătoria
Sectorului 3 Bucureşti - Secţia civilă a sesizat Curtea Constituţională cu
excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 1 alin. (1), art. 4
alin. (2), art. 6 alin. (1), (2) şi (4) şi art. 8 din Ordonanţa Guvernului nr.
5/2001 privind procedura somaţiei de plată.
Excepţia a fost ridicată de Societatea Comercială
„Standard Snacks" - S.R.L, din Bucureşti în cauze având ca obiect somaţii
la plată.
In motivarea excepţiei de neconstituţionalitate autorul acesteia susţine, în esenţă, următoarele:
- dispoziţiile art. 4 alin. (2) încalcă art. 24 alin.
(1) şi art. 44 alin. (1) din Constituţie, întrucât posibilitatea soluţionării
cererii creditorului numai pe baza actelor depuse şi a explicaţiilor date de
părţi împiedică exercitarea dreptului la apărare şi asigurarea dreptului la un
proces echitabil, iar emiterea unui titlu executoriu în urma unui proces sumar
şi executarea acestuia încalcă reglementarea constituţională a dreptului la
proprietate;
- dispoziţiile art. 6 alin. (1), (2) şi (4) sunt
contrare art. 24 alin. (1) şi art. 44 alin. (1) din Constituţie, având în
vedere că înmânarea de îndată a ordonanţei echivalează cu „pronunţarea
judecătorului înainte de a se administra orice probe", iar expresia
„lămuriri şi explicaţii" prevăzută de textul criticat „este neclară şi
susceptibilă de îngrădirea dreptului la apărare";
- dispoziţiile art. 8 alin. (1), (2) şi (5) contravin
art. 16, art. 24 alin. (1) şi art. 44 alin. (1) din Constituţie, întrucât nu
precizează dacă cererea în anulare pe care o reglementează este sau nu o cale
de atac, dacă face parte din procedura contencioasă sau, dimpotrivă, din cea
necontencioasă; cu privire la alin. (5) al art. 8 se mai susţine că instituie o
adevărată „dictatură a creditorilor" şi permite acestora exercitarea unui
eventual „abuz de drept".
Autorul excepţiei mai susţine că suprimarea recursului
„creează o situaţie inegală între debitorul din procedura somaţiei de plată şi
spiritul din procesele comerciale de drept comun."
Instanţa de judecată şi-a
exprimat opinia că excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată.
Potrivit dispoziţiilor art. 30 alin. (1) din Legea nr.
47/1992, încheierile de sesizare au fost comunicate preşedinţilor celor două
Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi
exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.
Guvernul consideră că
excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată.
Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului şi Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere cu privire la excepţia de neconstituţionalitate ridicată.
CURTEA,
examinând încheierile de sesizare, punctele de vedere
ale Guvernului, rapoartele întocmite de judecătorul-raportor, concluziile
procurorului, dispoziţiile de lege criticate, raportate la prevederile
Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele:
Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competentă,
potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi ale art. 1
alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze
excepţia de neconstituţionalitate.
Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl
constituie dispoziţiile art. 1 alin. (1), art. 4 alin. (2), art. 6 alin. (1), (2) şi (4) şi
art. 8 din Ordonanţa Guvernului nr. 5/2001 privind procedura somaţiei de plată,
publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 422 din 30 iulie
2001, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 295/2002, publicată
în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 380 din 5 iunie 2002, cu
modificările şi completările ulterioare.
Textele de lege criticate au următorul cuprins:
- Art. 1 alin. (1): „(1)
Procedura somaţiei de plată se desfăşoară, la cererea creditorului, în scopul
realizării de bunăvoie sau prin executare silită a creanţelor certe, lichide şi
exigibile ce reprezintă obligaţii de plată a unor sume de bani, asumate prin
contract constatat printr-un înscris ori determinate potrivit unui statut,
regulament sau altui înscris, însuşit de părţi prin semnătură ori în alt mod
admis de lege şi care atestă drepturi şi obligaţii privind executarea anumitor
servicii, lucrări sau orice alte prestaţii.";
- Art. 4 alin. (2): „(2) In
toate cazurile, pentru soluţionarea cererii, judecătorul dispune citarea
părţilor, potrivit dispoziţiilor Codului de procedură civilă referitoare la
pricinile urgente, pentru explicaţii şi lămuriri, precum şi pentru a stărui în
efectuarea plăţii sumei datorate de debitor ori pentru înţelegerea părţilor
asupra modalităţilor de plată.";
- Art. 6 alin. (1), (2)
şi (4): „(1) Dacă nu a intervenit închiderea dosarului în condiţiile art. 5,
judecătorul va examina cererea pe baza actelor depuse, precum şi a
explicaţiilor şi lămuririlor părţilor, ce i-au fost prezentate potrivit art. 4.
(2) Când în urma examinării prevăzute la alin. (1)
constată că pretenţiile creditorului sunt justificate, judecătorul emite
ordonanţa care va conţine somaţia de plată către debitor, precum şi termenul de
plată. [...]
(4) Ordonanţa se va înmâna părţii prezente sau se va
comunica fiecărei părţi de îndată, prin scrisoare recomandată cu confirmare de
primire.";
-Art. 8: „(1) Impotriva
ordonanţei prevăzute la art. 6 alin. (2) debitorul poate formula cererea în
anulare, în termen de 10 zile de la data înmânării sau comunicării acesteia.
(2) Cererea în anulare se soluţionează de către
instanţa competentă pentru judecarea fondului cauzei în primă instanţă.
(3) Abrogat.
(4) Dacă instanţa învestită admite cererea în
anulare, aceasta va anula ordonanţa, pronunţând o hotărâre irevocabilă.
Prevederile art. 7 se aplică în mod corespunzător.
(5) Hotărârea prin
care a fost respinsă cererea în anulare este irevocabilă."
In opinia autorului excepţiei, dispoziţiile de lege
criticate contravin art. 21 privind accesul liber la justiţie şi dreptul la un
proces echitabil, art. 24 alin. (1) potrivit căruia dreptul la apărare este
garantat, art. 44 alin. (1) potrivit căruia dreptul de proprietate şi creanţele
asupra statului sunt garantate, conţinutul şi limitele acestora fiind stabilite
prin lege, şi art. 16 alin. (1) privind egalitatea cetăţenilor în faţa legii şi
a autorităţilor publice, fără privilegii şi fără discriminări.
Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea
constată că asupra constituţionalităţii art. 1 alin. (1), art. 4 alin. (2),
art. 6 alin. (1), (2) şi (4) şi' a art. 8 din Ordonanţa Guvernului nr. 5/2001,
prin raportare la aceleaşi texte din Constituţie şi cu o motivare similară, s-a
pronunţat prin numeroase decizii, de exemplu Decizia nr. 348 din 18 septembrie
2003, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 847 din 27
noiembrie 2003, Decizia nr. 251 din 15 iunie 2004, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea
I, nr. 611 din 6 iulie 2004, Decizia nr. 274 din 24 iunie 2004, publicată în
Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 721 din 10 august 2004, şi Decizia
nr. 162 din 25 februarie 2010, publicată în Monitorul Oficial al României,
Partea I, nr. 233 din 13 aprilie 2010. Cu acele prilejuri, respingând excepţia
de neconstituţionalitate, Curtea a reţinut, în esenţă, că Ordonanţa Guvernului
nr. 5/2001 reglementează o procedură specială şi accelerată, derogatorie de la
normele procedurii civile, care urmăreşte recuperarea într-un timp cât mai
scurt a creanţelor certe, lichide şi exigibile, ce reprezintă obligaţii
contractuale de plată a unor sume de bani. Acest caracter special al procedurii
a determinat limitarea mijloacelor de probă utilizabile la înscrisuri, în prima
fază, completate ulterior cu explicaţiile şi lămuririle date de părţi,
limitarea fiind deopotrivă valabilă pentru ambele părţi, în condiţii identice
pentru exercitarea dreptului la apărare. Celelalte aspecte ale raporturilor
juridice dintre părţi urmează a fi rezolvate conform reglementărilor din
dreptul comun. Modul în care instanţele judecătoreşti admit sau resping
cererile de probaţiune reprezintă o problemă de aplicare, iar nu de
constituţionalitate a textului de lege. Impotriva hotărârii de respingere a
cererii în anulare debitorul poate declara recurs, care se judecă conform
normelor dreptului comun, iar împotriva titlului executoriu poate formula
contestaţie la executare, de asemenea, potrivit normelor Codului de procedură
civilă. Totodată, textele de lege criticate conţin norme de procedură asupra
cărora legiuitorul este suveran a legifera, evident cu respectarea drepturilor
şi libertăţilor fundamentale.
De asemenea, cu privire la aceleaşi critici aduse
dispoziţiilor art. 8 alin. (5) din Ordonanţa Guvernului nr. 5/2001, Curtea s-a
mai pronunţat, de exemplu, prin Decizia nr. 116 din 16 februarie 2006,
publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 247 din 20 martie
2006, şi Decizia nr. 269 din 16 martie 2006, publicată în Monitorul Oficial al
României, Partea I, nr. 341 din 17 aprilie 2006. Prin deciziile pronunţate,
Curtea Constituţională a respins excepţiile de neconstituţionalitate ridicate,
constatând, pentru motivele acolo reţinute, că art. 8 alin. (5) din Ordonanţa Guvernului
nr. 5/2001 nu încalcă liberul acces la justiţie şi dreptul la un proces
echitabil.
Intrucât nu au intervenit elemente noi, de natură să
determine schimbarea acestei jurisprudenţe, soluţia pronunţată de Curte prin
deciziile menţionate, precum şi considerentele care au fundamentat-o sunt
valabile şi în prezenta cauză.
Pentru motivele expuse mai sus, în temeiul art. 146
lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al
art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr.
47/1992,
CURTEA CONSTITUŢIONALĂ
In numele legii
DECIDE:
Respinge excepţia de neconstituţionalitate a
dispoziţiilor art. 1 alin. (1), art. 4 alin. (2), art. 6 alin. (1), (2) şi (4)
şi art. 8 din Ordonanţa Guvernului nr. 5/2001 privind procedura somaţiei de
plată, excepţie ridicată de Societatea Comercială „Standard Snacks" -
S.R.L, din Bucureşti în dosarele nr. 27.923/301/2009 şi nr. 29.059/301/2009 ale
Judecătoriei Sectorului 3 Bucureşti - Secţia civilă.
Definitivă şi general obligatorie.
Pronunţată în şedinţa publică din data de 30 septembrie
2010.
PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE,
AUGUSTIN ZEGREAN
Magistrat-asistent-şef,
Doina Suliman